4,151 matches
-
statutului. Aceste nevoi, pentru acceptare și statut, sunt similare cu nevoia de afiliere și de putere. Individul luptă în mod continuu pentru a obține acceptare și statut din partea grupului de referință. Această orientare spre statut duce spre o evaluare a sinelui finală. 4. Motivația bazată pe conceptul de sine internalizat. Motivația conceptului de sine va fi bazată pe interior când individul este, în primul rând, direcționat spre interior. Această formă de motivație ia forma standardelor interne ale individului care devin o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Motivația bazată pe conceptul de sine internalizat. Motivația conceptului de sine va fi bazată pe interior când individul este, în primul rând, direcționat spre interior. Această formă de motivație ia forma standardelor interne ale individului care devin o bază pentru sinele ideal. Individul are tendința de a utiliza standarde fixe și nu ordinale, pentru măsurarea sinelui, pe măsură ce încearcă să întărească percepția competențelor proprii și pentru obținerea unui nivel mai ridicat de competențe. Această nevoie de a obține un nivel de competențe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
interior când individul este, în primul rând, direcționat spre interior. Această formă de motivație ia forma standardelor interne ale individului care devin o bază pentru sinele ideal. Individul are tendința de a utiliza standarde fixe și nu ordinale, pentru măsurarea sinelui, pe măsură ce încearcă să întărească percepția competențelor proprii și pentru obținerea unui nivel mai ridicat de competențe. Această nevoie de a obține un nivel de competențe mai ridicat este similară cu nevoia ridicată de a obține realizări. Forța motivatoare a indivizilor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sine ne poate ajuta în înțelegerea comportamentului organizațional, vom discuta despre două modele (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): 3.3.3.1 Concept de sine ridicat și scăzut, direcționare exterioară, standard de evaluare ordinal Acești indivizi sunt foarte competitivi, iar prezentarea sinelui este importantă. Simt nevoia de a fi asociați cu succesul și de a se dezice în cazul eșecului. Prima grijă pentru acești indivizi este să stabilească vina atunci când are loc un eșec și să-și aroge credite când grupul are
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
valorile asociate cu identitatea unui rol specific și sunt determinate de grupul de referință. Cu alte cuvinte, comportamentul individual este un proces de alegere care vrea să obțină feedback pentru trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante în relație cu sinele ideal (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din percepții ale trăsăturilor, competențelor și valorilor sinelui, modul în care individul și ceilalți susțin aceste atribute este important în menținerea acestor percepții despre sine. În acest proces, individul încearcă să dețină alte atribute, trăsături, competențe și valori pentru sine. Trăsăturile, competențele și valorile pe care individul dorește
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006), Cercetătorii care au examinat valoarea baniilor și credințele aferente, au identificat unele trăsături: posesivitate, egoism și invidie (Frum 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii sunt văzuți fie ca o extensie directă a sinelui sau ca mijloc de a obține obiecte de valoare care devin extensii ale sinelui (Tang 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii mai pot de asemenea să funcționeze ca un mijloc de auto transformare, simbolizând putere, succes, stimă., identitate
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
aferente, au identificat unele trăsături: posesivitate, egoism și invidie (Frum 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii sunt văzuți fie ca o extensie directă a sinelui sau ca mijloc de a obține obiecte de valoare care devin extensii ale sinelui (Tang 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii mai pot de asemenea să funcționeze ca un mijloc de auto transformare, simbolizând putere, succes, stimă., identitate de gen și bunăstare (Goldberg 1995 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii pot
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
fi pregătiți săși asume un risc moral pentru a obține bani, pe care i pun pe seama norocului și a relațiilor potrivite; 3) patologia monetară va fi asociată credințelor fataliste despre modul în care se procură bani, comportamentelor de negare a sinelui și a emoțiilor negative față de bani; 4) credințele politice și religioase vor fi asociate cu patologia monetară, în mod special cu sindromul zgârcitului, a risipitorului și a vânătorului de oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1 Obiectivele cercetării
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M.
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare în anul 1999 pe
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), în funcție de sex și de statutul lor școlar. Scopul cercetării Scopul cercetării
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
și rațiune, către credința care ne-ar putea salva veacul, avem nevoie de un model. Modelul cuiva care a știut să descopere și să cerceteze locurile străine din sine și pe care parcurgîndu le și-a găsit, prin sine, locul sinelui său. Acest model nu-l putem afla decât redescoperind “depozitul tradiției”, al filosofiei eterne si restabilind contactul cu “spiritul tradițional viu”) în afara căruia filosofia rămîne străină de sensul ei fundamental, anume înțelegerea și exprimarea vieții. Redescoperirea acestui sens nu este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
corect aplicat la filosofia lui Descartes. În Meditații, Descartes e doar cu sine, solus-ipse, acesta fiind punctul din care a plecat spre certitudinea subiectului care există și care gîndește. În sensul argumentării solipsismului cartesian, Malebranche invocă felul direct în care sinele se descoperă și-și autoînțelege propria conștiință, independent de relația cu alte spirite. Intimitatea profundă și autonomia cogito-ului cartesian precum și îndoiala hyperbolă, l-au îndreptățit pe Malabranche să pună eticheta solipsismului pe filosofia lui Descartes. Înainte de a ne situa însă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ca un arbore în ființa omenească. Prin aceea că este liber de orice conținut, cogito-ul este absolut simplu și ca urmare își este suficient sieși; tocmai desăvârșita lui simplitate face din el primul și fatalmente ultimul punct absolut cert al sinelui. Căci cogito-ul, străbătînd calea tuturor incertitudinilor posibile, a reușit doar să deschidă calea certitudinilor, fără să o străbată, căci în afară de intuiția directă a existenței el nu mai oferă nimic altceva . Acesta este singurul lucru ce poate fi dedus din conceptul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
iluzorie. Și dacă este posibil să datăm în mod grosier momentul apariției sale în secolul XVII, putem spune că tot atunci sa născut și critica sa; validitatea conștiinței este contestată atât din punctul de vedere al transparenței raportului cognitiv al sinelui cu sinele, cât și din punctul de vedere al postulării liberului arbitru pe care ea o implică. Fiecare se va convinge cu ușurință recitind, de exemplu apendicele primei părți a Eticii lui Spinoza, sau textele lui Leibniz despre neliniștile din
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dacă este posibil să datăm în mod grosier momentul apariției sale în secolul XVII, putem spune că tot atunci sa născut și critica sa; validitatea conștiinței este contestată atât din punctul de vedere al transparenței raportului cognitiv al sinelui cu sinele, cât și din punctul de vedere al postulării liberului arbitru pe care ea o implică. Fiecare se va convinge cu ușurință recitind, de exemplu apendicele primei părți a Eticii lui Spinoza, sau textele lui Leibniz despre neliniștile din Eseu asupra
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lui Leibniz despre neliniștile din Eseu asupra intelectului omenesc. Și dacă aventurile nașterii eului se înconjoară de o tăcere inaugurală, contemporanii lui nu așteaptă prea mult pentru a suspecta puterea și stăpînirea sa de o derivă către centrarea iluzorie a sinelui pe sine, unde afectivitatea ce-l îndreaptă pe fiecare spre sine însuși, nu este privilegiul suveranității, ci, așa cum a punctat-o cu acuitate incomparabilă Pascal, al ironiei mascate de egoismul și mirajele multiple ale amorului propriu. A spune despre conștiință
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
privilegiul suveranității, ci, așa cum a punctat-o cu acuitate incomparabilă Pascal, al ironiei mascate de egoismul și mirajele multiple ale amorului propriu. A spune despre conștiință că nu este o conștiință de sine, sau că eul este o poziție a sinelui ci presupune o interpretare a ființării eului și despre ființarea lucrurilor că este nefastă și de aceea ar trebui să te desprinzi de ea, este o poziție a însăși filosofiei moderne, care găsește în sec.XX unele dintre cele mai
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
un spirit, un eu, așa cum va fi numit foarte bine. Subiectul (în sens modern), este deci sufletul, din simplul fapt că toate actele sale se pot raporta la el însuși ca la un centru sau punct fix. Subiectul, substanța pură, sinele, desemnează acest caracter de identitate și de reidentificare care nu este separat de noțiunea de suflet la Descartes. În acest caz, tocmai pentru că el aparține propriu-zis sufletului, cum se poate regăsi acest caracter în noțiunea de corp în general și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Aceasta de asemenea și pentru că corpul este aici o unitate funcțională care nu poate avea în teoria cartesiană a pasiunilor rolul unei puteri care se opune sufletului. Din această cauză - menționată aici în treacăt - dominația pasiunilor implică o dominație a sinelui (a sufletului prin el însuși) și nicidecum o subjugare a corpului de către suflet, așa ca la Malebranche de exemplu, pentru care rebeliunea (revolta) corpului justifică și chiar impune, represiunea lui prin suflet. Pentru Descartes, corpul nu este niciodată conceput ca
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
gîndire și de viață a unei epoci. Acestea se încheie ca dominantă, ca accent, dar nu sfârșesc, nu se neantizează, ci sunt reformate într-o nouă structură. Criza este o trecere, este o rejudecare și o reevaluare a lumii, a sinelui și a valorilor. De aceea se poate spune că în fond omul este o ființă de criză iar filosofia, ca mod în care omul primește lumea în sine și o redă apoi sieși mai mult sau mai puțin umanizată, își
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]