10,213 matches
-
tumorală [223]. Creșterea nivelului circulant al colagenului IV în CP se datorează atât efectului metaloproteinelor matriceale, asupra colagenului matricei bazale, cât și producerii și secreției colagenului IV de către celulele canceroase. În CP s-au evidențiat titruri crescute ale colagenului IV seric. Determinarea acestuia după pancreatoduodenectomie efectuată în scop curativ se corelează cu prognosticul, un nivel crescut fiind un indicator al recăderii bolii și având un prognostic de supraviețuire nefavorabil, sugerând alocarea acestor pacienți pentru o terapie adjuvantă mai agresivă [224]. Metaloproteinazele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
a evidențiat că nivelul MMP-2 și MMP-9 a fost crescut la ambele loturi, față de cel de control. Concentrația MMP-2 a fost mai crescută la pacienții cu tumori nerezecabile, în timp ce MMP-9 la pacienții cu tumori rezecabile. Determinarea dinamică a concentrației lor serice a evidențiat faptul că la o lună după intervenția chirurgicală cel mai înalt nivel al MMP-2 s-a înregistrat la pacienții cu CP nerezecabil. Modificările nivelului seric al TIMP-1 și 2 s-au corelat cu substratul inflamator al maselor tumorale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
nerezecabile, în timp ce MMP-9 la pacienții cu tumori rezecabile. Determinarea dinamică a concentrației lor serice a evidențiat faptul că la o lună după intervenția chirurgicală cel mai înalt nivel al MMP-2 s-a înregistrat la pacienții cu CP nerezecabil. Modificările nivelului seric al TIMP-1 și 2 s-au corelat cu substratul inflamator al maselor tumorale pancreatice. Se propune ca determinarea concentrației serice a MMP și a inhibitorilor lor să fie utilizată ca biomarkeri serologici pentru CP înainte și după intervenția chirurgicală, în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
lună după intervenția chirurgicală cel mai înalt nivel al MMP-2 s-a înregistrat la pacienții cu CP nerezecabil. Modificările nivelului seric al TIMP-1 și 2 s-au corelat cu substratul inflamator al maselor tumorale pancreatice. Se propune ca determinarea concentrației serice a MMP și a inhibitorilor lor să fie utilizată ca biomarkeri serologici pentru CP înainte și după intervenția chirurgicală, în scop prognostic [225]. Determinarea izolată a nivelului seric al TIMP-1, nu are performanțe diagnostice superioare față de CA19-9, dar utilizarea combinată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
cu substratul inflamator al maselor tumorale pancreatice. Se propune ca determinarea concentrației serice a MMP și a inhibitorilor lor să fie utilizată ca biomarkeri serologici pentru CP înainte și după intervenția chirurgicală, în scop prognostic [225]. Determinarea izolată a nivelului seric al TIMP-1, nu are performanțe diagnostice superioare față de CA19-9, dar utilizarea combinată a TIMP-1, ACE și CA19-9 poate îmbunătăți rezultatele [226]. COMBINAȚII DE BIOMARKERI Prezentarea sistematică a biomarkerilor cu rol potențial în diagnosticul, prognosticul și predicția în cancerul pancreatic a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
PGK1 (implicată în glicoliză), un component al cromatinei: histona H4, un factor modulator al RNA polimerazei (C14orf166), doi componenți lipoproteinici (APOC1 și APOAII) [100]. Utilizarea electroforezei dublu dimensionale în gel (2-DE) și spectometriei de masă a identificat 154 de markeri serici cu rol potențial în diagnosticul de CP, printre care și fibrinogenul γ asociat cu starea de hipercoagulabilitate în CP [235, 236]. Prin metoda SELDI-TOF s-au descoperit două peak-uri proteice cu capacitate înaltă de discriminare între pacienții cu CP și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
ca hiperinsulinemie s-ar putea datora producției mai mari de proinsulină, la rândul său aceasta reflectând o disfuncție β-celulară instalată precoce în cursul diabetogenezei (14). 6. CARACTERUL OSCILATOR AL INSULINOSECREȚIEI ȘI SECREȚIA INSULINICĂ BIFAZICĂ: DOUĂ CARACTERISTICI DISTINCTE Concentrațiile de insulină serică oscilează la o periodicitate de 5-15 min per oscilație. Aceste oscilații rapide par a fi necesare coordonării impulsurilor secretorii din sutele de mii de insule. Sincronizarea miliardelor de celule β prezente în pancreas necesită un sistem de coordonare încă incomplet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
10, 29) și această creștere nu este suprimată în starea postprandială (10, 25). Mai mult, ficatul nu este stimulat de către nivelele mari de STH să producă mai mulți factori de creștere; în acest sens pledează experimentele care arată că concentrațiile serice ale IGF sunt scăzute în afecțiuni hepatice (10, 31). Pacienții cu boli hepatice au risc mai mare de acidoză lactică deoarece nivelele serice a jeun ale glicerolului și ale altor precursori gluconeogenetici sunt mari (2, 3, 10, 22). Într-adevăr
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
STH să producă mai mulți factori de creștere; în acest sens pledează experimentele care arată că concentrațiile serice ale IGF sunt scăzute în afecțiuni hepatice (10, 31). Pacienții cu boli hepatice au risc mai mare de acidoză lactică deoarece nivelele serice a jeun ale glicerolului și ale altor precursori gluconeogenetici sunt mari (2, 3, 10, 22). Într-adevăr, există studii clinice care atestă că 60% din pacienții cu acidoză lactică prezintă și o suferință hepatică (2, 10, 22).
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
celor 2-3% dintre nefronii afectați. Celulele care delimitează interiorul chistului provin prin expansiunea clonală a unei celule care suferă mutații ale ambelor gene PKD (vezi capitolul 4). B) ANOMALIILE FUNCȚIONALE RENALE La începutul evoluției bolii, pacienții cu ADPKD au electroliții serici, ureea sanguină, creatinina, fosfații-calciu-albumina normale în ser, FAL și bilirubina normale. Ulterior, se observă o serie de anomalii funcționale și deteriorarea progresivă a funcției renale. Hiperfiltrarea glomerulară Hiperfiltrarea glomerulară este afirmată atunci când clearence-ul de creatitnină este mai mare de 150
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mărimii renale este imprecisă: la pacienți fără nefromegalie la examinarea fizică, metodele imagistice pot evidenția o mărire de volum a rinichilor. Analizele de laborator obișnuite nu sunt suficient de specifice pentru a stabili sau exclude definitiv diagnosticul de ADPKD. Electroliții serici, ureea sau creatinina pot fi normale mulți ani la pacienți afectați. Tehnicile imagistice (ultrasonografia, CT scan, MRI) sunt metodele cele mai folosite de diagnostic în ADPKD (5, 12) (vezi subcapitolul 8.2.). Ultrasonografia a înlocuit urografia excretorie fiind mai sensibilă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în ansamblu, se apreciază că supraviețuirea medie până la IRCT este între 50 de ani (Gonzalo, 1996) și 55 de ani (Parfrey, 1990, Roscoe 1993). Totuși, retenția azotată survine cu mult mai precoce, vârsta în momentul evidențierii primei creșteri a creatininei serice fiind în medie de 38 de ani, la bărbați, și 39 de ani, la femei (Zeier, 1988). Influența factorilor de risc este cel mai bine exemplificată de faptul că, în afara evoluției naturale descrise mai sus, există două categorii distincte de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu supraviețuirea asimptomatică până la vârste înaintate: 80-90 de ani! Ulterior, posibilitatea evoluției benigne a fost confirmată și de alți autori, în studii epidemiologice pe loturi mari (Iglesias, 1983). Pacienții care nu progresează spre ADPKD vor avea în general o creatinină serică stabilă la controale repetate, în jurul valorilor de 1,5 mg/dl (Simon, 1989). În sfârșit, preponderența factorilor externi, non-genetici, de risc este sugerată de absența unei concordanțe de evoluție intrafamiliale în ceea ce privește vârsta de instalare a IRC (Milutinovic, 1992). RATA DE
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în stadiile avansate, (clearance de creatinină <40 ml/min. corespunzătoare vârstei de peste 40 de ani) progresia ADPKD este rapidă, depășind net pe cea a glomerulopatiilor cronice. Odată ce s-a declanșat insuficiența renală (rata filtrării glomerulare <50 ml/ min., sau creatinina serică >1,4 mg/dl), ADPKD va progresa spre IRCT în mai puțin de 10 ani (Franz și Reubi, 1983). MECANISMUL DE PROGRESIE A ADPKD SPRE IRCT Principalul mecanism de progresie în glomerulonefrita cronică (GNC) este cel hemodinamic, nefronii rămași intacți
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
va reduce accelerat spre final după o evoluție inițială aparent favorabilă, realizând o progresie non-liniară, hiperbolică. Acest model prezintă o importanță practică deosebită, deoarece un pacient de aproximativ 40 ani (momentul de inflexiune a curbei), cu un nivel al creatininei serice la limita superioară a normalului sau doar ușor modificat, dar prezentând chiști de volum mare, va avea un prognostic defavorabil, cu o evoluție ulterioară rapidă spre ADPKD și dializă! 3. Prezența și importanța manifestărilor extrarenale ADPKD reprezintă o afecțiune multisistemică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
15.000-20.000 mm.c.), a conținutului de calciu sanguin (hipercalcemie), a conținutului de zahăr din sânge (hiperglicemie) până la diabet zaharat și activarea enzimelor pancreasului de către refluxul biliar. La 2 săptămâni după o criză de pancreatită acută cresc valorile lipazei serice, dovedind și existența posibilă a altor afecțiuni (colecistită acută, ocluzie intestinală, infarct intestinal, ulcer peptic perforat și cancer pancreatic). Toate acestea provoacă leziuni anatomopatologice ale pancreasului care duc la edeme (umflături), hemoragii, supurații de suc pancreatic și necrozări până la distrugerea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pseudochisturi pancreatice lichidiene, Încapsulate cu enzime pancreatice. Gradul de evoluție este stabilit pe baza criteriilor Ranson În care sunt analizați câțiva parametri: vârsta persoanei peste 55 de ani, glicemia peste 200 ml/l, numărul leucocitelor peste 16.000/mm, LDH seric peste 250 unități și TGP peste 250 unități. Gravitatea bolii este dată și de alte analize: hematocritul scade sub 10 %, presiunea arterială scade sub 60 mmHg, crește cantitatea de hematii, glucoză și proteine din urină, crește bilirubina totală, crește creatinina
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
renale, mult mai des întâlnite la pacien ii vârstnici comparativ cu alte categorii de pacienți. De aceea decizia terapeutică trebuie judecată individual, fără un control agresiv al TA, pentru un raport optim risc-beneficiu. 8.2.2. Profilul lipidic Colesterolul total seric și LDL-colesterolul sunt bine cunoscuți ca factori de risc cardio- vascular, dar la pacientul vârstnic există insuficiente date care să confirme acest fapt (30,31). Studiul Framingham a evidențiat o asociere pozitivă între valorile mari ale colesterolului total și bolile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
versus 0,95 m/s 0,26), în timp ce costul metabolic al mersului a scăzut semnificativ (1 cal/kg/m 0,19 versus 1,11 cal/kg/m 0,32) (3). La pacientul vârstnic s a stabilit o asociere între nivelurile serice mai mari ale acidului uric și rezultatele mai bune ale recuperării funcționale după reabilitarea cardiovasculară. Nivelul seric al acidului uric a fost stabilit ca predictor independent al îmbunătățirii distanței de mers la vârstnici, dar nu și la tineri. Aceste rezultate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
kg/m 0,19 versus 1,11 cal/kg/m 0,32) (3). La pacientul vârstnic s a stabilit o asociere între nivelurile serice mai mari ale acidului uric și rezultatele mai bune ale recuperării funcționale după reabilitarea cardiovasculară. Nivelul seric al acidului uric a fost stabilit ca predictor independent al îmbunătățirii distanței de mers la vârstnici, dar nu și la tineri. Aceste rezultate sugerează că nivelurile mai mari ale acidului uric ar putea reflecta declinul mecanismelor antioxidante apărute odată cu înaintarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
țională s au evidențiat îmbunătățiri de 5,6 +/- 1,6 MET (la adulții tineri 7,5 +/- 2,3 MET). Compoziția corporală a prezentat scăderi ale procentului de grăsime de 24,4 +/- 7% (la adulții tineri 22,9 +/- 7,2%). Valoarea serică a HDL colesterolului a prezentat creșteri de 40,4 +/- 12,1 (la adulții tineri 43 +/- 11,4 mg/dl) (9). Evaluarea comparativă a subiecților tineri, cu vârsta sub 55 de ani, respectiv vârstnici, cu vârsta peste 70 de ani, din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
testul de mers la 6 minute au fost de -18,7 m. În plus, nu s au înregistrat diferențe semnificative între programele la domiciliu și cele în centre specializate pentru modificările parametrilor clinici secundari urmăriți: tensiunea arterială (TA) sistolică, valorile serice ale LDL colesterolului și HDL colesterolului, compoziția corporală și calitatea vieții. În cazul întreruperii programelor de recuperare, s au înregistrat rate similare ale declinului capacității de efort la 12 luni. Concluzia studiului a fost că pot fi concepute programe de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
fizic mai intens (20). Efectele recuperării cardiovasculare asupra profilului lipidic Tulburările metabolismului lipidelor reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular ai pacienților vârstnici. Există dovezi privind efectele favorabile ale antrenamentului fizic aerobic asupra nivelurilor anormale ale lipidelor serice, indiferent de vârstă. O meta analiză având ca scop evaluarea efectelor exercițiului fizic aerobic asupra lipidelor și lipoproteinelor serice la adulții peste 50 de ani a demonstrat îmbunătățiri sem nificative ale nivelurilor colesterolului total (îmbunătățire cu 1,1%), HDL colesterolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
factori de risc cardiovascular ai pacienților vârstnici. Există dovezi privind efectele favorabile ale antrenamentului fizic aerobic asupra nivelurilor anormale ale lipidelor serice, indiferent de vârstă. O meta analiză având ca scop evaluarea efectelor exercițiului fizic aerobic asupra lipidelor și lipoproteinelor serice la adulții peste 50 de ani a demonstrat îmbunătățiri sem nificative ale nivelurilor colesterolului total (îmbunătățire cu 1,1%), HDL colesterolului (îmbunătățire cu 5,6%), LDL colesterolului (îmbunătățire cu 2,5%). Nu s au putut observa aceleași efecte favorabile ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
altor factori de predicție ca sexul feminin (pentru intervalul 65-84 de ani), înălțimea, nivelul tensiunii arteriale (TA) sistolice și al glicemiei, utilizarea de diuretice (34). Studii mai recente sugerează importanța unor markeri de predicție subclinici ca disfuncția diastolică sau nivelul seric crescut de NT-proBNP (35,36). Interesantă este afirmarea prevalenței crescute a FA la pacienți peste 60 de ani cu hipertiroidie (25% versus 5% la alte categorii de vârstă) (37). Observația ridică problema depistării sistematice a afecțiunilor tiroidiene, frecvent paucisimptomatice la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]