3,463 matches
-
de altă parte n-aș avea cum să uit că el a insistat și a tras de mine și a pus la cale toată treaba, datorită lui sunt acum aproape scăpat din nenorocirea asta de lume care deja m-a scuipat afară din ea. Aia e, că și eu Îl vedeam pe Laur ca pe o povară, de care Însă nu mă-nduram să mă scutur. — E un Dumnezeu pentru fiecare, Andrei. Tu ar trebui să știi mai bine. Păi tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-n apartamentele lu’ moșu' din Drumul Taberei. De zeci și sute de ori, părințele, i-am făcut găoaza harcea-parcea. Luă În mână umflătura șlițului și i-o arătă: pune mâna aici ca să vezi cu cine ai de-a face. Andrei scuipă scârbit În direcția șlițului. Nu scuipa că-i piere gustul, părințele. Da’ dacă tu mă iei așa ca la miliție, de câte ori, la ce să mă cac pe mine, că n-am nici un interes. Pot să-ți spun că doar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Taberei. De zeci și sute de ori, părințele, i-am făcut găoaza harcea-parcea. Luă În mână umflătura șlițului și i-o arătă: pune mâna aici ca să vezi cu cine ai de-a face. Andrei scuipă scârbit În direcția șlițului. Nu scuipa că-i piere gustul, părințele. Da’ dacă tu mă iei așa ca la miliție, de câte ori, la ce să mă cac pe mine, că n-am nici un interes. Pot să-ți spun că doar de trei sau patru ori am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l bușesc. Mmmmmââââ... ca pe o marfă cu viciu ascuns Își Întoarce Steluța copilul pe toate părțile și-l fixează Într-un târziu cu capul În jos ca să ne arate o vânătaie de deasupra noadei, abia distingându-se de murdărie. Scuipă pe degete și frecă locul stârnindu-i iarăși orăcăiala, ceea ce-l face pe Andrei să i-l ia din brațe ca să-l hâțâne În aer cu o schimă de dezgust transformându-se pe dată În fâs și taci cu tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fii-tu? face văru' Laur. Să-ți trăiască părințele. Ai un flăcău ca o floare, de-ți vine să-l mănânci de frumos ce ie. Ca mâine-l bagi pe felie la tuburi și la grilaje și te-ai văzut scuipat de-o grijă... Iiiiaaaa... Ia uite-l vere cum Îi cășunează acum pe mă-sa! Ăștia chiar ie nesimțiți. Părințelul se lipise de spinarea mutei și se freca de zor de bucile ei, În timp ce asta, o dată scăpată de copil, Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
le fac, numa’ să vezi ce le fac, a fugit și m-a lăsat... Care dai, bă? Asta chiar Îl trezi. Un bolovan de pământ cât să-l iei Într-o lopată l-a izbit În gură și Înjură și scuipă sânge. De jos se aude Andrei strigând să-i deschidem, dacă n-om fi asurzit dracului cu toții. Steluța, da, nu și-a pierdut ea până Într-atât capul Încât să uite bunul obicei de a Încuia ușa În urma oricui, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâna mea ți-l iau! — Și pentru ce, vere? Pentru muta asta? — Și pentru mută și pentru altele. Nu mai trebuii’ să-ți spun. Dacă nu mori de mâna mea, să zici puuuh, Relule, futu-te-n gură de prost! Scuipasem la picioarele lui. Se uita la mine ca la ceva care n-a mai văzut În viața lui, de parcă ar fi dat să râdă ori să fugă, cu Steluța-n brațe pe jumătate adormită și Întinzând ca prin vis mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
autorul a șase sau treizeci și șase de romane cuprinzând o istorie amplă pe care n-o s-o citească nimeni niciodată. Da’ mai știi? Poate n-ar trebui să mă uit la el că-l dai jos și cu-n scuipat și face ca un vițel cu glas omenesc, fiindcă prima impresie te Înșeală cel mai adesea. Ca un bun gospodar ce se află aicea-n țarcul Steluței, a făcut târguieli și s-a Întors tocmai de la București cu sticla asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
malului. Era un catastif Îngreunat de apă pe care l-am aruncat lângă boscheți. - V-am spus că nu-i de glumă cu ăștia, spuse Carol. Îngenuncheat În iarbă ca pentru rugăciune, Hansi Își trecea mâinile prin plete gâfâind și scuipând. - Să vedem până mâine... O să mergem la Pepino În noaptea asta. - Sfinte Dumnezeule, uite, vin cărți pe gârlă, se minuna Andrei băgându-și În ochi catastiful aruncat de mine pe mal. Care ai un foc să vedem ce-i asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu pământ bătătorit de șenile, mergând În aceeași direcție cu noi, spre Primărie, Miliție și Comitetul de Partid, duduind și spumegând printr-o furtună de fluierături și Înjurături, răscolind și Învârtejind trâmbe de pământ. Se răscolea pământul. Pământul zbiera și scuipa și nu-i mai răbda. Vitrinele au sărit din nou țăndări cu cărțile rearanjate ieri. Vorbele cu care ei au rezistat și l-au omagiat pe dictator au iscat acest măcel atotcuprinzător. Vorbele lor, amestecate cu pietre și cioburi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din mâna micuțului. Se apleca și se lăsa pe vine și parcă vroia să Înțepe dihăniile alea În boașe, și după câteva Încercări reuși să bage ranga Între șenilele uneia, care mai merse zece metri și se opri horcăind și scuipând flăcări prin eșapamenți. Douăzeci de inși s-au cocoțat după Carol ca să tragă de capacul turelei, În timp de tancurile și taburile din urmă Își croiau alt culoar, strivind poporul și stârnind zbierete și vaiete de moarte. Rafalele s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de ei! Nimeni nu-i mai vrea și nimeni nu-i mai rabdă! Îi vom agăța pe toți cu capetele-n jos de stâlpi și de felinare, să-i ciugulească păsările și să treacă toată lumea să-i vadă, să-i scuipe și să-și facă nevoile pe ei. Asta-i soarta lor, pe care ei cu mâna lor și-au scris-o vreme de o jumătate de sută de ani În acest loc de verdeață și răcoare. Pepino mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
m-am chinuit și-am suferit, Ortansa... - Hai că... Rămase cu gura Întredeschisă și pentru o secundă am văzut-o iarăși strâmbându-se, copleșită de-o oroare de necuprins În vorbe. Nu-mi dădeam seama ce mă oprește să o scuip Între ochi, exact la rădăcina nasului, și să văd flegma curgându-i pe obraji ca niște lacrimi de coptură și să-i spun câtă nevoie am de plânsul ei. Vii grămadă peste... și iar se poticni și nu mai apucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l rănească, Ortansa n-ar avea decât să se ridice prin surprindere din fotoliu În mijlocul perorațiilor sale, reamintindu-i astfel că trebuie să se salte pe vârfuri ca s-o sărute și nu-i mare lucru pentru el să-l scuipe În creștet. Păi bineînțeles că suferă din pricina fizicului său. Bineînțeles că-i un complexat și un paranoic și o jigodie comunistă perversă și periculoasă care se manifestă ca atare În jegurile lui de gazete și-n campania lui de reintroducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cum să se poarte În lume și În viață, ca pe copilul meu, da, aș fi putut să-i fiu tată. Pentru el m-am pișat pe toată lumea și până la urmă s-a pișat el pe mine. Phhuuu, să mă scuipi și să-mi zici futu-te-n gură de prost, Relule, cu mâna mea am zis că-i iau gâtu’. Cu mâna mea Îl iau de pe pâine. Vere! Atâta-i spun. Restu’ știe el singur. După ce am ocolit pontonul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un întreg. Parcă eram deja mort, aflat într-o stare înaintată de putrefacție. Nu știu de ce, de la o vreme, în fiecare noapte gura mi se umple cu un lichid sângeriu-gălbui, amar și rău mirositor. Când mă trezesc, sunt nevoit să scuip de mai multe ori și să-mi curăț gingiile sângerânde, mestecând niște ierburi proaspete pe care mi le-a adus Aia. Carnea flască mi se desprinde lent de pe oase, iar mușchii nefolosiți mi se topesc sub piele. Trupul meu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
puternică senzație de mâncărime. E un lucru pe care nu reușesc să-l mai suport. Disperat, introduc degetele și încerc să-mi fac un masaj ușor: apăs mai tare și simt că arsura scade iar limba se acoperă cu puroi. Scuip, și o zeamă gălbuie și densă începe să-mi curgă din gură. Mă privesc în oglindă și simt o teribilă spaimă văzând în ce stare de degradare am ajuns. Continui să-mi masez gingiile și să scuip materia aceea grețoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acoperă cu puroi. Scuip, și o zeamă gălbuie și densă începe să-mi curgă din gură. Mă privesc în oglindă și simt o teribilă spaimă văzând în ce stare de degradare am ajuns. Continui să-mi masez gingiile și să scuip materia aceea grețoasă. Simt că leșin de scârbă. Ies din cameră, dau vreo câteva raite în jurul casei și am aceeași senzație respingătoare. Repet de mai multe ori operația curativă, cu același efect purulent. La sfârșit iese sânge înnegrit. Toată gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
partajat cu semeni similari (precum cei întîlniți în așteptarea tramvaiului sau autobuzului). Realizat mereu în același interval orar și în același tip de zone ca "distanță față de centru", indicatorul evocat măsura cîți călători trec prin stație și cîți dintre ei scuipă "fără să le pese" de ceilalți, într-un interval de 30 de minute. Interesantă nu e atît ponderea celor care activează un asemenea comportament dezagreabil cercetarea interregională anterioară ne oferea o "hartă națională a disponibilității de a scuipa" -, cît felul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre ei scuipă "fără să le pese" de ceilalți, într-un interval de 30 de minute. Interesantă nu e atît ponderea celor care activează un asemenea comportament dezagreabil cercetarea interregională anterioară ne oferea o "hartă națională a disponibilității de a scuipa" -, cît felul în care o fac. Printr-o grilă de observație sui generis, operatorii înregistrau, așadar, "dacă scuipă", dar, mai ales, "cum scuipă cetățeanul". Mai mult, în fiecare din aceste contexte de interacțiune, se realizau cu ajutorul operatorilor "grupuri expert" ad-hoc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
e atît ponderea celor care activează un asemenea comportament dezagreabil cercetarea interregională anterioară ne oferea o "hartă națională a disponibilității de a scuipa" -, cît felul în care o fac. Printr-o grilă de observație sui generis, operatorii înregistrau, așadar, "dacă scuipă", dar, mai ales, "cum scuipă cetățeanul". Mai mult, în fiecare din aceste contexte de interacțiune, se realizau cu ajutorul operatorilor "grupuri expert" ad-hoc, alcătuite din doi-trei trecători, clienți potențiali ai mijloacelor de transport în comun, care după un scurt instructaj realizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
activează un asemenea comportament dezagreabil cercetarea interregională anterioară ne oferea o "hartă națională a disponibilității de a scuipa" -, cît felul în care o fac. Printr-o grilă de observație sui generis, operatorii înregistrau, așadar, "dacă scuipă", dar, mai ales, "cum scuipă cetățeanul". Mai mult, în fiecare din aceste contexte de interacțiune, se realizau cu ajutorul operatorilor "grupuri expert" ad-hoc, alcătuite din doi-trei trecători, clienți potențiali ai mijloacelor de transport în comun, care după un scurt instructaj realizat de specialiștii psihosociologi și după
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și să categorizeze aceste conduite, încercînd să stabilească motivația activării unui asemenea gest public necuviincios. în descrierea tipologică de mai jos vom menționa între <...> unele dintre "motivațiile" identificate de acești "cercetători" plini de ingenuitate. Global vorbind, se observa că timișorenii scuipă în feluri foarte diverse (vezi tabelul 2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea asumată "firesc" de către subiectul pasiv-agresiv, care <"scuipă mașinal, rutinier, fără să bage de seamă">, fiind și cel mai frecvent (45% dintre cei care scuipă). întîlnit majoritar în toate zonele orașului, acest comportament public ilustrează <un tip tîmp civic, bleg etic și tern intelectual>. <Un astfel de om
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea asumată "firesc" de către subiectul pasiv-agresiv, care <"scuipă mașinal, rutinier, fără să bage de seamă">, fiind și cel mai frecvent (45% dintre cei care scuipă). întîlnit majoritar în toate zonele orașului, acest comportament public ilustrează <un tip tîmp civic, bleg etic și tern intelectual>. <Un astfel de om nu vă va saluta niciodată (decît dacă are un interes punctual să o facă)>, <nu vă va
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]