3,661 matches
-
de un estetism semnificativ. Eu eram prezent cu un articol despre decorurile lui André Boll la Oedipe de George Enescu, pe scena Operei din Paris (luasem la cunoștință de ele din paginile consacrate lor de L’Illustration și ascultasem cu sfințenie, încă la Aiud, împreună cu tata, transmisia prin radio a premierei), precum și un alt articol despre cartea recentă a lui Basil Munteanu, Panorama de la littérature roumaine contemporaine. Profesorul de franceză al lui Ionel, de la Liceul „Gheorghe Barițiu“, cunoscut din presă în calitate de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu lanțuri de o casă devenită adesea nevandabilă atunci când nu mai are capacitatea să plătească toate cheltuielile și toate angajamentele, mai ales cele privind stilul de viață, care erau înscrise în mod tacit într-o opțiune inițială adesea tăinuită cu sfințenie în sine" 1. Problemele ridicate de locul populației în mediul urban nu se rezumă însă la aspecte minore care țin de faptul că se locuiește în blocuri, în periferii sensibile sau în habitatul insalubru al vechilor centre. Ele privesc și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în fața vorbelor leneșe, care nu pot spune totul deodată, a fost greu de uitat. Poezia e și acum derutantă, sare de la o idee la alta, fără legături explicite între fragmente. Larg folosit la începutul anilor 1920, subînțelesul e păstrat cu sfințenie. Philip Larkin însuși recunoaște în Eliot o influență de căpătâi în formația lui de poet. Introducerea lui la ediția revizuită a volumului The North Ship conturează cu claritate amestecul de stiluri din maniera poetului la douăzeci și trei de ani
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o obsesie... Nu știu cum să explic acest fapt. Mă gândesc că, dacă împărțim oamenii în seculari și religioși, eu prefer să scriu proză religioasă, spirituală. În diverse feluri, evident. Ideea mea e să pun în lumină trecerea timpului, să-i celebrez sfințenia, ca să zicem așa. Așa că ai dreptate când subliniezi prezența unei cunoașteri a morților în cărțile mele. Student: Cărțile Dvs par foarte lucrate. Scrieți ușor? Înțelesul e printre rânduri, o implorare a frumosului. Vă exprimați cu mare grijă pentru frumos. Folosiți
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au tăiat-o cu inteligența lor. Au fost și europeni, iar eu cred că sunt european înainte de toate. În inima Europei simt eu că dorm tot binele și tot răul din lume. Rațional vorbind, înțeleg că poate exista mai multă sfințenie ori hidoșenie în Africa ori America de sud, dar Europa e spațiul sufletului meu. LV. Poemele tale deapănă istoria însingurării. Lectorul trece printre imagini și după o vreme înțelege că imaginile sunt insule de înțeles, adunate într-un suflet. The
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1270 o a opta cruciadă și își găsește moartea în fața Tunisului, după ce i-a adresat fiului său, viitorul Filip al III-lea, Învățături sau Instrucțiuni care rezumă idealul de rege creștin. El va fi *canonizat încă din 1297 și meritele sfințeniei sale se vor răsfrînge asupra întregii dinastii capețiene. Filip al III-lea și Filip al IV-lea. Totuși, timpurile se schimbau. Profitînd de superioritatea franceză, frați și fii ai lui Ludovic cel Sfînt se lansează în aventuri exterioare regatului, mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de mare țară a Israelului, făgăduită evreilor în Biblie și destinată să devină pămîntul Mîntuirii. Aceleași teme au fost preluate, parțial prin imitație, de organizația Hamas, pentru care sfințenia țării decurge din cetatea sfîntă a Ierusalimului, iar Palestina reprezintă o moștenire religioasă (waqf), ceea ce ar interzice ca ea să fie posedată măcar în parte de nemusulmani. știm ce exaltare simbolică a primit Kosovo din partea naționalismului sîrb și cum acesta
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în această conștiință sublimă a harului din noi, a harului văzut ca lumină a slavei dumnezeești” („Locul inspirației”). Cei care s-au ridicat însă pe firul harului până la punctul în care îl văd ca lumină negrăită, au atins treapta de sfințenie. Dar experiențele acestea petrecute pe cele mai înalte culmi ale vieții interioare creștine formează domeniul misticii, iar asprele străduințe spre a ajunge la ele pe cel al asceticei. Cu aceasta ne am coborât în interiorul sufletesc, al doilea câmp în care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
preocupat stăruitor în teologia românească nu de stadiul comun al vieții creștine, ci de vârfurile ei ce ard în lumina dumnezeiască, adică de viața pe care dânsul o determină ca „viața mistică, de pe culmi, a desăvârșirii în Duh, sau a sfințeniei, sau viața religioasă realizată la maximum”. E cel dintâi care a concentrat într-o expunere sistematică „Teologia mistică” pe care o definește îndrăzneț și original, dar în acord intern cu duhul ortodox: „Știința îndumnezeirii omului”, întrucât „viață mistică e viața
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deschizător de drumuri în domeniul științei pozitive. În majoritatea lor, geniile care au zămislit această cultură sunt totodată sublime figuri contemplative ale Bisericii, sunt sfinții creștinismului. în Biserica lui Hristos, geniul, care reprezintă limita de sus a puterii omenești și sfințenia, care reprezintă consacrarea lui cu foc din cer, s-au unit în așa chip încât e foarte greu să distingem ce este omenesc și ce este ceresc în operele izvorâte din această mistică fuziune. Cea mai lipsită de obraz minciună
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tipic al caricaturii ateiste, care se începe cu schimbarea calendarului „pentru a suprima Duminica”, se continuă cu negarea vieții de dincolo prin inscripții cum era cea pusă la poarta cimitirelor franceze: Moartea e un somn veșnic!; cu suprimarea noțiunii de sfințenie prin devastarea bisericilor, expunerea în batjocură a moaștelor și arderea lor în piața publică; cu suprimarea respectului persoanelor consacrate, interzicând uniforma preoțească, silind pe călugări să se căsătorească, sau ucigându-i pur și simplu; cu închiderea altarelor, dându-le apoi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desăvârșire a creaturii. Făptura, participând la înțelepciunea divină, se preamărește în slava lui Dumnezeu, se îndumnezeiește. Toată această lume, readusă în ordinea spirituală, primordială, renăscută în Duh prin cea de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată din nou la frumusețea cea dintâi se poate numi Sophia creaturală. Modelul de frumusețe sofianică, necreată și creată totdeodată, e personalitatea Mântuitorului care, ca Logos e necreat, iar ca întrupare în om e creat. Ideea de Sophia creaturală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea artistică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea artistică. Prin natură, prin sfințenie și prin artă, făptura întreagă aspiră către aceeași lumină transcendentă ca spre obârșia și fericirea ei. Dumnezeu asemănându-se singur cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea artistică. Prin natură, prin sfințenie și prin artă, făptura întreagă aspiră către aceeași lumină transcendentă ca spre obârșia și fericirea ei. Dumnezeu asemănându-se singur cu un artist, am putea spune că raportul față de capodopera sa care e lumea e acela al geniului față de opera
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vine în chip firesc și ea e frecventă chiar în tratatele de estetică. Geniul ca om poate să aibă, din nenorocire, o viață cu totul contrară sfântului, dar geniul ca revelator de frumusețe îndeplinește față de lume o funcție asemănătoare cu sfințenia, deși nu identică. Vom vorbi despre aceasta deosebit. Geniul ca om poate să însemne o viață sub nivelul nostru al oamenilor mijlocii, dar ca artist el e de o suveranitate inaccesibilă nouă. Pe sfânt îl putem imita; geniul în arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
conștiință imaginea luminoasă imprimată în inspirație, imagine ce trece apoi în opera de artă. Inspirația nu anulează facultățile naturale, ci le stimulează în direcția fondului caracteristic din om: pe artist în direcția genialității creatoare din ci; pe mistic în direcția sfințeniei și a faptelor legate de sfințenie. Mistica ortodoxă în special realizează un acord suveran, când declară că locul prin care Dumnezeu se descoperă sufletului nu este inconștientul, ci spiritul, mintea inteligența, conștiința. Mintea e tronul lui Dumnezeu în sufletul omenesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imagine ce trece apoi în opera de artă. Inspirația nu anulează facultățile naturale, ci le stimulează în direcția fondului caracteristic din om: pe artist în direcția genialității creatoare din ci; pe mistic în direcția sfințeniei și a faptelor legate de sfințenie. Mistica ortodoxă în special realizează un acord suveran, când declară că locul prin care Dumnezeu se descoperă sufletului nu este inconștientul, ci spiritul, mintea inteligența, conștiința. Mintea e tronul lui Dumnezeu în sufletul omenesc”, aceasta e mărturisirea capitală a întregii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac unele apropieri ce ne obligă la un popas în jurul acestei teme. Nu încape nici o îndoială că amândouă reprezintă mărimi ce depășesc cu mult mijlocia vieții omenești. Dacă botezăm această mijlocie cu numele de normal
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac unele apropieri ce ne obligă la un popas în jurul acestei teme. Nu încape nici o îndoială că amândouă reprezintă mărimi ce depășesc cu mult mijlocia vieții omenești. Dacă botezăm această mijlocie cu numele de normal al vieții, ceea ce din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înseamnă ceva sub nivelul comun. Ele sunt, dimpotrivă, mărimi peste măsură ale neamului omenesc. S-ar putea obiecta totuși că și monstruozitatea e un fenomen anormal, precum într-adevăr este. Dar monstruozitatea nu e totuna nici cu geniul, nici cu sfințenia, ci opusul lor. Monstruozitatea e hipertrofia unor defecte de natură fizică sau de natură sufletească. Monstruos în sensul fizic e bunăoară un macrocefal; monstruos în sens moral e un criminal, care îngrozește printr-o serie de fapte ucigașe. Cu toată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spirituală. Ea are totdeauna un înțeles peiorativ, fiindcă e încarnarea cea mai desfigurată a unui rău fizic sau a unui rău moral. Aparițiile ei ne cutremură de groază ca niște erupții ale puterilor infernale, ce violentează natura omenească. Genialitatea și sfințenia n-au nimic a face cu monstruozitatea. Ele sunt apariții anormale prin faptul că sunt supranormale. Esența lor nu stă în vreun defect față de comunul vieții, ci într-un exces de puteri spirituale. Ele nu înseamnă disproporție raportate la simțul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fără geniile ridicate din mijlocul lor. Iar istoria Bisericii n-ar însemna mare lucru, fără sfinții care să-i încarneze doctrina și s-o adeverească în formele sublime ale vieții realizate. Sensurile supreme ale acestei lumi stau în genialitate și sfințenie. Dar sunt aceste două mărimi de aceeași esență ca să ne îngăduie să le confundăm împreună? întrebarea noastră își are rostul mai cu seamă dacă amintim că sunt filosofi care, în numele ideii creștine chiar, confundă genialitatea cu sfințenia și pledează pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în genialitate și sfințenie. Dar sunt aceste două mărimi de aceeași esență ca să ne îngăduie să le confundăm împreună? întrebarea noastră își are rostul mai cu seamă dacă amintim că sunt filosofi care, în numele ideii creștine chiar, confundă genialitatea cu sfințenia și pledează pentru o egalitate a lor. S-o spunem de la început: strădania aceasta ni se pare fără temei și arbitrară, iar pe deasupra capabilă de rătăcire prin confuzia pe care o conține. Căci, pe plan istoric considerând lucrurile, dacă socotim
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și pledează pentru o egalitate a lor. S-o spunem de la început: strădania aceasta ni se pare fără temei și arbitrară, iar pe deasupra capabilă de rătăcire prin confuzia pe care o conține. Căci, pe plan istoric considerând lucrurile, dacă socotim sfințenia un fenomen specific creștin, și nu putem altfel de vreme ce sfințenia e o lucrare a harului supranatural, atunci genialitatea ne apare ca un fenomen ce nu aparține cu exclusivitate sferei creștine. Genialitatea a existat și înainte de creștinism și în afară de creștinism, precum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]