4,368 matches
-
când a conferențiat tov. Anghel Stratan despre <<1 Mai și U.T.M.>>, au participat circa 140 de tineri. După conferință a fost rulat filmul sovietic <<Orel>> (...) ...la 4 Mai când a conferențiat tov. Petru Bighiu despre <<De ce nu a fost seceta un dezastru național>>, au fost circa 80 tineri. (...) ...la 18 Mai când a conferențiat tov. Constantin Antip despre programul de luptă a U.T.M.ului, au fost circa 50 tineri”. Același Bighiu trage concluziile tot mai slabei participări a auditoriului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
economic și politic” local din aceeași perioadă ca și precedentele, adică mai-iunie 1947. Probabil, Iacob dăduse drumul raportului fără să fi participat la conferința susținută pe data de 4 mai de către tov. Petru Bighiu, cea numită „De ce nu a fost seceta un dezastru național”, pentru că altfel nu ne putem explica neconcordanța dintre cele conferențiate de colegul de „sectă” și adevărurile seci și crude pe care le inserase în materialul său. Iată câteva mostre despre ceea ce se întâmpla în orașul și județul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
București, dintre care amintim următoarele: „Gândul nu despre societatea românească a anului 1945 guvernului Petru Groza, Theodor Râșcanu a acordat un interviu ziarului comunist sluian ce denotă că propaganda comunist d v că treb ru m Petrescu și Arghezi. Încolo, secetă... Făgăd Theodor Râșcanu, printre altele, a fost și directorul unor publicații apărute atât la Iași și V Liber” (Iași), „Lumina Vasluiului” și „Cuvântul Vasluiului” (Vaslui), „Criza” (București) ș.a. De asemenea, a tradus numeroase poezii din autori francezi pe care le-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subl.ns.)”. Lipsiți total de ajutor și cu toate cerealele luate cu forța în contul „armistițiului”, locuitorii satului începuseră să apeleze la soluții extreme: „...populația zilnic cere ajutor dela autorități pentru a li se veni în ajutor cât mai grabnic. Seceta care bântuie în regiunea noastră dă de gândit sătenilor care nu mai au nici un curaj de muncă. Chiar dacă ar ploua, totuși au nevoie de hrană”. Insuficiența alimentelor aduse a aprins discordia printre locuitorii din comunele Valea Rea și Ferești, așa cum
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de lei”. Nu se știe cum s-a terminat „afacerea” soleștenilor, dar cred că nu prea bine. e. Lipsa alimentelor se datora și ocupanților ruși În ceea ce privea starea de spirit a populației care vedea cum recoltele se uscau datorită secetei excesive, șeful postului Valea Rea nota următoarele: „...lipsa alimentară a populației este următoarea: deși n’a plouat aproape deloc, recolte au fost dar mediocre. Până în prezent populația a avut alimentele necesare cu excepția celor săraci. Toți oamenii spun că lipsa alimentelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
existentă la românii din Timoc, cu funcții magice de fertilitate, fecunditate și profilaxie. Obiceiul Caloianul (Scaloianul, Ududoiul) simbolizează sacrificiile umane făcute divinităților fenomenelor atmosferice, pentru a le capta bunăvoința. La ceremonia rituală a Caloianului, care se practică în timpul perioadelor de secetă, participă, de regulă, numai femeile și fetele. Acest fapt, asociat cu prezența unui simbol falic, arată că este vorba de o magie practicată și în vederea fecundității. Ceremonialul constă în îngroparea unei păpuși de lut (Caloianul) la marginea unui lan de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
i se atribuie rolul de ajutor al Sfântului Ilie. Simbioza dintre elementele păgâne și cele creștine constă în aceea că denumirea obiceiului este luată din calendarul creștin, în timp ce forma și conținutul lui relevă un rit anterior creștinismului. Un ritual de secetă este și Paparuda sau Paparudele, în care se utilizează dansul mimic și măștile fitomorfe, combinate cu elemente de magie homeopatică (udatul cu apă al Paparudelor). Caloianul (păpușa de lut), Cămașa ciumei (momâia de paie îngropată în cămașă de in, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Un exemplu invocat de Baumol este sugestiv, cu toate c) omite factorul dimensiune (1952, pp. 90-91). S) presupunem c) niște fermieri speriați de secet) ar fi capabili s) produc) ploaia, angajând pe cineva s) ,,ins)mânțeze” norii*. Ei ar potoli secetă, atât pentru ei, cât și pentru fermierii vecini, care ar putea refuza s)-și aduc) contribuția la costuri, de vreme ce oricum vor avea de câștigat. Producerea ploii este un bun colectiv. Cei câțiva fermieri care au cele mai mari parcele pot
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
implică o poveste, așa cum se întâmplă în mituri. Un bun exemplu, în acest sens, îl reprezintă ritualul în care este invocat zeul ploii de către populația arhaică din zona New Mexicului 286, ritual care are exclusiv scopul de a rezolva problema secetei și nicidecum de a comemora un eveniment. Pe de altă parte însă, ritualurile de inițiere sau de trecere stau la baza majorității miturilor grecești 287, acestea din urmă luând locul ritualurilor care s-au pierdut cu timpul. Însă, trebuie avut
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
altă cale, se supune altor legi și merge tot înapoi ca racul: din rău tot în mai rău. Ne-am întors cu nivelul nostru de trai în urmă cu 37 de ani, adică în 1945, când țara era bântuită de secetă și de urmările războiului. Poate mi se va spune că exagerez. Nu, deloc, pentru că pe atunci aveam cartele la principalele produse alimentare, chiar la pantofi, în cantități mai mari decât astăzi, pe care le găseam și pentru care nu făceam
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
somați să-și dărâme casele în 48 de ore sau să se stabilească la țară. Sigur că acestei măsuri îi cad victime și țărani autentici, foarte mulți dintre ei refugiați din Basarabia în 40, alții din Moldova în 47, în timpul secetei. Lipsa de onestitate a unei astfel de măsuri este dată, printre altele, și de acest amănunt: dacă se urmărește adunarea caselor într-un perimetru mai mic, mai economic, de ce sunt exceptate de la demolare unele case, tot din afara acelui perimetru, ele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
industriale din URSS, iar cu România fac numai un contract formal. Așa comerț să tot faci, într-o parte dai pe datorie și în alta plătești cu hrana poporului, ceea ce înseamnă că îți bați joc de poporul tău. Nici după seceta din 1944 nu am dus-o mai rău ca acum. Din ce în ce o ducem mai greu. Prin anii 1950 1965 mai găseam câte ceva prin magazine, puteam cumpăra carne, păsări, ba găseam chiar pește viu, lucruri care în așa-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Nu mă duc, mămuță. Omoară-mă, schingiuiește-mă, dar nu mă duc... Anghelina ținea la unica ei fată ca la ochii din cap, dar nu dorea să se facă de rîsul lumii. Peste satul Ghireni se abătuse, oameni buni, o secetă de ți se usca și limba în gură. Șuvoaie de ploaie se revărsau peste Miorcani, de-a lungul Prutului, pe la Crasnaleuca și pe dealurile Coțușcăi, dar satul nostru era blestemat parcă să se usuce ca prunele puse toamna la uscat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este. Vă bateți joc de noi, țipă moș Tudor. Cam da. Supărații pleacă și rămîn la vorbă cu cei mai puțin savanți. Mai cu gingășie, Musolin Camionul se tîra ca un gîndac uriaș pe costișa golașă, cu iarba arsă de secetă și de căldura lunii cuptor. În urmă lăsa o dîră de praf cam fără chef de poluat văzduhul, căci se lăsa iute la loc, în tihna drumului de țară. Camionul era lăsat într-o parte nu din cauza costișei, ci din pricină că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
închid la loc. Soarele își pusese în gînd să-mi facă de petrecanie și îl evit cu o bluză pe cap. Mă uit roată și nu văd decît palmieri izolați și nepăsători. Tufe gălbejite și iarba uscată, moartă, datorită unei secete prelungite. Studiez harta, nici o localitate în drum. Pe drumurile laterale erau mici localități pe lîngă care Mădîrjac era capitală de regiune. Dar benzinării nu sînt pe acolo? mă întrebați curioși. Ei, aflați că mai sînt, dar mai rare decît părul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
toate gusturile, formațiunile coraliere cele mai frumoase din Cuba, plajele cu nisipuri albe, toate la un loc creează un paradis al turiștilor. Iubitorii de scufundări, de drumeție, de aventuri pe mare, sînt încîntați și doresc să revină. Turistul nu simte seceta, nu simte că o mulțime de cubanezi sînt nemulțumiți, dacă el este mulțumit. O femeie ne explică măsurile luate de Comandamentul creat pentru situația de criză generată de aceasta secetă. Fiecare om, cetățean, are dreptul la 25 litri de apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare, sînt încîntați și doresc să revină. Turistul nu simte seceta, nu simte că o mulțime de cubanezi sînt nemulțumiți, dacă el este mulțumit. O femeie ne explică măsurile luate de Comandamentul creat pentru situația de criză generată de aceasta secetă. Fiecare om, cetățean, are dreptul la 25 litri de apă pe zi, o parte din aceasta este potabilă. Nu departe de noi, o cisternă distribuie apă. O fată, Doamne, cît este de frumoasă, ține găleata să se umple. Surîde cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mitologii și scenarii rituale solidare cu "misterul" vieții vegetale. Căci creativitatea religioasă a fost suscitată nu de fenomenul empiric al agriculturii, ci de misterul nașterii, morții și al renașterii identificat în ritmul vegetației. Crizele care pun în pericol recolta (inundațiile, secetele etc.) vor fi traduse, pentru a fi înțelese, acceptate și stăpânite, în drame mitologice. Aceste mitologii și scenariile rituale care depind de ele vor domina timp de milenii civilizațiile Orientului Apropiat. Tema mitică a zeilor care mor și învie se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
36 Procesul istoric care a asigurat transmisia unei părți a moștenirii harappiene și absorbirea ei în hinduism este insuficient cunoscut. Cercetătorii discută încă pricinile decadenței și ruinei finale a celor două orașe-capitală. S-au invocat inundațiile catastrofale ale Indusului, consecințele secetelor, mișcările seismice 37, în sfârșit, asaltul năvălitorilor arieni. După toate aparențele, cauzele declinului au fost multiple, în orice caz, către ~ 1750, civilizația Indusului era agonizantă și indo-arienii i-au dat doar lovitura de grație (cf. § 64). Dar trebuie precizat că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lumii (cf. Zeus-Typhon). Victoria zeului asigură stabilitatea și prosperitatea țării. Se poate presupune că, înainte de "folclorizarea" sa, mitul prezenta "domnia dragonului" drept o perioadă "haotică", punând în pericol sursele înseși ale vieții (Dragonul simbolizează atât "virtualitatea" și obscuritatea, cât și seceta, suprimarea normelor și moartea). L 46. Kumarbi și suveranitatea De un interes excepțional este ceea ce s-a numit "teogonia" hurrito-hittită13, adică suita de evenimente mitice având ca protagonist pe Kumarbi, "Tatăl Zeilor". Episodul inițial - "regalitatea în Cer" - explică succesiunea primilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pot recunoaște în acest mit reflexul morții și reapariției anuale a vegetației. Dar, în Siria și în Palestina, vara nu aduce "moartea" vieții vegetale; este, dimpotrivă, anotimpul fructelor. Nu căldura toridă este aceea care îl îngrozește pe cultivator, ci o secetă prelungită. Pare deci probabil că victoria lui Moț se referă la ciclul de șapte ani de secetă, despre care găsim ecouri în Vechiul Testament (Facerea, 41; II Regi, 24: 12 sq.)44. Dar interesul mitului depășește eventualele sale raporturi cu ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Palestina, vara nu aduce "moartea" vieții vegetale; este, dimpotrivă, anotimpul fructelor. Nu căldura toridă este aceea care îl îngrozește pe cultivator, ci o secetă prelungită. Pare deci probabil că victoria lui Moț se referă la ciclul de șapte ani de secetă, despre care găsim ecouri în Vechiul Testament (Facerea, 41; II Regi, 24: 12 sq.)44. Dar interesul mitului depășește eventualele sale raporturi cu ritmul vegetației, în fond, aceste evenimente patetice, și adesea spectaculoase, ne dezvăluie un mod specific al existenței divine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din coastele bărbatului și a făurit o femeie, care a primit numele de Eva (ebr. hawwâh, cuvânt solidar etimologic cu termenul desemnând "viață"). Exegeții au remarcat că povestirea iahvistă, mai simplă, opune, nu "haosul" acvatic lumii "formelor", ci deșertul și seceta, vieții și vegetației. Pare deci plauzibil că acest mit de origine să fi luat naștere într-o zonă deșertică. În ce privește creația primului om din lut, tema era cunoscută, așa cum am văzut, din Sumer (§ 17). Mituri similare sunt atestate aproape peste
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se ridice "un mare templu cu un altar dedesubt", în care ea însăși îi va învăța riturile pe oameni (v. 271 sq.). Apoi părăsește palatul. O dată clădit sanctuarul, Demeter se retrage înăuntru, mistuită de dorul fiicei sale și o cumplită secetă începe să pârjolească pământul (v. 304 sq.). În zadar îi va trimite Zeus soli rugând-o să revină printre zei. Demeter îi răspunde că nu va pune piciorul în Olymp și nu va mai. Lăsa nimic să mai crească pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
homerici. Imnul către Demeter nu face decât o aluzie la agricultură, precizând că Triptolemus a fost primul inițiat în Mistere. Or, conform tradiției, Demeter 1-a trimis pe Triptolemus să-i învețe agricultura pe greci. Unii autori au explicat cumplita secetă ca o consecință a coborârii în Infern a Persephonei, zeiță a vegetației. Dar imnul precizează că seceta a fost provocată mult mai târziu de Demeter, și anume, atunci când s-a retras în sanctuarul ei de la Eleusis. Se poate presupune, după
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]