4,282 matches
-
parcă mai mult caracterul ei cețos. În Noua revistă română 240, apar reproduse două fragmente de triptic cu subiect religios, de un simbolism difuz, semnate de Vermont; Iisus care predică, pe măsură ce, în fața lui, sunt aduși bolnavii, generează un efect de siluetă, o imaterialitate pe care pictorul reușește să o sugereze sensibil. Speranța 241 (1899) lui Artur Verona constituie un astfel de tablou, în notă simbolistă, prin care pictorul prezintă o imagine transfigurată a umanității pe fondul disoluției ei într-o tensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decizii? Tabloul are ceva din aerul mistic al tablourilor lui Fritz von Uhde, Harul (1885), Soldați dând cu zarul pentru veșmintele lui Iisus (1895) sau Christ între țărani (1885). Bărbatul înveșmântat în negru, cu un aspect de severitate monahală în silueta sa, stă lângă un taluz pe care se află un veșmânt alb. Are capul acoperit cu o rasă, iar chipul pare adâncit într-o intensă meditație cu ochii închiși. Figura sa apare supradimensionată, ea centrează întregul tablou. Se pot vedea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în care datorită unei conturări prea violente și a unei maniere de a aplica pasta, deosebită față de restul suprafeței pictate, figurile umane par a fi lipite de fundal"250. Expresia credinței și a tensiunii acestei întâlniri rezidă din efectul de siluetă pe care-l crează pictorul. Ambele personaje sunt îmbrăcate în alb, creând o luminozitate mai puternică, menită să reflecte o decorporalizare, o expresie auratică a corpului trasnformat în lumină în raport cu cromatismul viu al decorului. În relieful coloristic al decorului, cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reflecte o decorporalizare, o expresie auratică a corpului trasnformat în lumină în raport cu cromatismul viu al decorului. În relieful coloristic al decorului, cele două figuri dobândesc un aer de imaterialitate; tehnic, basorelieful culorii puse cu cuțitul crează impresia de umbre ale siluetelor lipite de pânză și pe cale să se dizolve în lumină. Un al doilea plan care spiritualizează prin sugestie această întâlnire este cel al gesticulației hieratice. Femeia se află într-o atitudine de devot, ea intră în cadru din stânga, bărbatul, Iisus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin sugestie această întâlnire este cel al gesticulației hieratice. Femeia se află într-o atitudine de devot, ea intră în cadru din stânga, bărbatul, Iisus, ține mâna întinsă, ca pentru o chemare, întâmpinare. Ceea ce sporește misterul acestei întâlniri indicibile este această siluetă feminină, suficient de aproape pentru a-i vedea chipul, un chip care însă nu poate fi văzut deși femeia are fața orientată spre noi, așa cum chipul din profil al lui Iisus nu are trăsături descifrabile, se lasă bănuit, ghicit. Există
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tensiunii dintre creat și increat doar un fin contur fiziognomic la limita dispariției. Himera își ține ochii închiși, cu totul repliată în propria sa interioritate și această atitudine se poate vedea în Bust de femeie (Cl 144457L fl6r) sau în Siluetă (f.r) și Schiță pentru o sculptură (f.10r). Capul aproape a dispărut, are, mai degrabă, ceva dintr-un embrion, un pseudopod, o extensie a trupului în curs de formare. Regăsim același procedeu în Personaj cu Himeră (Cl 144458L f31r
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu are încă stranietatea pe care i-o conferă estetica simbolistă. Ofelia lui Pallady se plimbă pe marginea unui lac, cu un buchet de flori în mână, florile o înconjoară din toate părțile. Pe malul celălalt se văd umbre difuze, siluete albe, inconsistente, elfice. Acest efect de difuzie îndepărtează și mai mult dimensiunea contignetului de care Ofelia se înstrăinează. De aici rezidă un sentiment al insolitării, într-o lectură simbolică, apa o desparte deja pe Ofelia de planul realității. În același
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
panourilor decorative ale lui Luchian cu rococo-ul. Luchian primește o comandă, urmând să execute câteva panouri decorative pentru Palatul Societății Funcționarilor Publici construit cu elemente decorative în stil Art Nouveau de către arhitectul Michăescu. Este vorba de o compoziție cu siluete feminine aflate în mijlocul unei grădini, compoziții din care nu s-a păstrat decât un studiu pentru una dintre decorații. Theodor Enescu presupune că "era vorba de mai multe panouri care adună sub o arcadă cinci busturi de tinere fete, părând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și de visare, a dat acestor tablouri un conținut spiritual"470. Cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trei culori", un autoportret din profil, în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu un pustnic visând siluete feminine vaporoase, evanescente, iar în fundal, departe, dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea Demetriad ilustrează un elan dionisiac, un lanț de trupuri goale, Menade și Koribanți intoxicați erotic, însuflețiți de zeița Astarte, care se desfășoară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
factură gauguiniană. Tudor Arghezi remarca chiar prolificitatea temei: Se petrece, de câțiva ani încoace, în pictura noastră, un fel de dezrobire, și a țigăncilor"516. În vara anului 1904, Cecilia Cuțescu-Storck are ocazia să vadă câteva desene de Rodin, cu siluetele dansatoarelor cambodgiene. Înainte de pictura de inspirație tahitiană a lui Gauguin, aceasta este principala sursă a atracției pictoriței către universul enigmatic al lumii orientale, în care ea deslușește un sens superior, descifrabil la nivelul liniei cu care Rodin prinde mișcarea. Da
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse uneori de pe templele hinduse. În carnația lor, în ritmica lineară, în gesturile lipsite de orice convenționalism (sau de o banalitate dobândită prin îndelungă repetare), descifrăm o notă monumentală, ca și o anumită demnitate, o grație majestuoasă"527. Unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii caste ce evocă stilul renașterii bizantine își mărturisesc caracteristica lor"589. Casa beneficiază de o grădină separată, însă acest hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Florence Brémond, Sirrocco Londres (édition française), 2005. Jouve, Séverine: Obsessions et perversions dans la littérature et les demeures à la fin du dix-neuvème siècle, Collection Savoir: Lettres, Hermann Éditeurs des Sciences et des Arts, Paris, 1996. Karnabatt, Lucrezzia: Artiștii noștri. Siluete și fantezii, Institutul de Arte Grafice "Poporul", București, 1918. Kuryluk, Ewa: Salome and Judas in the Cave of Sex. The Grotesque: Origins, Iconography, Techniques, Northen University Press, Evanston, Illinois, 1987. Lassaigne, Jacques: Ștefan Luchian, traducere, prefață și note de Theodor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
medievală par să fi fost riguros respectate în Europa occidentală 114. În Italia, Franța sau Anglia, în literatură sau în artele vizuale, femeia frumoasă trebuia să aibă părul lung, blond-auriu, pielea albă, buzele și obrajii roșii, ochii albaștri sau verzi, silueta zveltă, talia subțire și sânii mici. Aceasta ar fi reprezentarea Fecioarei Maria (în opoziție cu imaginea reală a unei adolescente evreice frumoase), a fecioarei-martir sau a doamnei din sonete, toate la un loc întruchipând idealul feminin de suplețe, delicatețe și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care proiectează filme scurte, mimi care reprezintă sculpturi. Potrivit lui Venturi și colegilor săi, firma, având rolul de a informa și convinge, funcționează fără întrerupere, zi și noapte: ,, Aceeași firmă apare ca o sculptură policromă în lumina soarelui și ca o siluetă întunecată cu soarele proiectat din spate; noaptea, este o sursă de lumină. Ziua se rotește, iar noaptea devine un joc de lumini; conține efecte pentru prim-plan și distanță". Astfel, se creează efectul paradoxal de negare a luminii naturale în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care face, de altfel, obiectul profeției extinse). Cititorul trebuie să remarce "formă strălucitoare" a instrumentului, sugerând gloria artistică, în opoziție cu fundalul decrepit, "stâlpul ruinat", suficient de solid însă pentru a zdrobi fragilă harfa. Ochiul vizionar se mută gradual de pe silueta învăluita în tăcere a Bardului: "[The stern Bard ceas'd. asham'd of his own song; enrag'd he swung / His harp sounding, then dash'd its shining frame against / A ruin'd pillar în glittring fragments; silent he turn
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
omnipotenta a lui Orc187 devastează Europa, pulverizând frontierele și răsturnând obstacolele conservatoare. Împlinirea profeției este marcată de victoria revoluției americane, ca expresie agresivă a factorilor sociali progresiști. De aceea panoramă vizionara înfățișează un set complex de imagini brutale, centrate asupra siluetei amenințătoare a lui Orc: "Stiff shudderings shook the heav'nly thrones! France Spain & Italy, / În terror view'd the bands of Albion, and the ancient Guardians, / Fainting upon the elements, smitten with their own plagues / They slow advance to shut
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Ear / With irresistible conviction I feel I am not one of those / Who when convincd can still persist . tho furious.controllable / By Reasons power. Even I already feel a World within / Opening its gates [...]" (E: 368). Chiar și după contemplarea siluetei care reifica deznodământul acestei teribile lupte intelectuale profilul abominabil al lui Satan, descris ca "a Shadowy hermaphrodite, black & opake" (E: 374) -, Urizen continuă să fie dominat de confuzie și de ignoranța. Nereușind să înțeleagă aspectul pernicios al tuturor cuvintelor scrise
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
orice apariție vie pare a perturba neclintirea peisajului. Imaginile dinamice prind contur treptat, inducând cititorului senzația de ireal. Fantasticul este vag conturat, și se insinuează treptat, tocmai prin imaginile acestea vaporoase, fără contur, care vor domina obsesiile ulterioare ale eroului. Silueta căpitanului Ortiz, conturată pe celălalt versant al văii, este una dintre „aparițiile” care întrețin o atmosferă situată la limita dintre fantastic și real, atmosferă construită prin acumulări permanente și estompări repetate de imagini. Fortăreața este găsită cu greu, după un
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
celor aflați în ea. Militarii care stăpânesc fortul, păzindu-l, devin, paradoxal, prizonierii acestuia. Fantasticul instaurat treptat începe să domine evenimentele, plasate de la început într-un spațiu vag, al misterului. Peisajul capătă din ce în ce mai mult atributele unui spațiu miraculos, în care siluetele munților conturate de razele lunii se transformă în fantasme care provoacă imaginația soldaților („Fortul, râpele, podișul pietros dinspre nord erau inundate de o lumină feerică, aidoma celei de basm; strălucea până și perdeaua de neguri încremenită în zare, spre miazănoapte
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
spre sfârșitul vieții că finalitatea „jocului” său cu nălucile fortăreței nu este alta decât moartea, că speranța nu înseamnă decât o joacă cu timpul, care se termină simultan cu scurgerea lui. Glasurile care se aud în depărtare printre stânci și siluetele negre care apar din când în când pe fundalul deșertului tătarilor se dovedesc a fi simple fantasme care descurajează așteptarea lui Drogo și îi strecoară în suflet o umbră de îndoială transformată curând în scepticism. Cu fiecare nou eșec, cu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
apare o pată mișcătoare, care se dovedește a fi un cal negru, simbol al morții. Apariția acestui cal va declanșa un episod trist, finalizat cu moartea absurdă a unui soldat. După un anumit timp, deșertul e animat de prezența unor siluete umane care nu sunt însă războinici, ci doar „cei din nord” care restabilesc frontierele. Și acest episod este finalizat cu o moarte, la fel de absurdă ca și prima, moartea locotenentului Angustina, care fusese anticipată oarecum de visul lui Drogo. Moartea lui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]