3,720 matches
-
ființa pură Doar cerul știe bine a cuvânta Logodna ploilor din plapuma de spumă Ce-n valuri de iubire, uitarea se-avânta Să facă loc în taina CORALILOR DE MARE Ce-au stăpânit adâncuri de iubiri Și-n viețuirea gândului sfâșiat de-o Zare, Prin pletele de lună, ești gerul din priviri. 23.10.2007 LACRIMA DURERII Domnului filozof Relu Budacea Când îmi veți citi din versuri dragii mei Născute din ploile cu chipul alb de seară Pe trupul de furtună
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
01-08-2007, 1454h TĂLPILE TIMPULUI Domnului prof. dr. univ. VICTOR ȘABLIOVSCHI TĂLPILE TIMPULUI Sub tălpi de vis, renasc pământuri de iubire Și din țărâna timpului veciile-s de raze, Prin flori de lună mi-e trupul sfânt de zori Ce-a sfâșiat legenda vie dintr-o eternă oază Sub tălpi de întuneric eu am aprins lumini măiastre Cu AERUL DE CER, să-mi pară viața versul de genuni Pe un delir de viață în care arde-o clipă la fereastră Din plapuma
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
prin lumea de mister. Ne-ascundem în iubirea, ce nu o poți minți Ea tace și ascultă de SUFLETUL DELIR, Și se aprinde-n CER, nespusele dorinți Cuvinte risipe, îmbătrânite-n SERI. O amintire vie, mi-apasă trupul nopții Îmi sfâșie chemarea și somnul mi-l îngheț AIEVEA, ești tu visul, ce-mi blestemă demenții Străin de-a mea dorință, prin gândul îngeresc. Mi-e noaptea bolnavă de-o lume și eu rătăcesc În ghețare de doruri cu brațele ninse. Unde
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
zorile în cântec m-au chemat să-mi lase liniștea demult visată prin timp de dor și de coșmar, ardea tăcerea-n suflet destrămată și-un gust de silă-n viața de amar. Prindeam puteri din morții stinși ce-au sfâșiat amurgul cu o dragoste sfidată, când adevărul e-o priveliște de vis, născută din durerea unui chip de piatră. O, pribegie-mi este viața sfântă, întunecată pe-o lacrimă din veri, când umbrele în taină mă sărută eu beau otrava
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
egalitate.) Tipa nu părea și nici nu se comporta ca o pisicuță sexy. Mereu păruse foarte drăguță și... ei, bine... banală, presupun, dar în capul meu ea era acum un soi de Elena din Troia, Sharon Stone sau Madonna. Eram sfâșiată de gelozie. Era ca și cum aș fi avut în piept o minge țepoasă și incandescentă care-mi trimitea raze verzi, otrăvitoare prin tot trupul, sufocându-mă. Mintea îmi era plină de imagini cu ei doi în pat. Pur și simplu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
prin mine. Am trecut de la a nu avea deloc energie la a avea prea multă. N-aveam nici cea mai vagă idee ce să fac cu ea. Simțeam că eram pe punctul să explodez din cauza ei. Sau să înnebunesc. Eram sfâșiată între dorința de a nu părăsi casa și sentimentul c-aș fi putut să alerg o sută de kilometri. Și că dacă nu alerg, o s-o iau razna. Aveam putere cât zece bărbați. Pe parcursul acelor două săptămâni de coșmar aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fiindcă folosisem un termen de jargon precum „prafuri“. —Aăm, mi-a răspuns Anna cu gura plină până la refuz de ciocolată cu stafide și biscuiți și clătinând din cap. Umpărățiinguă! a gesticulat ea supărată spre Helen atunci când aceasta a început să sfâșie ambalajul mai multor batoane și pur și simplu să înghită totul pe nemestecate. Cumpără-ți singură, Helen, a reușit, în sfârșit, să se exprime, cu gura, momentan, golită. —Dă-mi numai Bounty-ul ăsta și batonul ăsta de Mintcrisp și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Nu mi s-a părut că asta avusese mama în minte atunci când ne-a încurajat să ne inventăm propriile versiuni ale jocului învățat de la ea. —Burtoasă, a strigat Anna. —Borțoasă, a șuierat Helen. Cu burta la gură, a bolborosit mama sfâșiată între sentimentul dezaprobator și dorința de a câștiga. —E rândul tău, Claire, a spus Anna. Nu, am zis eu. Șșșșșșșșșș! Se-aude telefonul? Toată lumea a tăcut. Da, se-auzea telefonul. —Să răspund eu? m-a întrebat mama. Nu, mulțumesc, mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
aterizeze la taică-su, care nici măcar n-o cunoaște. Dar eu o să fac tot posibilul să-i fie bine. Și ce-o să se întâmple când Hannah o să se întoarcă și-o să vrea s-o ia înapoi în Irlanda? am spus sfâșiată de griji. —Of, Claire, mi-a spus Adam cu blândețe, luându-mi mâna într-ale lui. Relaxează-te! Cine știe ce-o să se întâmple peste un an? O să-mi fac griji în legătură cu asta când o să vină timpul. Nu putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe care-l flutură Tina e fals, dar scorpia o dă afară cu forța țipînd că n-are ce căuta acolo. Valeria, distrusă, nu-și mai poate opri lacrimile, iar Tina o privește cu o ură nesfîrșită. Inima ei e sfîșiată Între durerea pe care vede că i-o provoacă Marianei și setea de răzbunare de care nu știe cum să scape. Leonardo Își deschide În sfîrșit ochii, iar Valeria e-n culmea fericirii, un turc este revoltat de nudurile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pădure generează, nu mai Încape Îndoială, fenomenul e mai greu de imaginat cu mintea la lupi, fiindcă-n alt număr al aceleiași foi pentru minte și artă, crierul cinegetic al lui Neacșu ne descrie deodată lupii ce vor să-l sfâșie pe alesul poporului: „Eu Îl respect pe Președintele României pentru că el a fost ales de aproape toți românii. Ne amintim de momentele apariției la televiziune a domnului Iliescu (...) Venise În haină și pulover, cred că nici nu era bărbierit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cîmpurile de bătălie, aliații Își țeseau legende, Își Înălțau temple monumentale”. Stonehendge. De-acum trei mii de ani În vreme ce noi ne jertfeam pe traista ciobanului. „Dar oare ce-i democrația?” În combinație cu persiflarea, revolta ajunge inflamabilă și autorul, jupiterian, sfîșie rochița Europei În văzul tuturor. Nimic nu-i omis În acest rechizitoriu ce atinge cu violență sublimul. E prezent și Virgiliu, vigilența-i maximă, apar și ungurii, care-s protejați de Occident petru ca noi s-ajungem „victime În propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucurat persoane din afara țării, să facă săpături la Sarmisegetuza. Astfel, importante descoperiri arheologice au făcut pași În necunoscut.” Cum ar fi viezurele amintit și furculița cu resort a lui Decebal. Carolina Ilica adaugă În Națiunea: „Teritoriul vechii Dacii a fost sfîșiat de mai multe ori de cămilele imperiilor”. Bănuiesc că o astfel de concluzie i se trage Carolinei de la tremurul lunii aprilie, ce i-a dictat originala viziune asupra unei poezii universale. La pașa vine un arab. Călare pe-o cămilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tristă, pentru că murise demult. Bunica următoare a fost cea mai neplauzibilă femeie pe care-am cunoscut-o. Uluitor de generoasă, iubea pe toată lumea, chiar și pe mine. Poate din pricina pianului de familie, poate din pricina iubirii a țipat și și-a sfîșiat bluza de spital două nopți la rînd, la 76 de ani, tot la Vitan BÎrzești, a ajuns acolo odată cu gîndacul vișiniu migrator, cu un an Înaintea bunicului. Se pare că au omorît-o colegele de salon, cu vreo cinci, șase pastile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o carte despre această iubire/fericire. Poate fi ea scrisă ? Cine știe ? Poate mai târziu, când Copilul mic va fi doar acolo, departe, strălucitor în aburii denși ai Nostalgiei. O carte despre Frumusețea mică și despre Strălucirea măruntă care-ți sfâșie inima, despre Lucrurile mici, 166 despre Veselia ca o sorcovă (veselă!), despre Frica de care nu ți-e frică, despre Oboseala care curăță lucrurile, despre cum se schimbă lumea și despre cum se tot schimbă Copilul, până nu mai rămâne
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
un Încărcător Întreg. Siluetele au căzut la pămînt. Traficanții de heroină trăgeau și În negrotei, și În el. Ciudatul s-a aruncat sub un Studebaker model ’46. Jack a mușcat din ciment, rugîndu-se din toate puterile. Un glonte i-a sfîșiat umărul; altul i-a zgîriat picioarele. S-a tîrÎt sub mașină. O mulțime de cauciucuri scrîșneau; o mulțime de oameni strigau. A venit o ambulanță. L-a urcat pe targă o femeie ajutor de șerif, o lesbiană. Sirene, un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
față. Mirosuri: de putrefacție și de naftalină. TÎrîș pe coate pînă la sac - mirosul de naftalină și de putreziciune deveniră tot mai puternice. Lovi sacul și văzu cum explodează un cuib de șobolani. În jurul lui șobolani orbiți de lumină. Bud sfîșie pînza sacului. În bătaia lanternei: șobolani și un craniu pe care se mai țineau niște cartilagii. Lăsă lanterna și sfîșie pînza cu ambele mîini, cu șobolanii și pastilele de naftalină sărindu-i În față. O ruptură lungă, o gaură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
tot mai puternice. Lovi sacul și văzu cum explodează un cuib de șobolani. În jurul lui șobolani orbiți de lumină. Bud sfîșie pînza sacului. În bătaia lanternei: șobolani și un craniu pe care se mai țineau niște cartilagii. Lăsă lanterna și sfîșie pînza cu ambele mîini, cu șobolanii și pastilele de naftalină sărindu-i În față. O ruptură lungă, o gaură de glonte În craniu, o mînă scheletică ieșită dintr-o mînecă. Pe haină - monograma „D.C.“ Se tîrÎ afară și inhală lacom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Nume de fete pe pereți. Săptămîna trecută Departamentul Șerifului din L.A. a adus la morgă o prostituată moartă, pe care Bud a adăugat-o la lista lui: Lynette Ellen Kendrick, 21 de ani, data decesului 17 martie 1958. Bătută, pielea sfîșiată În cercuri, violată În trei orificii. Polițiștii comitatului n-au vrut să-i spună momentul În care a... Sifakis Începu să bolborosească nu știu ce. În baie se făcuse dintr-odată excesiv de cald. Bud ieși. Sifakis, cuprins de frenezia ciripitului: — ...și știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu porcării, Cathcart, Pierce P. - tot acest noian de informații nu putea răzbate pînă la el. Se căzni să audă „Lynn Bracken“, dar fără alte conotații. PÎcla din jur se făcea tot mai neagră. Mickey Cohen, 1953, de ce ai fugit...? Sfîșie vălul pentru acel nume. Țipete care Îl făcură să se cuibărească În ceva moale. Peste tot În jurul lui fotografii ale lui Lynn. Lynn, blondă și curvă, brunetă și ea Însăși. Lynn despre legătura lui cu Inez: „Poartă-te frumos cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cineva puțin mai inteligent ca să sorteze cadavrele, cum ar fi acel irlandez manierat, Dudley Smith, de care vorbește mereu. Alte detalii despre aceste subiecte și despre cele colaterale - după o plimbare, un mic dejun și trei cafele tari. Abia acum sfîșie jurnalul de-a lungul cotorului, iar pielea și hîrtia le rupse În bucățele mici. Telefon direct la divizia Anchete Interne. ȚÎr, țîr. — Anchetele Interne. Kleckner. — SÎnt White. Dă-mi-l pe Exley. — White, ai făcut-o de oaie rău... O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Cercetă gazonul - o potecă de iarbă excesiv de arsă de la piscină pînă la casă. Accesul la seif. Elemente de siguranță: grenade și dinamită. Flăcări itinerante pînă la punctul terminus, declanșînd sistemul de protecție. Era o posibilitate. Ed sări În apă și sfîșie ghipsul, aducînd la suprafață pastilele, Însoțite de bulbuci. Trăgea cu ambele mîini: ghips, apă, bulbuci... o ușă metalică batantă. Erupție de pastile, dosare În huse din plastic, plastic peste bani gheață și praf alb. Grămezi peste grămezi peste grămezi - apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
asta ai face de fapt. Au decis să aștepte și să o facă după litera legii. Bud White făcea așteptarea insuportabilă. Avea tuburi În brațe și atele pe degete. În piept - trei sute de copci. Gloanțele Îi spulberaseră oasele și Îi sfîșiaseră arterele. Avea o placă metalică În craniu. Lynn Bracken Îl Îngrijea. Nu putea să se uite În ochii lui Ed. White nu putea vorbi și era Îndoielnic că va mai vorbi vreodată. Ochii lui erau Însă foarte grăitori: Dudley. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să nu mănânce seara. Durerile acelea blestemate se zvârcoleau în pânteceele ei, suportabile, mai degrabă ca o jenă care nu știi de unde vine și te umple de nervi. Dar așa începeau întotdeauna, până în clipa în care mai multe cuțite o sfâșiau pur și simplu, transpira de durere, gemea ușor, mușcându-și buza de jos și stăpânindu-se să nu țipe. S-a învârtit un timp fără rost, neștiind ce să facă și nevrând să facă nimic. Prea devreme pentru culcare. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai grea chiar decât durerea ce-i zdrobește trupul; n-a rămas pe masa de operație și este încă în viață, chiar dacă nu-i în stare să se bucure, prea amețită de anestezice și prea neîndurător simțind cum i se sfâșie mușchii, măruntaiele, creierii. O clipă își zice că poate fi foarte bine și dincolo, de asta n-are cum să-și dea seama, nimeni nu știe cum și ce e dincolo, dar durerile sunt, cu siguranță ale ei, iar dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]