4,267 matches
-
toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri. 53. Crezi că n-aș putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemînă mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54. Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că așa trebuie să se întîmple?" 55. În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: "Ați ieșit ca după un tîlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele ședeam în mijlocul vostru, și învățam norodul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
sau de burlaci Înconjurați de blonde răsuflate. Ba să nu te superi, Sandule, sare Gore cu gura, oi fi tu nostalgic după viața de partid, ăla comunistu`, că din pedele te-ai ușchit la timp, dar scrie și la Sfintele Scripturi. Pune mâna, ia Biblia din raft - lasă integramele! și deschide-o la final, că toți o țineți În casă ca să nu zică lumea că n-o aveți, dar nu citiți versete nici picați cu ceară. Coboară Ierusalimul Ceresc, se lasă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
din palme, Pe-a pierzării căi părinții o-ndreptară ș-o vândură. Ea? De-o intra în templu, sub negre boltituri Al morții spirit doară îl simte în tăcere, Căci nu-țelege blândul cuvânt de mângâiere Din paginele unse a sfintelor scripturi. {EminescuOpIV 363} Ce-nseamn-acele candeli ce ard în orice colț Sub chipuri mohorâte cu-adînci și slabe fețe? Ce-nseamn-acea cântare pătrunsă de blândețe, Ce împle tânguioasă puternicile bolți? Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor! Din valul ce ne bîntue Înnalță-ne, ne mîntue! Privirea adorată Asupră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au părăsit mănăstirea aceasta și unde s-au dus? Mitropolitul Veniamin Costache l-a sfătuit pe Alexandru Moruzi voievod să facă aici o „școală de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi, unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea Sfintelor Scripturi”. Cu alte cuvinte, un Seminar Teologic. Și dacă te interesează, am să-ți spun că printre învățăceii acestui seminar, pe la 1855, s-a numărat și Ion Creangă. În timp ce îl ascult pe ieșean, îl fur cu coada ochiului, citindu-i pe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai dihai ca sfintele scripturi și-ți potriveau grasa, feteasca și țârțăra, după vechi și strașnice rânduieli. Era atunci și o fetească roșă, care acum nu se mai află că s-a istovit - și iscusit vin plodea. Ieșea, după pritoc, vinul alb străveziu curat cum
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în Cotnar apă toarnă, s-a îndemnat a șugui: Să-mi fie cu iertăciune, înalt-prea-sfințite, dar am temei a crede că astăzi, Doamne iartă-mă, ai uitat ce scrie în sfintele scripturi! Și ce anume? Vai și amar de-aceia ce amestecă vinul cu apă! N-ai întors foaia Muzicescule, că mai zice. Ce să mai zică? Numai atâta Gavrile: „și-l vând pre el!” Iată-l pe boemul Păstorel slujbaș, dragă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lui Sixt al V-lea, este cea scolastică. Sixt al V-lea numea această filosofie un dar din cer care «a putut fi, în toate timpurile, de un mare ajutor pentru Biserică, fie pentru înțelegerea sănătoasă și interpretarea veritabilă a Scripturilor, fie pentru a citi și explica mai sigur și mai util Părinții, fie pentru a demasca și combate diferitele erori și erezii». Pe de altă parte, «mai trebuie oare adăugat că opera prin excelență, din care elevii vor putea să
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
întemeiat de Francisc din Assisi, Bonaventura, având în față tradițiile filosofice cele mai autoritare, optează pentru perspectiva platonică, respingând-o pe cea aristotelică. «Tezele fundamentale ale sfântului Bonaventura derivă de la sfântul Augustin, considerat a fi cel mai luminat interpret al Scripturii, în care se află norma adevărului. De fapt Bonaventura (pe urmele lui Augustin și diferit de sfântul Toma) nu admite separarea naturii de rădăcina sa divină și, deci, nici a rațiunii naturale, care ajunge să cunoască doar prin prezența iluminării
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
s-a promovat o întreagă opoziție menită să destabilizeze principiile doctrinei canonice. Apărătorii acestei noi direcții au fost Calvin și juristul francez Dumoulin. Într-o scrisoare adresată prietenului său Ecolampadiu, Calvin respinge mai întâi motivația ex autoritate bazată pe Sfintele Scripturi, arătând că pașii prezumțioși împotriva cămătăriei trebuiau interpretați diferit. O dată eliminat argumentul ex autoritate din Scripturi, Calvin analizează motivația rațională a interzicerii cămătăriei și declară „irelevant” argumentul pe care aceasta se bazează, și anume sterilitatea banului: pecunia non parit pecuniam
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
au fost Calvin și juristul francez Dumoulin. Într-o scrisoare adresată prietenului său Ecolampadiu, Calvin respinge mai întâi motivația ex autoritate bazată pe Sfintele Scripturi, arătând că pașii prezumțioși împotriva cămătăriei trebuiau interpretați diferit. O dată eliminat argumentul ex autoritate din Scripturi, Calvin analizează motivația rațională a interzicerii cămătăriei și declară „irelevant” argumentul pe care aceasta se bazează, și anume sterilitatea banului: pecunia non parit pecuniam. Numai că, spune Calvin, lucrurile nu stau așa. Atunci când se cumpără o bucată de pământ cu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
pasiune, un fel de monomanie de fapt. Era un fan Matei Călinescu. Dar un fan cu năbădăi, cum numai Beatles-ii trebuie să fi avut. Știa "Zacharias Lichter" pe de rost, și nu numai atît: pentru el "Zacharias Lichter" era o scriptură, se identificase cu personajul, mergea ca el, perora ca el... Știa și volumele de versuri ale lui Matei Călinescu, își bătuse capul și cu critica lui. Cred că dacă l-ar fi întîlnit cu adevărat pe criticul nostru din State
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
înțelegere pentru textele reale. Dincolo de "Zacharias Lichter" nu prea-l interesa literatura. Nu-nțeleg cum Dumnezeu îi căzuse romanul lui Matei Călinescu în mâini. Poate ca-n faimoasa scriere SF unde urmașii decăzuți ai unei civilizații dispărute se-nchinau la o "scriptură" ce nu era de fapt decât un cont de bancă al unuia, Leibowicz, dacă mai țin bine minte... De cele mai multe ori, cred, idolatria în cultură se bazează pe o asemenea neânțelegere. Eu însumi, mi-e rușine s-o recunosc, am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
deasupra golului"! Cum ți se pare? - Da, făcu oaspetele, e cam ciudat. Abia Aristotel a bănuit sfericitatea și suspensiunea în gol a planetei. Iov n-avea cum să facă asemenea descoperire... Da, da, însă hăt încolo mai către noi, predicatorii scripturii și-au lipit feștila poate chiar pe această frază ca să n-o vadă și să-l ardă pe rug pe Giordano Bruno, să-l batjocorească pe Galileu, să se supere pe Copernic. N-am avut dreptate să oftez după biblioteca
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
alte tipuri de divinație: în foc, în apă, în bobi sau pietre, haruspicii etc. Firește, astăzi preoții nu mai au această vocație decât în cazuri izolate. O practică întâlnită în spațiul românesc, în rândul preoților, este aceea a deschiderii Sfintei Scripturi. Se oferă "sfaturi" și "consultații" tuturor credincioșilor cu privire la viitor, căsnicie, în probleme financiare, juridice, familiale, socio-profesionale, în caz de boală sau de nenorocire. Și toate acestea se desfășoară sub oblăduirea unei Biserici ce nu se sfiește să califice din când
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Livius, Ovidiu etc. Cea mai mare parte a codicelor pe pergament din autorii latini În capitale ori unciale este reprezentată de palimpseste (codices rescripti); vide supra cap. A.2. Rescrierea: palimpseste. Scrierea insulară e propriu-zis cea irlandeză, cunoscută sub numele: scriptura Schottica. Este Înglobată Însă aici și scrierea anglo-saxonă, care a derivat din aceasta și care Îi seamănă mult. Scrierea insulară este o scriere semi uncială care, Începînd din secolul al VII-lea, s-a răspîndit pe continentul european prin strădania
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lucruri despre aceasta. Și este firesc să fie așa, de vreme ce aflarea originii absolute a răului pentru care minciuna apare ca o expresie specifică [Osea, 12:1] face parte din "taina nelegiuirii" [2 Tesalonicieni, 2:7]. Motivul tăcerii care există în Scriptură cu privire la acest subiect este acela că "o explicare rațională" a originii păcatului ar avea ca rezultat inevitabil sustragerea atenției de la ceea ce textul biblic tratează în primul rînd: mărturisirea vinovăției personale" [Dicționar biblic, 1995:989]. În pofida acestei tacite interdicții, nu puține
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
har/dar intelectual, vizînd posibilitatea de a utiliza un limbaj explicit, de tip verbal (sau nonverbal, poate de tip telepatic, cine știe?). Această ultimă cale definește una dintre premisele esențiale ale realizării scenariului biblic al căderii în păcat; căci, deși scriptura nu menționează cu claritate că divinitatea l-a înzestrat pe om cu competența limbajului, "conversația purtată în Dumnezeu și primul om justifică deducția că exprimarea vocală a gîndurilor a fost de la început o capacitate adamică" [Henry,1996:491]. Odată cu această
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
toate păsările cerului, le aduse la Adam, ca să vadă cum le va numi; așa că toate ființele vii să se numească precum le va numi Adam" [Facerea, 2:19]; sau, așa cum consemnează o altă variantă a textului biblic [Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, f.a.]: "Și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era numele" [Facerea, 2:19]. Sintagma "acela-i era numele" sugerează în același timp două lucruri: "dreapta potrivire a cuvintelor-nume", așa cum argumenta
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui Dumnezeu. Într-un atare amestec al adevărului cu minciuna se ascunde perfidia diavolului. Practicarea acestui mod de a argumenta prin pervertirea limbajului, a celui biblic inclusiv este specifică falșilor învățători, care au năpădit pămîntul după cădere 13. Citarea cuvîntului Scripturii este utilizată în egală măsură și de adevăratul învățător și de cel fals. Astfel, așa cum menționează Sfîntul Ioan Scărarul: "Înainte de păcat, îngerul avertizează: Fiți cu luare aminte, Dumnezeu judecă cu dreptate!". Satan însă îndeamnă: "Îndrăzniți, Dumnezeu este este milostiv și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și Enciclopedică, București, 1987. Belenki, M.S., Despre mitologia și filozofia Bibliei, Editura Politică, București, 1982. Bergson, Henri, Cele două surse ale moralei, Institutul European, Iași, 1992. Bertholet, Alfred, Dicționarul religiilor, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1995. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1968. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea Biblică, Rumanian Bible, 099-40-053. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
moralei, Institutul European, Iași, 1992. Bertholet, Alfred, Dicționarul religiilor, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1995. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1968. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea Biblică, Rumanian Bible, 099-40-053. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Cathale, Henri Pierre, Epoca dezinformării, Editura Militară, București, 1991. Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, Humanitas, București, 1998. Cucoș, Constantin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
șerpii". 13 Tentația de a interpreta în termeni "păcătoși" textul biblic este favorizată, printre altele, de existența unei capcane care îl pîndește deopotrivă pe înțeleptul erudit cum a fost, bunăoară, Origene sau pe lectorul de rînd: capcana "înnecării în marea Scripturii", respectiv capcana pervertirii semantice a spiritului biblic prin litera lui; căci, astăzi mai mult decît oricînd, textul biblic circulă în "tot felul de traduceri și ediții falsificate de traducători total nepregătiți pentru așa ceva", ceea ce face să fie "interpretată tendențios de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale decalogului: "Să nu ai alți dumnezei înafară de mine. Să nu-ți faci chip cioplit... Să nu te închini lor, căci eu Domnul Dumnezeul tău sînt Dumnezeu zelos..." [Deuteronom, 5:7-9]. Același text apare într-o altă ediție a Scripturii, tradusă în străinătate [Rumanian Bible, f.a.], în următoarea formulare: "Căci, Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos..." [Deuteronom, 5:9]. Dinstincția semantică dintre "zelos" și "gelos" permite o receptare total opusă a afirmației biblice, din care conotațiile ideologice cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În consecință, este de datoria noastră să ne asumăm explicit conștiința unor posibile greșeli, rezultate atît din utilizarea metalimbajului, cît și din interpretarea limbajului-obiect; căci, așa cum rezultă din Călăuza pentru credincioși: "Sfînta Scriptură se înțelege greu, iar sensurile adînci ale Scripturii nici îngerii nu le știu. De aceea, cine caută cu tot dinadinsul s-o interpreteze, după mintea lui, sigur greșește" [Sorescu, 1997: 18]. Putem spera, cel mult, ca apelul permanent la înțelepciunea sfinților părinți și la acela al tuturor slujitorilor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Moartea în pericol / 35 Eterna reîntoarcere / 39 Capitolul II Transmiterea simbolică / 45 Cuvântul mut / 47 Vizibilul nu este lizibil / 55 Transmitere și transcendență / 62 Fatala "autonomie a artei" / 67 Sensul și grupul / 71 Capitolul III Geniul creștinismului / 77 Interdicția din Scriptură / 80 Un monoteism disident / 84 Matricea Întrupării / 89 Tentația puterii / 93 Revoluția credinței / 97 Miza strategică / 104 Capitolul IV Spre un materialism religios / 111 Provocarea mediologică / 113 "Eficacitatea simbolică" / 117 Telescoparea timpurilor / 120 Viciul ereditar / 126 Excepția străunchilor / 131 Reconcilierea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]