3,605 matches
-
turcă sau în maghiară vocală din afixul de plural al substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate fi mobil, dar în silaba el este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate fi mobil, dar în silaba el este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din consoane. Nu există limbi care au
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate fi mobil, dar în silaba el este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din consoane. Nu există limbi care au numai silabe închise. În rostirea silabelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate fi mobil, dar în silaba el este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din consoane. Nu există limbi care au numai silabe închise. În rostirea silabelor unui cuvînt pot există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din consoane. Nu există limbi care au numai silabe închise. În rostirea silabelor unui cuvînt pot există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din consoane. Nu există limbi care au numai silabe închise. În rostirea silabelor unui cuvînt pot există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În rostirea silabelor unui cuvînt pot există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai mare de silabe între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai mare de silabe între două accente tonice, fără a modifica prea mult ritmul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
enunțul. Silabele pot avea durăte diferite, dar timpul dintre două silabe accentuate este constant (așa-numitul ritm morse). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai mare de silabe între două accente tonice, fără a modifica prea mult ritmul de bază (rusă, germană, engleză, neerlandeza, chineză mandarina). În limbile silabice pronunțarea fiecărei silabe ia aproximativ același timp (ritmul metronom sau așa-numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă accentuala scurtează, atenuează sau chiar elimina vocale pentru a emite un număr mai mare de silabe între două accente tonice, fără a modifica prea mult ritmul de bază (rusă, germană, engleză, neerlandeza, chineză mandarina). În limbile silabice pronunțarea fiecărei silabe ia aproximativ același timp (ritmul metronom sau așa-numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă silabica apelează la un ritm mai rapid pentru a emite un număr mai mare de silabe pe secundă (turcă și finlandeză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În limbile silabice pronunțarea fiecărei silabe ia aproximativ același timp (ritmul metronom sau așa-numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă silabica apelează la un ritm mai rapid pentru a emite un număr mai mare de silabe pe secundă (turcă și finlandeză, tagalog, chineză cantoneză, dar și limbile romanice). Limbile morice (sau moraice) sînt cele în care morele ritmează enunțul. O mora (< lat. mora: "întîrziere", "amînare", "răgaz") este un sunet elementar emis în timpul fonației. În limbile morice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tagalog, chineză cantoneză, dar și limbile romanice). Limbile morice (sau moraice) sînt cele în care morele ritmează enunțul. O mora (< lat. mora: "întîrziere", "amînare", "răgaz") este un sunet elementar emis în timpul fonației. În limbile morice nici nu există noțiunea de silaba. În aceste limbi consoana sau consoanele inițiale nu reprezintă o mora, nucleul reprezintă o mora în cazul unei vocale scurte și două more în cazul unei vocale lungi sau al unui diftong. La fel, o consoana scurtă reprezintă o mora
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi și coda reprezintă o mora (latină, arabă clasică, japoneză). Un exemplu tipic este limba japoneză, cu o structură morica (kaku, în japoneză). Un haiku are structura 5+7+5 more și nu, așa cum cred europenii, de 5+7+5 silabe. De pildă, cuvîntul Nippon este format din patru more: ni-p-po-n, care corespund celor patru kanas folosite pentru a transcrie cuvîntul în hiragana; la fel, Tokyo (to-o-kyo-o) sau Osaka (o-o-sa-ka). Astfel de clasificări sînt totuși relative, tipologiile ritmice putîndu-se schimba în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o-o-sa-ka). Astfel de clasificări sînt totuși relative, tipologiile ritmice putîndu-se schimba în timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și nu există fără acestea, de aceea se numesc unități suprasegmentale. Accentul tonic realizează o mărire a intensității sonore în timpul pronunțării unei silabe pentru a o pune în evidență (de pildă, greacă veche, suedeză, japoneză sînt limbi cu accent de înălțime). Limbile cu accent tonic (accent de intensitate și accent de înălțime) se diferențiază de limbile cu tonuri (tonale). Acestea din urmă sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se diferențiază de limbile cu tonuri (tonale). Acestea din urmă sînt cele mai răspîndite din lume, desi limbile indo-europene și majoritatea celor uralo-altaice sînt limbi cu accent tonic. Tonul este o "caracteristică articulatorie, constînd în variații de înălțime în rostirea silabelor dintr-un cuvînt. Aceste variații sînt determinate de numărul de vibrații pe secundă și gradul de contracție a coardelor vocale" (DSL, 544). Se știe că, din perspectiva foneticii acustice, consoanele sînt zgomote, în timp ce vocalele sînt tonuri. Există tonuri punctuale, modulate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
punctuale, modulate, tonuri melodice. Tonurile nu trebuie confundate cu accentul tonic și intonația prozodica. Tonemul, ca unitate tonala minimala, este o unitate suprasegmentală, ceea ce înseamnă că, pentru a fi perceput, are nevoie de suportul unui fonem. În limbile tonale pronunțarea silabelor respectă un ton exact, adică o înălțime determinată sau o melodie, o modulație specifică. O modificare a tonului poate aduce cu sine pronunțarea de fapt a unui alt cuvînt cu un sens diferit. Limbile sîrbo-croată, lituaniana și norvegiană suedeză nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pe cale de dispariție, Suedia), Nordică (Norvegia), Lule (Suedia), Sudică (Suedia) Sînt limbi cu armonie vocalica, la fel ca în limbile turcice (acesta este unul dintre argumentele în favoarea existenței unei macrofamilii uralo-altaice). În finlandeză, maghiară și lapona accentul cade pe prima silaba. Sînt limbi aglutinante (la rădăcina se atașează diverse afixe pentru exprimarea categoriilor gramaticale). Numărul de vorbitori: maghiară 13 mîl., finlandeză 6 mîl., estona 1 mîl., lapona/saama 700 mii. 6.5.1.2. Grupul samoed Aproximativ 40 de mii de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
301 Mai trebuie remarcate simplitatea extremă a inventarului fonologic (limba rotokas 302, de pildă, are cel mai mic inventar fonetic din lume: cinci vocale și șase consoane), raritatea grupurilor consonantice și structura silabica foarte redusă (în enga303, de exemplu, o silaba poate fi alcătuită fie din vocală, fie doar din consoana + vocală). Sînt, în general, limbi tonale, ceea ce poate avea implicații semantice (de pildă, în obokuitai 304, cuvîntul "di" rostit cu ton ascendent înseamnă "roșu", iar cu ton descendent înseamnă "tu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apar mai rar și nu sînt totdeauna foneme distincte); la consoane număr mare de puncte articulare (rareori sub 4, uneori chiar 7). Limbile australiene dau o impresie auditiva caracteristică, la cre contribuie și frecvența lui η velar la inițială de silaba și de cuvînt. Accentul, plasat mai ales la începutul cuvîntului, are rareori rol fonologic. Tonuri apar numai în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia cuvîntului foarte dezvoltată. Mărcile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kordofanian are 23, mande are 73 și o limbă (mbre, din Coasta de Fildeș) neclasificată. În privința trăsăturilor comune ar fi de semnalat, la nivel fonetic, armonia vocalica, absența grupurilor consonantice (dar prezenta consoanelor prenazalizate de tipul mb, nd, ŋg), predominantă silabelor deschise (consoana + vocală). La nivel morfologic aceste limbi sînt flexionare, cu o morfologie a grupului nominal extrem de complexă (numeroase clase nominale care pot marca diferențe precum uman vs. animal vs. inanimat sau masculin vs. feminin, precum și categorii care exprimă nume
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
quechua e denumită inka šimi "limba incașilor". Inventarul fonematic vocalic se compune doar dintr-o vocală deschisă (a) și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate și glotale. Tipul de silaba cel mai frecvent este CVC. În privința structurii gramaticale, iată descrierea din LL: "Limba aglutinanta care adaugă numeroase sufixe la rădăcina invariabila a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
circulație internațională. Anterior, francezul Joël Landais crease în 1986 uropi, o limbă auxiliara paneuropeana; universal glot (1868), realizată de Jean Pirro, avea un fond latin, dar cu elemente germanice mai numeroase. Solresol creată de muzicianul francez Jean-François Sudre, are șapte silabe - do, re, mi, fă, sol, la, și - și prezintă marele avantaj, pentru interferență și sincretismul artelor, că e o limbă ce poate fi cîntată, de pildă la vioară, sau "tradusă" în cele șapte culori ale curcubeului. Esperanto, cu siguranta cea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N SUA (Montană, Oklahoma) familia amerindiana, ramura algică de cîmpie, grupul algonkin; aglutinanta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]