4,646 matches
-
bine cunoscută, dar este executat cu mari variații de corectitudine si În consecință cu tot atâtea valori. DESCRIEREA TEHNICĂ Din balans mare ca pentru gigantică Înapoi, după evitarea barei de jos (dacă este cazul În funcție de Înălțimea gimnastei) se schițează un echer redus, care anterior verticalei de jos (sensibil mai devreme decât pentru gigantica normală), se deschide, urmat apoi de o bătaie energică Înainte În sus, cu articulația umerilor deschisă și capul aplecat Înainte). Urmare a bătăii precoce, viteza picioarelor
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
și mai ales executat cu siguranță, ușurință, amplitudine, ritm, virtuozitate. Pregătirea de la elemente la exercții de concurs parcurge mai multe etape a căror durată este influențată de mulți factori, pe care trebuie să ni-l facem aliați. Începem prin a schița exercțiul mintal, În funcție de elementele stăpânite de gimnasta respectivă, de calitățile personale, de capacitatea de muncă și progres, de perseverență, tenacitate, curaj și nu În ultimul rând de ceiace urmărim și Întrezărim noi În această gimnastă. Și Începem apoi
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
cu ochi atât de ficși încât orice încercare de a ieși din vid (adică din cerc) rămânea absolut inutilă apoi zidurile au devenit - neașteptat - mișcătoare se ondulau precum niște ape marine cutremurate de aer apoi prin perdele cineva nelămurit a schițat un gest tăcut - misterios și brusc a început să se zbată - viol alb - dimineața
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
trebuie să ia în calcul, mai devreme sau mai târziu, numeroase principii de construcție a unui habitat sau diverse concepții de arhitectură peisagistică. S-a examinat, bunăoară, foarte puțin modalitatea în care s-a realizat insolitul transfer imaginar de la viziunea schițată la cea concretizată în cazul lui James Wyatt 107 (temutul rival al lui Robert Adam). Wyatt a construit, la solicitarea lui William Beckford, celebra și efemera Fonthill Abbey, care pare reificarea castelului din Otranto. Și, dacă tot am făcut referință
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
XX-lea au fost binevenite pentru o sociologie comprehensivă. Până la urmă însă, "sociologia germană n-a scăpat, în mai mare măsură decât orice altă sociologie a Extremului Occident, de profanarea antropologică din Occident și Führer-ul pe care ea l-a schițat și presimțit nu a fost nici măcar caricatura monarhului rang "natural" inferior califului și imamului". (13, p. 124) În finalul acestui capitol, Durand menționează alte diferențe dintre islam și Occident vizând trei discipline: istoria, sociologia și psihologia. Dacă Occidentul le separă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
autorului. Flaneurul, copilul, anticarul sunt, în această lume, sacerdoți ai unei funcții mimetice prin care ia naștere suprafața corporală a orașului-text. Capitolul 1 CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENȚĂ 1.1. Surse ale conceptului de „experiență“ Trei texte pot fi invocate pentru a schița pentru început spațiul de joc al conceptului de „experiență“, altfel spus pentru a inventaria acele reflexe și mecanisme care, mai apoi, pot fi identificate în mod concret în descrierea experienței urbane. Demersul analitic inițiat acum vizează, așadar, pe de o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a celor „secunde“, care deschid drumul unei metafizici viitoare. O fac însă scoțând conceptul de „critică“ din domeniul intelectului, pentru a-l citi din perspectiva celei pe care Hegel o numește „rațiune speculativă“. Astfel, romantismul corespunde cerințelor unei „filozofii viitoare“, schițată de Benjamin în 1918. Cu toate acestea, concepția romantică rămâne paradoxală, neconcludentă, într un punct esențial: și anume, în încercarea de precizare a ideii de artă ca Absolut. Continuumul formelor artei, Absolutul nu poate fi determinat, după cum își propusese Schlegel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
clipei prezente ca posibil loc de survenire a lui Mesia. Modul în care Benjamin îl descrie - metaforic - pe istoricul materialist poate să lămurească sensurile acestei surveniri. 2.3. Istoricul ca peticar (Lumpensammler/chiffonnier) Metoda istoricului materialist decurge din teologia politică schițată anterior. Gestul unui astfel de personaj nu este unul exclusiv teoretic: salvarea trecutului ca actualizare a potențialităților sale este de fapt realizată, „pusă în act“, prin chiar sarcina istoricului. Astfel se justifică, probabil, și pluralitatea de metafore sub care acesta
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al acesteia. Capitolul 3 FLANEURUL ÎN ISTORIE 3.1. Gesturi, texte În ceea ce privește o „fenomenologie“ a flaneurului în scrierile lui Benjamin, dificultatea demersului constă în pluralitatea de contexte în care acest personaj se manifestă: parcurgând labirintul străzilor, în mijlocul mulțimii căreia îi schițează constant fizionomia, printre mărfurile expuse în vitrinele arcadelor, în cafenea sau, foarte important, în ochii celorlalți. Traseul lecturii de aici vizează, într-un prim moment, inventarierea câtorva gesturi caracteristice, care să permită, apoi, reconstrucția conceptului de „experiență“ în tripla sa
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unui obiect, ci de constituire a acestuia. În același timp, este și un act al constituirii subiectului acestei experiențe, în măsura în care acesta se identifică în mod constant cu tipurile străzii și se oglindește în ele. Conceptul de „experiență“, așa cum a fost schițat în primul capitol, nu permite descrierea relației dintre flaneur și oraș ca relație dintre un subiect cunoscător și un obiect cunoscut, ci ca dezvoltare speculativă a conjuncției lor, în întruchipări istorice și literare diverse. Fantasmagoria flaneurului („das Ablesen des Berufs
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
implicit, să amuțească chemarea mesianică a trecutului. Și în cazul lumii marilor orașe - configurație extremă a modernității - se întâmplă același lucru: salvarea caracterului ei expresiv, semnificativ se realizează prin intermediul unui personaj marginal, uneori chiar suspect: flaneurul. După cum am încercat să schițez în capitolul precedent și urmează să ilustrez în capitolul prezent, flaneurul este cel care, pe de o parte, deconstruiește caracterul tehnic al orașului, confe rindu-i un chip, și, pe de alta, îi descoperă posibilitățile pierdute în memoria colectivă. Cartea lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în gestul acestei rescrieri. În fine, încă o precizare. La începutul lui Berliner Chronik, Benjamin enumeră personajele care i-au servit drept „ghizi“ în des coperirea orașului („die... die mich in die Stadt einge führt haben“). Tema este importantă, întrucât schițează, de fapt, un punct de convergență între autobiografie și constituirea conceptului de „experiență“: într-un anume sens, primele pagini din Berliner Chronik pot fi citite ca o genealogie a experienței urbane și, plecând tocmai de aici, ies la iveală familiarități
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a „colportării“ urmelor materiale ale lucrurilor, străzilor, oamenilor, în cazul celorlalți colportajul cunoaște la rândul său o transformare, fiind asimilat unei experiențe a lumii istorice. Fără a fi vorba de „secularizarea“ unei situări originare în raport cu lumea, acest șir de modificări schițează totuși o orientare, caracteristică lumii moderne: cea de dezvrăjire a facultăților magice ale subiectului, resimțită ca înstrăinare și convertită ulterior în sarcina tragică a recuperării gesturilor uitate ale experienței. Traseul lecturii pe care am încercat-o aici este oarecum unul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
metafizic al ruinelor Curții-Vechi este ratat. O investigație cu caracter istoric“ poate fi, de asemenea, primejdioasă, din perspectiva rândurilor de față; mai important decât a vedea cine este scriitorul Crailor... este a vedea cine este Povestitorul lor, personaj doar discret schițat în textul ca atare, dar elaborat profund în subtext ca oglindire a celor trei prieteni, Pantazi, Pașadia, Pirgu. În al doilea rând, „împrietenirea“ lecturilor despre care vorbeam mai sus mai are de depășit încă un obstacol. Este vorba de tendința
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
face parte din necurăția lumii de azi și care ori răzbate la suprafața ei, ori o zdruncină nevăzut. Când le am cerut voie să îi fotografiez, reacțiile lor m-au făcut să mă rușinez. Serioși, s-au aliniat, fără să schițeze un gest, să zâmbească sau să spună vreun cuvânt. Unul dintre copii și-a dat jos căciulița de pe cap, altul s-a ascuns în spatele lui, iar al treilea încerca să-și dea seama ce se întâmplă și de ce s-au
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Beatrice-Siddal, cu o expresie extatică, primind din partea unui porumbel, simbol al Sfântului Duh, o floare de mac, simbol al uitării, dar și al unei evaziuni psihotrope. De altfel, fundalul încețoșat se deschide asupra unui amurg incert, în care deslușim abia schițat un pod. E posibil ca acest fundal să facă parte din viziunea lui Beatrice-Sidall. Din mac se extrage opiul, laudanum-ul sau tinctura de opiu, constituind un preparat al acestuia, în combinație cu etanolul denumit de Paracelsus din latinul laudare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recent Jordan 209 a făcut din Niebelungen și J. Wolff din câteva legende germane precum Vrăjitorul șobolanilor din Hamelin, poeții noștri ar putea face și domnul Speranția 210 a încercat deja pentru Păcală, pentru Făt-Frumos, pentru Zâna Cosânzeana"211. Bachelin schițează un program de valorificare a culturii populare cu personajele ei emblematice în direcția literaturii, a picturii și a muzicii, iar în acest program stau laolaltă atât perspectiva unei idilizări în sensul bucolicelor virgiliene, cât și perspectiva simbolistă a wagnerizării eroilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
incomunicabilă, misterioasă, "rece". De remarcat faptul că două dintre cele trei figuri din piedestal, cele masculine, își ascund chipul. Ele nu au nimic din detașarea, echilibrul, compactul figurii rodiniene a Gânditorului, iar cea de-a treia, probabil o figură feminină, schițează un gest defensiv. Toate aceste personaje sunt contorsionate, strivite de o presiune enormă, absorbite în propriul lor chin, iar seriile de desene preparatorii scot și mai mult în evidență acest aspect. Ion Frunzetti face o descriere sculpturii lui Dimitrie Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
increat doar un fin contur fiziognomic la limita dispariției. Himera își ține ochii închiși, cu totul repliată în propria sa interioritate și această atitudine se poate vedea în Bust de femeie (Cl 144457L fl6r) sau în Siluetă (f.r) și Schiță pentru o sculptură (f.10r). Capul aproape a dispărut, are, mai degrabă, ceva dintr-un embrion, un pseudopod, o extensie a trupului în curs de formare. Regăsim același procedeu în Personaj cu Himeră (Cl 144458L f31r, f32r), dar și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mic medalion, Disperarea Himerei, unde Himera nu are nimic din ceea ce o consacră mitologic ca monstru, ci este antropomorfizată, lansând un țipăt în vid. Doar privirea spectrală o mai poate asocia interregnului monstruos. Sentimental-dulcege, în același stil Art Nouveau, avem schița în peniță a lui N. Vermont la pagina 26 și cea a D-nei S. Roguska 513, "Siestă" la pagina 30. Mircea Demetriad numele îi este ortografiat uneori Dimitriad semnează un articol despre Friedrich Nietzsche. Revista reușește să dobândească coeziune și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la puterea fanteziei și pe care, conform esteticii decadente, criticul o pune în relație cu erosul maladiv: "Salomeea este lucrarea capitală pe care o expune. Schițează o foarte sugestivă stare sufletească a fiicei lui Irod, după ce a câștigat capul Sfântului Ion. Este complecta uitare a existenței, transpunerea totală a ființei într-o lume plămădită din fantezie inconștientă și senzualism bolnav, pe care o zugrăvește aici domnul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o compoziție specială. Dar adevăratul creator al acestor piese este însuși poetul, căci după indicațiile sale a fost executat întreg mobilierul. Geneza și semnificația plăcilor tronului era știută doar de cei inițiați. Privite de departe, liniile lor vagi, noroase, schițau pentru orice alt neprevenit simple figurații confuze, ermetice. Văzându-l cuprins de incertitudini, poate și de perplexitate, maestrul îl întreba atunci cu politețe: "Știi ce e? ?! E Thalassa arzând la marginea mării"573. Fumigațiile și encomionul nu lipsesc, masca în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Teișanu. Femeia pare să privească în acea direcție, veșmântul negru care-i învelește picioarele corespunde acelei zone de umbră, de indistinct, reluată în ecou de umbrele pe care le fac pliurile cortinei. Prin urmare, există o amenințare abia întrezărită, schițată în spatele cortinei, care conferă tabloului același caracter teatral de mise en scene. În aceeași categorie intră și tabloul Nud așezat (pastel, semnat în stânga jos cu negru 70 x 100 cm), pictorul folosind aproape același decor ca un fotograf care realizând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Press Ltd, New York, USA, 2004, p. 31. 93 Ibidem, p. 31. 94 Ibidem, p. 60. 95 Ștefan Petică, Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1938, p. 406. 96 Léon Bachelin, Castelul Peleș. Schiță istorică și descriptivă, traducere de D. Stăncescu, Editura Librăriei Carol Muller, 1895, p. 69. 97 Carl Schorske, Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschu și Ioana Ploeșteanu, Polirom, Iași, 1998, p. 210. 98 Ibidem, p. 216. 99
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înfățișează astfel drept un continuum. Nu există în realitate granițe clare și nete pe care clasificările nu ar face decât să le exprime, să le reflecte. Adaptarea unei viziuni populaționale schimbă în mod radical orientarea cercetării lumii vii. Este viziunea schițată pentru prima dată și apărată cu insistență în Originea speciilor, ca punct de sprijin fundamental al „teoriei descendenței cu modificări“ pe care o propune cartea. Logica atitudinii lui Darwin nu este greu de întrevăzut. Materialul asupra căruia operează selecția sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]