5,527 matches
-
ascultă muzica ce are ca suport creator matematica, trebuie să fie fundamentate pe o bază cu o structură cât mai completă deoarece matematica nu poate fi scop, ci mijloc. Asimilarea muzicii poate fi analizată cu ajutorul analizei matematice, de către esteticieni, psihologi, sociologi. Compozitorul Ștefan Niculescu susține că pentru el matematica a devenit o sursă de inspirație muzicală la fel de importantă cum este pentru alții pictura sau literatura. Muzica exprimă stări iar stările se pot exprima mai complet cu ajutorul matematicii. Minunat mijloc de disciplinare
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
inspirație antropologică, esoterică 2 și jungiană, iar cealaltă freudo-lacaniană, fondată pe principii kantiene, critice și raționaliste. În Franța, în ultimii 40 de ani, două nume ies în evidență, reprezentînd maniera de gîndire antropo-istorică: Gilbert Durand și Michel Maffesoli. Acești doi sociologi au alcătuit echipe de cercetare și au publicat sau inspirat texte eludînd maniera de abordare a lui Moscovici și a discipolilor săi3. De ce ? Unul din motive este acela că ei se plasează la un nivel mai înalt de speculație: își
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
avem vizavi de însuși sensul acestei noțiuni. Încredințați fiind că putem astfel explica la ce se referă și cum se manifestă, vom recurge la principiul simplității în expunerea teoriei. Devenind subiecți de cercetare, actorii unei societăți sînt, potențial, parteneri ai sociologului și ai psihosociologului și, cîteodată, participanți la mișcări sociale. De aceea, precum și din punctul de vedere al abordării de către RS, îi vom descrie drept gînditori și oameni de știință întreprinzători, chiar dacă obiectivele lor practice transformă propria lor ,,lectură" a realului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
activitatea perceptivă era strict legat de individualitate, fără nici un raport cu interacțiunile, instituțiile, regulile de drept, practicile și ritualurile. Această bipartiție le oferea psihologilor cîmpul lor (abstract) de cercetare, centrat pe o monadă (individul), fără legături interacționale cu contextul, iar sociologilor propriul lor obiect de studiu, definit, printre altele, prin exterioritate și gradul său de constrîngere, deși ambele discipline își încrucișau privirile pe același fenomen. Relațiile dintre mentalități și indivizii sau grupurile care le activează și își extrag din ele sensul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
arhaice'', reprezentările din sfera religiei și magiei (Mauss, 1974). Lucrările lui Durkheim și ale succesorilor săi, incluzînd aici abordarea lui Lucien Lévy-Bruhl și cea a Școlii Analelor în istorie, ne permit să vorbim de o tradiție franceză a studiului reprezentărilor. Sociologul era atent în mod special la formele lor ritualizate, însumante și stabile. Analiza modalităților de apariție a religiosului în societățile aborigene din Australia (Durkheim, 1912) sau ideea de solidaritate organică rezultînd dintr-un angajament rațional voluntar al unor grupări profesionale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nu de starea mediului în care evoluează. În consecință, reprezentările noi, care sînt produsul acestor sinteze, sînt de aceeași natură: au drept cauză imediată alte reprezentări colective, nu un caracter sau altul al structurii sociale." Ibid., p. 43 În concluzie, sociologul apelează la un naturalism sociologic, avînd ca obiect studiul faptelor sociale totale, a căror esență ar fi dimensiunea reprezentațională. Dacă numim spiritualitate proprietatea distinctivă a vieții reprezentative la individ, va trebui să spunem despre viața socială că este definită printr-
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
luarea în considerație a interiorității psihologice. 3.2. Aportul decisiv al teoriei RS Atitudinea capătă astfel un statut de variabilă intermediară. Nu se spune nimic despre originea sa socială, cu excepția cîtorva lucrări de pionierat (Thomas și Znaniecki, op. cit.), reluate de sociologii Școlii de la Chicago. Ideea de a inventaria, prin modele din ce în ce mai sofisticate, factorii de ordin extern sau intern subiecților, care influențează o atitudine sau alta, ne împiedică să gândim această noțiune în cadrul unui ansamblu mai vast și sistemic. 3.2.1
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la pozițiile lui ideologice. 3 La fel s-a întîmplat și cu teoria habitus-ului, ale cărei similarități cu abordarea în termeni de reprezentări sociale au fost puse în evidență de către Willem Doise acum 20 de ani. Totuși, inițiatorul teoriei, sociologul francez Pierre Bourdieu, n-a vorbit niciodată despre astfel de puncte comune. 4 Durand Gilbert, 1960, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Paris, PUF. 5 Dufour, Dany-Robert, 1990, Les mystères de la trinité, Paris, Gallimard, sau, mai recent : Dufour Dany-Robert, 2007
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
primit înțelegere deplină față de inocența mea inerentă pe parcursul anilor de cercetare. Probabil că altfel nu aș fi înțeles pe deplin semnificația deschiderii academice și nici pe cea a apartenenței la comunitatea științifică. Nu în ultimul rând, îmi exprim recunoștința față de sociologul Alina Macovei, cel mai aspru și vehement critic al lucrării de față. Fără observațiile sale excelent documentate, obiective și uneori "deranjant" de pertinente, poate că această lucrare cu pretenții de normativitate științifică ar fi devenit o lăudabilă operă a prozei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
consta în "modernizarea tradiției"" (Vlăsceanu, 2007, p. 15). Așadar, dacă "modernizarea tradiției" a reprezentat o a doua etapă a modernității înseși, astăzi traversăm o a treia subdiviziune a modernității, și anume cea a "modernității reflexive": Admit apoi, pe urma unor sociologi contemporani ca U. Beck, A. Giddens sau J. W. Meyer, că, spre sfârșitul secolului XX, raționalizarea modernă a tradiției a atins apogeul și că, departe de a ne despărți de modernitate, întrucât am fi intrat într-o epocă a postmodernității
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și modernitatea ca epocă umană nu pot fi despărțite. Ca atare, și: (M2) Rostul principal al sociologiei contemporane ca știință teoretică este să clarifice evoluția epocilor modernismului și să definească etapa modernismului actual. În consecință, unul dintre principalele roluri ale sociologului este să studieze asemănările și diferențele dintre epocile social-istorice, în special dintre cel ale diverselor etape ale modernismului, mai ales în condițiile în care cercetarea sociologică a fost creată dintr-o necesitate de a explica marile schimbări ale epocii modernității
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Structurarea presupune și existența unei rețele complexe de forme. Dar cel mai important aspect îmi pare acela că destructurările reprezintă elementele definitorii ale cercetării sociologice. Într-adevăr, o societate statică, amorfă, studiată pe termen lung nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie altceva decât fracturări în sens fractal ale formelor sociale. Așadar, teoria socială (cel puțin în limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acest concept reprezintă o noțiune extrem de complexă ce rezonează cu ideea de forță sau putere ce gestionează întreaga viață socială a individului, opunându-se în mod ferm profanului, singurul lucru care se poate spune cu certitudine despre sacru, după cum menționează sociologul și criticul literar francez Roger Caillois 23, în același fel în care unii ar spune că singura certitudine a vieții este moartea. Definirea conceptului de sacru ca o categorie fundamentală, sui generis, a domeniului religios îi este atribuită însă lui
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și cu definiția pe care Otto o conferise noțiunii, descriind-o ca "o categorie de interpretare și de evaluare ce nu există, ca atare, decât în domeniul religios"32. Abordând tendințele specifice teoriilor sociologice, într-o foarte sugestivă formulă descriptivă, sociologul Roger Caillois afirma în 1939, că "sacrul apare astfel ca o categorie a sensibilității"33, acea categorie ce reprezintă întreaga structură intimă a religiozității și credinței axate pe respect, figurând asemenea unei noțiuni centrale a întregului sistem religios. Prin aceasta
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
unor impresii magice, veridice camuflări ale numinosului. Fig. 13. Fereastră. Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești. Exemplu de valorificare a raporturilor dintre lumină și întuneric în arhitectura medievală moldovenească Tot de o modalitate directă și de una indirectă amintește și filosoful, sociologul și antropologul francez Gilbert Durand, când se referă la posibilitățile de reprezentare a lumii, exemplul său fiind aplicabil, desigur, și asupra cazuisticii sacrului 291. Astfel, dacă în primă instanță obiectul acestui proces se face singur prezent în minte, percepție sau
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de natura clar structurată a fabulei. Acest punct de plecare implică o consecință: tot ceea ce se poate spune în legătură cu structura fabulei este determinat într-o anumită măsură de faptele extraliterare. Anumiți cercetători din acest domeniu chiar se consideră antropologi ori sociologi, zona lor de cercetare acoperind nu numai narațiunea literară ci, de multe ori, și poveștile populare, ritualuri și practici culturale cotidiene precum comportamentul din timpul mesei, rețetele și platformele politice. În consecință, tot ceea ce a fost spus în acest capitol
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și economică. Este vorba despre impunerea progresivă, în această schimbare de epocă, a unei dominări internaționale a economiei de piață și de organizarea financiară care a declanșat slăbirea oricărui sistem național (statal) de responsabilitate politică și juridică. După cum ne amintesc sociologii și economiștii mai înțelepți, globalizarea a început în momentul în care dominarea economică a trecut de la economia reală, la cea financiară (banul devine scop) și, în al doilea rând, când o astfel de dominare nouă a reclamat imediat o totală
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
noua dezordine mondială care răstoarnă faimoasa formulă a lui Clausewitz, condamnând politica să devină continuarea războiului cu alte mijloace. Deregulation care devine ilegalitate mondială și violență armată se alimentează reciproc, se întăresc reciproc și își trag vigoarea una din alta”. Sociologul polonez este cel mai lucid în a analiza de fiecare dată lumea în care trăim, având grijă să amintească și să evidențieze date și fapte care mărturisesc cum idolul dereglementării globale a devenit o realitate a ilegalității, a corupției și
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Bastiat: «Ne este greu să înțelegem la ce se referă cuvântul „Stat”. Suntem înclinați să credem că în această personificare constantă a Statului există cea mai ciudată și cea mai umilitoare dintre mistificări». M. Weber: Dacă până la urmă am devenit sociolog [...] este mai ales pentru ca să pun capăt acestor exerciții bazate pe concepte colective, a căror orizont este mereu în așteptare. Cu alte cuvinte, sociologia nu poate porni decât de la acțiuni ale unui singur individ, ale câtorva indivizi, sau ale unei mulțimi
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
lui cu un pom ce va face roade bune. Altfel, în NATO sau nu, în Uniunea Europeană sau nu, vom rămâne o națiune fără viitor. Cea mai importantă problemă în România de azi Nu e nevoie de o privire avizată, de sociolog, ca să ne putem da seama că intelectualitatea românească nu mai este cea care odată făcuse corp comun în fața totalitarismului, rezistând prin cultură (uneori și prin revoltă activă) enormei puteri unice și discreționare. Azi elita noastră este adânc sfâșiată într-un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a intensității efortului exercită o influență stimulatoare asupra tonusului vaselor, determină creșterea forței și mobilitatea proceselor nervoase, micșorează Încordarea nervoasă. O importanță deosebită o are diversificarea jocurilor emoționale pozitive. Turismul - una din cele mai răspândite forme de recreere După datele sociologilor mai mult de jumătate din cei care practică turismul sunt lucrătorii din inginerie-tehnică, oamenii de artă, intelectualii și muncitorii. Jumătate din cei care practică turismul au o vârstă cuprinsă de la 16 la 24 de ani, fiecare al zecelea turist are
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de pre-aderare, UE a putut exercita o influență fără precedent asupra proceselor de democratizare în desfășurare în fostele țări comuniste, contribuind semnificativ, în mod special în anumite cazuri (Bulgaria, România și Croația), la consolidarea instituțiilor democratice. Această situație a oferit sociologilor bogate posibilități de cercetare pentru investigarea efectelor promovării reformelor democratice din partea actorilor externi și pentru a ajunge la verificări empirice ale teoriei procesului de democratizare, în special în legătură cu rolul actorilor internaționali. Prin criteriile politice enunțate la Copenhaga în 1993, UE
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
românească și universală, Sociologie generală, Sociologia devianței și a controlului social. Este secretar de program al Seminarului de Cercetare Interdisciplinară a Religiilor și Ideologiilor (SCIRI), Univ. "Al.I. Cuza" Iași; redactor la revista Caiete sociologice; membru al Asociației Naționale a Sociologilor din România; vicepreședinte al Asociației Antropos. Beneficiază de stagii de specializare în Franța (februarie mai, 1997, bursă de studii la Université des Sciences et Technologie de Lille; nov. 2003 mai 2004; bursă de studii doctorale la L'Ecole des Hautes
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sensus). "Tulburător este să constați că nous și sensus sunt facultăți opuse, una îndreptată spre lucruri, alta spre cele eterne. (...) Prin urmare (profeția n.n.) este un tip special de cunoaștere care este și participarea la rânduiala lui Dumnezeu"15. Cunoscutul sociolog bucureștean face o distincție netă între cunoașterea "senzualiștilor", cunoașterea filosofică și cea duhovnicească. Profetul se situează la nivelul duhovnicesc de cunoaștere grație unei "trăiri înalte". Imaginea profetului este, așa cum anunțam mai sus, valorizată pozitiv la nivelul mentalului individual și colectiv
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucrurilor și a vieții nu poate fi perturbată decât de o vrăjitoare, singura capabilă să manipuleze anumite forțe. De exemplu, luarea manei la vaci era o practică întâlnită pe tot cuprinsul Europei. Cauzele care au fost contabilizate de antropologi și sociologi pot fi dintre cele mai diverse: invidie, răzbunare, gelozie, orgoliu nemăsurat etc. Aceleași lucruri se pot spune și despre lumea sătească din centrul și estul Europei. La noi, în România, aproape că nu exista sat în care să nu se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]