7,703 matches
-
învinge portretul lui Dej apare pe perete încă din secvențele de început, după care portretul lui Stalin împodobește mai toate interioarele filmate în studiourile Barandov din Praga. Este invocat sistematic Partidul, iar referirile la URSS și „calea oamenilor de știință sovietici” abundă. Profesorul Dan Olteanu, interpretat de George Vraca, este un metalurg de mare clasă, după cum înțelegem, dar are „ezitări”, e „orgolios” și „individualist”. El concepe rețeta unui soi de fontă- minune, dar, după eșecul probei practice, cauzat de sabotorii interni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
probei practice, cauzat de sabotorii interni conectați cu imperialiștii de peste ocean, demobilizează, devine depresiv, își pierde încrederea în sine. Atunci intervine Partidul, prin activiștii săi de nădejde. Olteanu, intelectualul șovăielnic, e mustrat tovărășește. I se arată drumul oamenilor de știință sovietici, înfrățiți cu muncitorii. I se atrage atenția asupra pericolului cantonării - spre care îl împing savanții burjui - în lucrări teoretice, ceea ce înseamnă „idealism” și „rupere de mase”. Aceste imagini și dialoguri încep inseminarea în creierii românilor a unui sentiment colectiv care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care îl călcaseră cu șenilele, ocolesc cu gingășie un șotron desenat de copii. În 1966 se mai realizează Tunelul, despre frăția de arme româno-rusă, dar aceasta e o coproducție România-URSS, care așază militarii români pe picior de egalitate cu cei sovietici. Setea (1961) și Când primăvara e fierbinte (1961) marchează încheierea în forță a colectivizării în 1962. Conflictul dintre chiaburi și moșieri, de o parte, și țărani cu vederi progresiste și comuniști, de partea cealaltă, încă prezent în aceste pelicule, va
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Mihai Viteazul... Până prin anul 1959, Gheorghiu-Dej era circumspect în abordarea problemelor referitoare la istoria țării noastre. Principalul motiv al prudenței sale conținea temerea ca nu cumva prezentarea unui moment sau personalități istorice să ridice dificultăți în relațiile dintre noi și sovietici. Tudor Vladimirescu nu este ales întâmplător drept cap de serie. El s- a ridicat împotriva conducerii fanariote a Țării Românești, a mobilizat masele populare și, înainte de a fi ucis mișelește de o adunătură de străini (eteriștii lui Alexandru Ipsilanti), a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Gheorghiu-Dej după retragerea trupelor sovietice din România în 1958, se petrecea și un proces de dezevreizare. Rând pe rând, „deviaționiștii” Ana Pauker, Miron Constantinescu, Iosif Chișinevschi fuseseră înfrânți de băștinașul Dej. Așa se face că e permisă în Străinul calificarea sovieticilor pe punctul de a invada România drept „jidani”, firește, de către dușmanul de clasă Salvator Varga, dar cuvântul și asocierea răsună în mintea spectatorilor cât de cât avizați. În perioada realizării Străinului, 1963-1964, Dej dăduse ordinul de prelucrare exclusiv orală, fără
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Greva lui Eisenstein, tot cu etaje și pasarele străbătute de călăreți militari în urmărirea greviștilor. După 16 ani de cinematografie realist socialistă pe modelul celei sovietice din anii ’30, redescoperim cu Lucian Pintilie „formalismul” de care fuseseră acuzați marii cineaști sovietici ai anilor ’20. Kuleșov spunea că dacă forma unui film realizat pe un scenariu cât se poate de corect ideologic nu e corespunzătoare, atunci filmul e contrarevoluționar. Asta reușește Lucian Pintilie, după încercările ratate ale lui Manole Marcus și Iulian
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Capcana, Întoarcerea lui Magellan, Un comisar acuză, Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul, Oaspeți de seară, Împușcături sub clar de lună, Roșcovanul, Râul care urcă muntele, Ediție speci‑ ală, Revanșa, Bietul Ioanide. Coproducția româno-sovietică Tunelul datează din 1966. Soldații români și cei sovietici colaborează prietenește în lupta cu dușmanul hitlerist. De atunci și până în 3 februarie 1970, când are loc premiera Prea mic pentru un război atât de mare, nu se mai realizează nici un film având ca subiect România în al doilea război
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atât de mare, nu se mai realizează nici un film având ca subiect România în al doilea război mondial. Apoi, apar încă 11 filme pe această temă, aproximativ un film pe an până în 1980, însă fără a se mai pomeni de sovietici : Doi bărbați pentru o moarte, Castelul condamnaților, Atunci i‑am condamat pe toți la moarte, Sfânta Tereza și diavolii, Porțile albastre ale orașului, Stejar, extremă urgență, Pe aici nu se trece, Evadarea, Alexandra și infernul, Ultima frontieră a morții, Duios
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al epopeii cinematografice naționale Columna (1968), în regia lui Mircea Drăgan, a cărui acțiune este situată în perioada Daciei romanizate, nu întâmplător, scopul propagandistic fiind contracararea teoriilor rösleriene privind „vidul valah”, formarea poporului român în sudul Dunării, teorii agreate de către sovietici. Este de neînțeles trecerea prin probe a peste 120 de actori pentru rolul lui Mihai Viteazul, de vreme ce alegerea a fost până la urmă tot Amza Pellea, starul verificat în Dacii și Columna, după ce N. Ceaușescu însuși respinsese folosirea unor vedete internaționale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în Drumeț în calea lupilor ca în Bietul Ioanide, dar acum ideea folosirii legionarismului ca mesaj subliminal antisovietic este abandonată, fiind, probabil, considerată prea riscantă în condițiile de tensiune politico- socială tot mai ridicată. În schimb se introduc „înțepături” la adresa sovieticilor : în Noi, cei din linia întâi (1986) apare momentul în care armata română este împiedicată să intre prima în Budapesta de către înaltul comandament sovietic. În afară de Drumeț în calea lupilor, sunt oprite de la difuzare în acest deceniu De ce trag clopotele, Mitică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandistic, așa încât folosirea cinematografului ca mijloc de propagandă încă de la începuturile lui era inevitabilă. După primul război mondial, regimul totalitar al Uniunii Sovietice, la îndemnul lui Lenin, a pus cinematograful la loc de frunte în arsenalul propagandistic bolșevic. Marii regizori sovietici ai anilor ’20, Kuleșov, Eisenstein, Pudovkin, Vertov, Dovjenko, comuniști convinși, au revoluționat arta cinematografică din dorința de a servi ideologia prin desprinderea de trecut. Începând cu 1928, două evenimente - câștigarea puterii absolute de către Stalin și apariția sonorului - vor duce la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Frasin (Kiskőrős), grănicerii unguri au transferat, noapte de noapte (la începutul lunii decembrie 1940) peste granița sovietică membri ai grupului. Din grupul de oameni în vârstă, mulți și bolnavi, unii au dispărut prin pădurile înzăpezite ori au fost trimiși de sovietici în tabere de muncă. Douăzeci și unu dintre ei au dispărut definitiv. Întreaga acțiune a încetat după intervenția doamnei Slachta Margit, șefa Asociației "Frăția Socială" (Szociális Testvérek Társulata), conducătoarea de mai târziu a Taberei Femeilor Creștine, calitate în care i-a înfruntat
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ochiul liber, datorită marii clarități a cerului nocturn într-o epocă neatinsă de poluare. * Suprafața planetei A fost descoperită cu ocazia coborârii unor automate a sondei spațiale Venera 9 și 10 (Venera 8 a avut impact cu solul venusian), a sovieticilor, în octombrie 1975, dispozitive cărora le-a trebuit să traverseze, o oră, grosimea atmosferei. Imaginile alb-negru transmise au dezvăluit un deșert dezolant, un pustiu de piatră, cu stânci presărate fără nici o ordine și plin de platouri vulcanice (se pare că
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
care susțin procesul de urbanizare”<ref id=”2”>Gr. Andrusz & M. Harloe & I. Szelenyi, Cities after Socialism. Urban and regional change and conflict in post - socialist societies, Blackwell Publishers, 1996, p. 105.</ref>. În practică, modelul urmat a fost cel sovietic, iar standardul adoptat s-a rezumat la 8 m2 de persoană. Structurile sociale și mediul construit au fost transformate pentru a deservi activitatea zilnică a proletariatului, un pas în plus către construirea societății socialiste<ref id=”4”>Danta Darrick, „Ceaușescu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de dolari. În bună măsură, la baza acestui plan se afla și dorința de a reduce numărul țărilor care erau în pericol să intre în zona de influență a Uniunii Sovietice. În timp ce americanii încercau astfel să atenueze dificultățile situației postbelice, sovieticii încercau să speculeze starea generală dificilă de după război. Cu toate acestea, până la începutul anilor ’50, guvernul francez a decis să orienteze prioritar investițiile către sectorul reprezentat de industrie și nu către construcția de locuințe. În această sferă au fost adoptate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
interval de 2-3 luni toate apartamentele. Prin urmare, deciziile politico administrative bine fundamentate sociologic, sprijinite de soluții arhitecturale vizionare pot conduce la construcții care, în ciuda caracterului lor funciar antiuman (blocurile de locuințe, cel puțin așa cum au fost acestea dezvoltate de sovietici), să ofere premisele dezvoltării unor relații umane care se depășească instrumentalismul primar. Dar asta nu se poate decât dacă oamenii vor alege ei unde să locuiască și împreună cu cine (congregarea) și dacă în fiecare dintre acele blocuri vor exista persoane
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pentru fiecare membru al familiei<ref id=”4”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 44-45. </ref>”. 3.1.7. „Cutia de chibrituri” Pe un fundal comun al nevoii acute de locuințe, datorită creșterii accentuate a populației urbane, conceptul utilizat în spațiul dominat de sovietici este cel mai bine definit de sintagma cutia de chibrituri. Încă din anii ’50 norma locativă pentru o persoană s-a stabilit la 8 m2, norma sanitară minimă pentru suprafața unei locuințe, incluzând spațiile utile, fiind tot de 8 m2
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a-și asigura stabilitatea politică și socială, regimul comunist a urmărit anihilarea oricărei forme de comunitate. În absența sentimentului apartenenței, riscul apariției reacțiilor colective împotriva regimului este diminuat la maximum. Spre deosebire de alte țări din jur, în momentul preluării puterii de către sovietici România nu cunoștea o reală diversificare comunitară, însă printre puținele categorii prezente se numărau comunitățile etnice. Punctul de plecare pentru acest articol va fi reprezentat de indicarea definițiilor pentru comunitate și comunitate etnică. Punctând trăsăturile definitorii, putem înțelege de ce comunitatea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
neschimbat de secole. Comunitățile rurale erau puternic integrate, erau viabile din punct de vedere biologic, însă nu și economic. Diversificarea comunitară era prea puțin prezentă în România deoarece experiența urbană era practic la debut. Acesta a fost contextul în care sovieticii au preluat controlul asupra zonei ce urma să devină lagărul comunist. Stopată din evoluția pe care o cunoscuse în perioada interbelică, devastată de război, ocupată militar, România se va dovedi candidatul perfect pentru experimentul comunist sovietic. Menținerea controlului preponderent prin
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
este foarte similară cu portretele în creion, deși ocazional se mai folosește și creionul, unii artisți folosind această tehnică după schiță. “Dry brush” a apărut la începutul sec. XX pe vechile străzi din Arbat, Moscova, când pentru prima dată artiștii sovietici au făcut astfel de portrete și în culoare, frecând vopseaua pe bumbac alb. De asemenea, se mai pretează pe o astfel de pânză întinsă pe un cadru, ca urmare a acestei numiri (în aer liber) precum și prin valoarea de portrete
Tehnica “Dry brush”. In: Apogeul by Mantu Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1808]
-
și recomandări, nomenclatoare onomastice oficiale În care nu sînt numele noastre românești. Și atunci copilașii de români vor deveni, În loc de Ion, Ana, Elena etc., Ivan, Hana, Olena... Iar cei din noi care am Încercat să ne restabilim numele schimonosite pe timpul sovieticilor ne am ciocnit de atîtea opreliști, fiind supuși la atîtea umilințe, că puțini am avut forța să rezistăm pînă la capăt, adică să ne vedem numele scris corect pe pașaport. Păstrarea antroponimiei naționale devine astfel parte integrantă a păstrării ființei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
internaționale și statele fost comuniste a făcut posibil instaurarea unor relații pozitive, s-a înlăturat orice formă de incertitudine pentru binele comun. „U.R.S.S.-ul a fost distrus în cele din urmă de către forțele globalizării și politicii de identitate. Conducătorii sovietici au încercat să izoleze poporul și economia de lumea capitalistă, dar fără succes.” <footnote Paul Kennedy, Catherine Danks, Globalization and National Identities: Crisis or Opportunity?, Editura Palgrave, New York, 2001, p.32; footnote> Toate tehnologiile apărute atât în domeniul comunicării până la
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
rezistența islamică afgană care primește, evident, un ajutor din partea Statelor Unite și din partea arabilor de orientare sunnita. U.R.S.S.-ul a sprijinit guvernul afgan în demersurile constituirii unei armate și chiar a ajutat la întreținerea acesteia. Se mai cunoaște faptul că sovieticii au săvârșit asasinate politice între anii 1973 și 1979. Toate aceste implicări ale Moscovei în politica statului afgan și-au găsit apogeul la 28 decembrie 1979 când Armata Roșie invadează această țară. Într-o lume atât de interdependentă, acțiunea Uniunii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
suferit. Comerțul dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică suferă numeroase eșecuri între anii 1970 și 1980. Una dintre problemele cu care se confruntă acest comerț bilateral este dorința administrației Carter de a folosi instrumentele comerciale pentru a influența în sensul dorit sovieticii. Dar pe lângă dorința de influențare, unul dintre motivele pentru care se va sancționa Uniunea Sovietică este invazia Afganistanului. Așadar, pentru a răspunde invaziei Afganistanului, președintele Jimmy Carter a impus controlul american asupra exportului de cereale, fosfați și diverse produse care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Așadar, pentru a răspunde invaziei Afganistanului, președintele Jimmy Carter a impus controlul american asupra exportului de cereale, fosfați și diverse produse care aveau să fie folosite la Olimpiada de Vară din anul 1980 (care a fost temporar suspendată). Vânzarea către sovietici de produse care se încadrau la categoria înaltă tehnologie este de asemeni sistată.<footnote Jamgotch Nish, Sectors of Mutual Benefit in U.S. -Soviet Relațions, Editura Duke University Press, Durham, 1985, p. 24; footnote> Astfel, Statele Unite își manifestă neaprobarea cu privire la politica
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]