6,398 matches
-
un element determinant al perfecționării devenirii sale. Procesul autonomizării este acel act prin care persoana devine din ce în ce mai aptă să-și ia soarta în propriile mâini și să-și dirijeze viața fără apel la alții, dar în concordanță cu exigențele acestora. Socializarea este un proces complementar celui de autonomizare. Unul fără celălalt nu are valoare și relevanță. Unii autori au sugerat un nou termen pentru a surprinde autoînvățarea în condițiile tehnologiilor informaționale: neoautodidaxia (Le Meur, 2001). Această ipostază prilejuiește o mai mare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educaționale tradiționale ce își subsumează parțial și difuz - cel puțin la început - modalitățile și ocaziile generate de suportul internet. Cu timpul, curricula școlară ar trebui să îngăduie explicitări directe ale utilizării și semnificării informațiilor captate pe această cale. 3.4. Socializarea și internetul Se știe că tinerii și chiar copiii sunt atrași de cultura digitală și de suporturile tehnice care o promovează. Din punct de vedere expresiv aceasta se prezintă sub formă de jocuri, clipuri video, producții video, conectivități de tot
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ne este departeă). Se naște astfel un nou spațiu de comuniune și împărtășire a experiențelor - cel de ordin virtual. De altfel, sunt deja conceptori ce au statuat un astfel de univers socializant, de întâlnire virtuală și de schimb al experiențelor. Socializarea tinde să dobândească o dimensiune nouă - una extensivă -, integrând și experiențe atipice - de ordin virtual -, descărnate de concretețea contactelor sau trăirilor directe. Adultul de mâine își va aminti cu emoție de prima „declarație de dragoste” exprimată către cineva necunoscut (eventual
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și reală. Este virtuală pentru că prin intermediul rețelei se accede la o serie de informații, se fac legături cu alte clase, se realizează conexiuni cu baze de date specializate, cu experți. Este reală, pentru că legăturile au loc cu adevărat pe linia socializării, a schimbului de idei sau sentimente, a coeducației și saltului către alte tipuri de culturi. Este important ca învățarea electronică să prezerve complementaritatea dintre real și virtual. Realul favorizează complementaritatea, legătura socială, sensibilitatea și emoția, fără de care inteligența nu primește
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sale în procesul învățării, astfel încât să poată conferi respectivelor activități un sens personal, ele să devină semnificative pentru el. Parteneriatul Suportul curricular încurajează elevul să facă alegeri, să participe la luarea deciziilor și să își asume responsabilitatea pentru învățare. 8. Socializarea Se referă la „valoarea adăugată” pe care suportul curricular o aduce, dincolo de competențele efectiv predate/exersate. Principiul socializării este realizat dacă suportul curricular vizează: Abilitățile sociale Conținuturile și activitățile urmăresc să promoveze și să dezvolte la elevi abilitățile sociale, cum
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
el. Parteneriatul Suportul curricular încurajează elevul să facă alegeri, să participe la luarea deciziilor și să își asume responsabilitatea pentru învățare. 8. Socializarea Se referă la „valoarea adăugată” pe care suportul curricular o aduce, dincolo de competențele efectiv predate/exersate. Principiul socializării este realizat dacă suportul curricular vizează: Abilitățile sociale Conținuturile și activitățile urmăresc să promoveze și să dezvolte la elevi abilitățile sociale, cum sunt capacitatea de a coopera și de a lucra împreună cu ceilalți, de a empatiza. În plus, elevii sunt
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este autoprodusă, autoconstruită și atent supravegheată. Ești autonom câtă libertate îți îngădui și câtă competență posezi. Autonomia se învață. Ea este construită prin coexistență și interdependență. Rezultă în urma unui dublu proces: cel al muncii intelectuale de autonomizare și cel de socializare. (Jézégou, p. 79) Autonomia nu este numai o stare individuală, decantată izolat, ci și o rezultantă a conviețuirii cu alții, indusă sau îngăduită de societate... Mult dorita autonomie educațională nu este una naturală, asumată și consimțită în chip firesc, ci
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Ciolan, 2003). Astfel, școala devine: - un centru comunitar de resurse; - un furnizor de formare (programe de mentorat penttru debutanți, stagii de formare la cererea companiilor); - un centru de producere și distribuire a cunoașterii (masificarea cercetării științifice, multifuncționalitatea); - un centru de socializare politică și de educație pentru cetățenia democratică („predarea democrației”). Am încercat să surprindem în linii mari direcțiile în care fenomenul globalizării influențează educația și principalele provocări la care trebuie să răspundă sistemele educaționale în acest context. Dacă, în cele de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
În ceea ce privește crizele și conflictele nu există Încă un set universal de tehnici și instrumente de intervenție, ci mai degrabă procese frecvent exploratoare de gestionare a lor, am renunțat În cele din urmă la folosirea noțiunii de „management”, deși modul de socializare cognitivă la care am fost expuși ne-ar fi tentat mai degrabă să o adoptăm ca referent principal. În fine, unele noțiuni aparținând metodologiei, precum forecasting și action research, au necesitat explicații În capitolele care tratează deciziile strategice În condiții
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
apoi la școala de corecție: „Ăsta a fost un copil mai rău... ăsta de mic a furat, bea de mic și fura...” iar cel mic și cele două fete au două clase. În familie se realizează ceea ce se numește obișnuit socializarea primară a indivizilor, se pun bazele formării personalității, se transmit primele modele de comportament, primele norme și valori culturale, primele reguli de conduită în societate. Cel puțin în primii ani de viață, un rol decisiv asupra formării copiilor îl au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
efect scăderea tensiunii inerente oricărui mediu carceral, va intensifica controlul și securitatea, va reduce sancțiunile, va crea un climat favorabil calității serviciilor de reabilitare psihosocială a deținutelor. Munca trebuie să constituie (reprezinte) unul dintre factorii de bază ai remodelării și socializării progresive a deținuților. Deținuții nu pot fi lăsați de capul lor săptămâni, posibil luni de-a rândul, încuiați în celulele lor, indiferent cât de bune ar fi condițiile materiale în interiorul celulelor. O persoană căreia i se interzice mișcarea devine un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt trimiși de familie în stradă să cerșească. 8,9% dintre ei provin din centre de plasament din care au plecat. Copiii din centrele de plasament care ajung în stradă sunt de asemenea foarte vulnerabili, ținând cont de faptul că socializarea lor în cadrul unui mediu închis este probabil să fi fost una deficitară, aceștia nu sunt pregătiți să facă față unei societăți în continuă schimbare, cu atât mai puțin vieții dure din stradă. Perioada petrecută în stradă 24,4% dintre cei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este foarte mic, după estimările lucrătorilor sociali în jur de 10% dintre ei merg la școală. Mulți dintre cei care sunt încă școlarizați participă la sisteme de recuperare, cu program redus. Deficitul de educație se reflectă într-un deficit de socializare, în nivelul redus de cunoștințe, dar și în dificultățile în acceptarea regulilor, a autorității ori a unui program. ● Surse de venit Principalele surse de venit sunt reprezentate de cerșit (56,3%) și munci diverse (de la munca cu ziua la spălat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conștienți de importanța școlii. Cea mai mare parte a timpului, copiii romi incluși în eșantion și-o petrec în activități recreative și cu anturajul/grupul de prieteni (77,8% dintre ei). Aceasta confirmă importanța anturajului în viața adolescenților și în socializarea acestora. Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12,6%). Aproape unul din 4 copiii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
potențeze resursele și capacitățile individuale. Este important ca intervențiile să fie focalizate și la nivelul structurii sociale: comportamentele de sprijin se manifestă în contexte sociale... manifestările de sprijin sunt determinate de factori culturali cum sunt rolurile sociale și experiențele de socializare.” (Zani, 2003, p. 78). Pentru a avea succes, programele de intervenție trebuie să acorde atenție acelor aspecte ce stimulează dezvoltarea legăturilor sociale de sprijin (Heller, Price și Hogg, 1990 apud Zani, 2003). BIBLIOGRAFIE Argyle, M. (1992), Social Psychology of Everyday
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate și promovare a bunăstării; c) nevoile fizice și emoționale; d) nevoile educaționale și urmărirea obținerii de rezultate școlare corespunzătoare potențialului de dezvoltare a copilului; e) nevoile de petrecere a timpului liber; f) nevoile de socializare, inclusiv modalitățile de menținere a legăturilor, după caz, cu părinții, familia lărgită, prietenii și alte persoane importante sau apropiate față de copil. (2) Programele de intervenție specifică trebuie să conțină obiective pe termen scurt, mediu și lung, activitățile corespunzătoare acestor obiective
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
11-14 ani și 15-18 ani, în iulie și noiembrie 2005). Cele două proiecte - diferite ca temă și ca metodologie - sunt complementare și integrate într-un program unitar de cercetare vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează tripticul marilor agenți ai socializării: școala, familia și mass-media. Liantul ideatic al celor două proiecte - unul având ca obiect evaluarea conținuturilor violente ale programelor de televiziune, iar celălalt analiza audienței și receptării programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelesul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care fac lecturi zilnice. Aceasta este doar una dintre consecințele relevate de aproape toate anchetele ale „coabitării” zilnice cu acest membru al familiei care este televizorul și care își afirmă tot mai pregnant ascendența față de părinți și de școală în socializarea copiilor, adolescenților, tinerilor. Măsurarea violenței televizate Repere conceptuale și metodologice Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prezintă acte violențe, fie că sunt la știri sau în programe ficționale, este clar perceput de către adulți. O parte a părinților consideră că violența din programele de televiziune este responsabilă de anumite comportamente și atitudini ale copiilor, influențând procesul de socializare a acestora. Aproape o treime dintre părinți consideră că deseori copiii lor sunt tulburați/afectați de violența mediatică. Ca urmare a vizionării unor acte de violență, o parte a copiilor (17%) acționează imitativ, efectul de imitare a comportamentelor violente fiind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
diferite” (Drăgan, 1996). Rolul major pe care televiziunea îl are în ceea ce Luckmann și Berger numesc construirea simbolică a realității și efectele sale asupra copiilor cu vârste între 7 și 10 ani, copii aflați, în opinia acelorași autori, la vârsta „socializării secundare” când interiorizează norme și reguli de comportament ce le vor fi „naturale” toată viața, fac necesară studierea modului în care copiii privesc la televizor, a timpului pe care ei îl acordă acestui tip de media și a emisiunilor pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
teologie, decât să-i maimuțărim fie pe nemți, fie pe franțuji, fie pe ruși (cu câteva serioase excepții).” E aici ironie puțin acidă, umor tandru și ceva (falsă) autopersiflare, dar și un adevăr care sare în ochi - balansul între contrarii: socializare sau recluziune, trăire pură sau productivitate editorială, erudiție sau angajare religioasă și chiar politică, dăruire creștină, răceala bibliotecii sau cinism necruțător, patriotism ardent sau cioranizare vituperantă? De ce moralitatea îi ocolește pe români? Cum de s-au adunat atâtea complexe, uri
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
familie sau rude care să-i găzduiască. Multe instituții practică menținerea lor ilegală și după împlinirea vârstei, pentru că nu îi pot azvârli în stradă. Adesea ei nu știu să practice o meserie și, mai grav, au un puternic deficit de socializare, nu știu să relaționeze cu cei din jur, să ia decizii, să ducă o viață socială normală, independentă, pentru că nu au învățat toate acestea în instituțiile de tip cazarmă, în care și-au petrecut copilăria. Prin urmare, acest segment implică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează manifestări sociopatice. Formele tipice ale acestei categorii o reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. Albu, Albu și Petcu (2001) consideră că, la adolescență, comportamentul este elementul central al formării personalității. Procesul de creștere, dezvoltare și socializare este influențat de doi factori: 1) mediul sociocultural, ce include structura familiei, nivelul de instruire școlară, apartenența la o anumită clasă socială, asocierea la grupurile delictuale; 2) trăsăturile individuale reprezentate de vârstă, sex, nivel de inteligență, constituție biopsihică. În perioada
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dar și posibilitatea de stimulare tactilă, auditivă, vizuală și kinestezică; dezvoltă inteligența, concretizată prin amplificarea unor însușiri psihice ca: atenția, observația și imaginația (căutând soluții noi pentru rezolvarea unor probleme de joc, se ajunge la dezvoltarea gândirii și imaginației); dezvoltă socializarea - în jurul jucăriei se realizează relațiile dintre copii, relații ce pot fi pasive sau active, pozitive sau negative. Jocul dezvoltă imaginația și dă frâu liber capacității de creație; conștiința de sine se dezvoltă treptat, pe măsură ce devine capabil să dezvolte o activitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
afective, emoționale, dinamice. Personalitatea este descrisă mult mai des în termeni de trăsătură decât prin referire la tipuri. După T. Buzdugan (2007), specificul uman aparține și biologicului, întrucât este programat prin ereditate, dispune de un potențial nativ, valorificat treptat prin socializare, prin relațiile pe care le are cu semenii, dar și prin asimilarea valorilor și comportamentelor pe care le dobândește pe tot parcursul existenței persoanei. Specificul personalității umane se solidifică la răscrucea dintre biologic și sociocultural. Omul este un sistem închis
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]