3,145 matches
-
societatea civilă americană nu este o forță formidabilă. Dar o mare parte din motivația În spatele spiritului civic american are la origini rădăcinile individualiste și religioase ale caracterului american. Prin contrast, În majoritatea Europei, societatea civilă are un caracter mult mai secular și mai puțin legat de ideea creștină a filantropiei individuale și mai mult de ideea socialistă a responsabilității colective pentru bunăstarea comunității. În plus, multe dintre organizațiile nelucrative americane au servit prin tradiție ca suport social pentru sectorul de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bunăstarea economică a țării. El a scris: PIB include contaminarea atmosferei, reclamele pentru țigări și ambulantele folosite pentru a curăța carnajul de pe autostrăzile noastre. Numără lacătele speciale pentru ușile noastre și Închisorile pentru cei care le sparg. Include distrugerea pădurilor seculare de squoia și moartea Lacului Superior, unul din marile lacuri. Crește cu producția de napalm, rachete și focoase nucleare... nu ține cont de sănătatea familiilor noastre, calitatea educației sau bucuria timpului de joacă. Este la fel de indiferent la decența mediului de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este numai un prolog la viitor. Ceea ce contează nu este atât ceea ce s-a făcut ieri, cât ceea ce poate fi realizat mâine. Calendarul și orarul mai diferă și Într-un alt aspect important. În timp ce calendarele moderne au un caracter din ce În ce mai secular, În decursul majorității istoriei conținutul lor social era inseparabil legat de cel spiritual. În culturile calendaristice tradiționale, datele importante sunt momente sacre și sunt observate prin comemorarea zilelor sfinte speciale. Orarul, prin contrast, este asociat cu producția. Valorile sacre și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În istorie o cultură sau o civilizație creează instrumentul care va fi apoi folosit pentru distrugerea ei”30. Orarul, mai mult decât oricare altă forță, este responsabil pentru subminarea ideii de timp spiritual sau sacru și introducerea noțiunii de timp secular. Nu mai e nevoie s-o spunem, dar călugării benedictini au intenționat ca invenția orarului să fie folosită numai pentru a aranja mai bine timpul pe pământ, În pregătirea pentru salvarea eternă. Nu au bănuit că va deveni principalul instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umilim la picioarele politicienilor, potentaților din lumea afacerilor sau, În general, În fața oricărei autorități superioare cu excepția lui Dumnezeu. În America, fiecare persoană crede că este egalul celorlalți. Cu toate că ideea de individ autonom permite americanilor să fie atât religioși, cât și seculari, orientați spre credință și raționalitate, a trai atât În lumea Reformei, cât și În cea a Iluminismului poate să creeze confuzii teleologice. În timp ce acea parte a caracterului american care ține de Reformă tinde să trăiască suferința lui Hristos În această
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui Bodin au străpuns valul Biserică/Stat care Înfășurase Europa de la căderea Imperiului Roman. Într-un timp când gândirea dominantă vedea statul drept păstrătorul credinței, Bodin a Îndrăznit să pledeze că misiunea fundamentală a statului era În realitate mult mai seculară - aceea de a proteja dreptul natural asupra proprietății private. Drepturile individuale - Întipărite În primul și În ultimul rând În proprietatea privată - aveau precedentă asupra privilegiilor aristocratice și deferenței În fața autorității Bisericii. În noua organizare a lucrurilor, conducătorii existau pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
incluzându-i pe Adam Smith, David Hume, Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel 12. Teoria proprietății a lui Locke a fost publicată În 1610 În Two Treatises on Civil Government. Tratatele lui au devenit rapid biblia seculară a clasei de mijloc, care Își făcuse apariția pe scena politică din Anglia. Scrierile sale au servit ca rațional pentru reformele parlamentare din Anglia, iar mai apoi, au furnizat fundamentul filosofic pentru Revoluțiile Franceză și Americană. Ca mulți dintre predecesorii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Am construit Italia, acum trebuie să producem italieni”13. Fiecare stat-națiune În era modernă a creat un mit originar, complet, cu eroi și eroine proprii și momente de grea Încercare din trecut, adeseori reiterate prin ritualuri elaborate. Într-o lume seculară din ce În ce mai nemulțumită, statul-națiune trebuia să creeze o imagine puternică a unui popor care Împărțea un trecut nobil și era destinat pentru măreție În viitor. În același timp, statul-națiune trebuia să creeze o viziune utopică suficient de convingătoare a viitorului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cu greu poți vedea mai mult decât o mână de localnici la slujba de duminică dimineața. Așa cum am menționat În primul capitol, În general, europenii - În special generațiile postbelice - s-au Îndepărtat de Dumnezeu. Europa este cu siguranță cea mai seculară regiune din lume. Aceasta nu Înseamnă că nu a existat o polemică Încinsă asupra absenței lui Domnului din document. Papa Ioan Paul al II-lea și Vaticanul au pledat public pentru „o referire clară la Dumnezeu și la religia creștină
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1977. Chiar de atunci, Bull a prevăzut apariția unui nou peisaj politic În Europa. El a crezut că „este posibil ca statele suverane să dispară și să fie Înlocuite nu de un guvern mondial, ci de un echivalent modern și secular al unui gen de organizație politică universală, care a existat În lumea creștină occidentală În Evul Mediu”14. Bull a arătat că „În acel sistem nici un conducător sau stat nu era suveran În sensul de a avea autoritate supremă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor. Dacă OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale pot adeseori să fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât În eliminarea acestora. Dificultatea În cazul multor dintre subculturile care Împestrițează peisajul european este dată de faptul că istoria lor este implantată adânc
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din ce În ce mai globalizată, a legăturilor din ce În ce mai dense, În care comportamentul fiecăruia Îi afectează pe toți ceilalți, există un nou gen de moralitate, care s-ar putea numi „cold evil” (rău rece sau impersonal, termenul poate fi folosit În manieră religiosă sau seculară pentru a transmite ideea de comportament imoral). Acesta cuprinde acțiuni al căror efect este atât de Îndepărtat de comportamentul care l-a cauzat, Încât o relație cauzală nu este bănuită, nu există un sentiment al vinovăției sau al comiterii unui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
IV-lea, datorită Edictului din Milan (313 d. Cr.), care a promulgat libertatea cultului religios în Imperiul Roman, Biserica s-a aflat într-o poziție nouă față de societate și de puterea politică, fiind constrânsă să regândească raportul ei față de cultura seculară. Acestui nou scenariu i-a corespuns o evoluție socială la nivelul adepților credinței creștine; după primele adeziuni în rândul păturii sociale joase, acum pătrundea în clasele cele mai înalte ale societății romane, câștigând interesul și militantismul retorilor și filozofilor. Astfel
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ultimativă a Guvernului Sovietic remisă Guvernului Român la 26 iunie 1940, orele 2200 În anul 1918 România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană. Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fulger din senin, nota ultimativă a URSS din 26 iunie prin care, sub amenințarea imediatei intervenții armate, cerea evacuarea Basarabiei și Bucovine de Nord. Uniunea Sovietică cerea evacuarea Basarabiei pe motivul că această provincie s-ar fi găsit în unitate seculară cu Rusia, că ea ar fi „populată în principal cu ucraineni” și că ar fi fost „luată cu forța” de către România. Față de aceste motive ținem să constatăm că teritoriul revendicat de către Uniunea Sovietică între Prut și Nistru a făcut timp
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pătrați și o populație de 482.630 de suflete. Timp de una sută de ani Basarabia a stat sub stăpânirea rusească, păstrându-și însă cu sfințenie tradițiile, instituțiile și vechea sa legislație românească. Iată la ce se reduce pretinsa unitate seculară a Basarabiei cu Rusia. Populațiunea principală a Basarabiei a fost și a rămas cea moldovenească sau românească, care, din prisosul ei, a populat, în scurgerea veacurilor, și regiuni întinse dincolo de Nistru până la Bug, fapt care a determinat Uniunea Sovietică să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
teoretice crescânde a conceptului de generație este, probabil, legat și de declinul influenței marxismului În câmpul științelor sociale, respectiv de declinul viziunii tradiționale asupra lumii sociale divizate În clase. În acest sens, A.A. Cournot (1988) a propus o periodizare seculară a istoriei, corespunzător unui ciclu de trei generații care se influențează unele pe altele: tinerii sunt educați de părinții aflați, la rândul lor, În contact cu generația anterioară, marcând, astfel, prin contact direct, două generații succesive. În acest mod, momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale mișcărilor respective), dreptul la educație (școli de îndoctrinare, de antrenament), dreptul la circulația oamenilor și a informației. Nu mă refer nici măcar la faptul că religia e utilizată de fundamentaliști pentru a justifica cel mai adesea revendicări de ordin foarte secular (etnic, național, sociocultural). Mă refer la orientarea mentală care subîntinde ideologiile politico-religioase fundamentaliste. Foarte asemănătoare între ele, aceste ideologii organizează grupul respectiv ca pe o enclavă de oameni perfecți, aleși, aflată în antagonism radical cu lumea exterioară, considerată deficitară. Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a atinge stadiul de transformator sau recreator al lumii, care trebuie să culmineze în orice caz cu calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pe scurt, în modernitatea tîrzie, distanța dintre divin și uman nu e nici absentă, dar nici socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în viața publică, pierzîndu-și în orice caz acea autoritate normativă de care să țină seama puterea politică. Totuși, expresia ieșirea din religie sugerează mai mult decît atît. Ea spune că funcționarea acelei societăți e dominată de înaintarea inexorabilă a mentalității seculare, că, pierzîndu-și puterea, religia e pe cale să și piardă în fapt orice rol social și, ca atare, obiectivitatea, devenind simplă convingere a unui individ sau a unui grup. Or, realitatea din terenul extra-european, ba chiar și european, contrazice diagnosticul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Jean Baubérot se simte totuși dator să sublinieze, pe de o parte, că procesul de secularizare e neîndoielnic și global, indiferent de vitalitatea publică a religiosului ; iar pe de alta, că teoria ieșirii din religie nu e produsul unei mentalități seculare ofensive, ci are acuratețe obiectivă, fiindcă această teorie dacă îi recitim cu atenție pe autorii ei nu susține un declin ineluctabil al religiei care ar conduce la dispariția ei, ci se referă la diminuarea influenței sociale a religiei, ceea ce conduce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea condusese Revoluția franceză la Teroare, girase despotismul napoleonian. Reluînd termenii lui Constant, recunoașterea abstractă a suveranității poporului, triumfînd ca teorie, putuse deveni, în aplicațiile sale, o calamitate. în modernitatea tîrzie, formele de putere nu mai sînt admise ca transcendențe seculare, dar e adevărat că ele și-au pierdut, de asemenea, capacitatea simbolică, prezentă în lumile tradiționale, de a trimite la suveranitatea divinului. Pentru noi, domeniul politic și social nu mai reflectă absolutul, nu se mai află în corespondență cu o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tendințe în poezia românească. Partea de cultură se concentrează asupra tradițiilor progresiste, datorate activității unor personalități și asociații culturale. Un domeniu bine reprezentat în revistă este acela al istoriei naționale și în special transilvănene; se publică documente ce evidențiază lupta seculară a românilor transilvăneni pentru drepturi sociale și politice, întru apărarea ființei naționale. Este înfățișată opera istorică și filologică a Școlii Ardelene, se dau informații prețioase despre evenimente istorice, se tipăresc documente referitoare la Avram Iancu. B. prezintă constant diverse reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]