10,783 matches
-
-n grabă o-mbrancitura surda, Și mâini ce răstignite, lipite de-un perete, gem... Căci ale mele brațe ți le-am încătușat degrabă, Frângând că într-o menghina refuzul de-a-mi ceda, Și cheamă două ființe să se uneasca-n grabă, Stârnind, fără de liniște, toata neliniștea... Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare, Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit, Și-ți pedepsește sânii far' pic de indurare, Ce-s prinși în joc bolnav, seduși necontenit... Inconștiente, bețe, încep să
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
și speranțe, ce-așteaptă învierea Unui plăpând, amarnic - un Sine încercat, Pășește-n altă lume, ce Răul nu cunoaște ! O lume în care lacrima doar Muzica-o lovește, O Operă măiastră ce viața o renaște... Brutal, chemând Sublimul, Dramatic îl stârnește ... Culoare lungi, decoruri, semețe candelabre Îți fură mintea-ndată ca-ntr-un rebel castel; Plutești fără de voie, te-ndeamnă la visare, Pătruns de Taina Vieții ce se ascunde-n el... Tenori, mezzosoprane și dirijori stiu rostul Să te desprindă-ndată
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
Nălțând aripi de-otravă, ca 'cea Pasăre Phoenix Ce caută drogată precum niște strigoi, Să își hrănească Ura din Eu-l cel demonic... Dualitatea minții îneacă-un omenesc În Marea Dezolației acelui Eu răpus; În dezbinarea-i cruntă, războaie se stârnesc, Urlându-și neputința reîntregirii-n Haos... Plecând mârșav la lupte, cu-n cuget Parvenit, Lovind doar mișelește, ca Brutus în turbare, Nu se țin' cont de inimi, iar etica-a murit, Căci Egoismu'-ndeamnă la Dezumanizare. Răzleț o floare mândră
SFÂRȘITUL UNEI EPOCI DEZUMANIZATE de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382472_a_383801]
-
-n grabă o-mbrancitura surda, Și mâini ce răstignite, lipite de-un perete, gem... Căci ale mele brațe ți le-am încătușat degrabă, Frângând că într-o menghina refuzul de-a-mi ceda, Și cheamă două ființe să se uneasca-n grabă, Stârnind, fără de liniște, toata neliniștea... Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare, Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit, ... Citește mai mult Cu o privire ce foamea dorinței o încearcă,Iti leg mintea în lanțuri într-un avânt nebun
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]
-
-n grabă o-mbrancitura surda, Și mâini ce răstignite, lipite de-un perete, gem...Căci ale mele brațe ți le-am încătușat degrabă,Frângând că într-o menghina refuzul de-a-mi ceda,Și cheamă două ființe să se uneasca-n grabă,Stârnind, fără de liniște, toata neliniștea...Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare,Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit,...
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]
-
și tușesc, pianul mă mângâie blând, chitara în inimă-mi vibrează, de nimic nu-mi pasă, mi se fâlfâie de toți și de toate, ascultându-mă, viața mi-o petrec din când în când. 22. Reperaj: acordurile de jazz îmi stârnesc amintirile, prin fumuri de alcool visez stând treaz, rememorându-mi pe rând toate iubirile devin un melancolic lucid, cu haz. 23. Reperaj: însingurata și neliniștita piesă de șah așezată pe o pustie tablă cu pătrate albe și negre, alienată și
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
auzite cântând slujba. Zecile de brațe dimprejur, se ridicau și se coborau mecanic, făcând mimetic semnul crucii, de parcă ar fi fost conectați cu toții la niște sfori care îi manevrau simultan. Gândul o făcu să își stăpânească cu greu zâmbetul inoportun stârnit fără voie. Un țânc rătăcit printre cei mari și deja plictisit, își făcu și el auzită vocea plângăreață. Rând pe rând, preoții aghezmuiau și cântau: “odihnește-l Doamne pe robul tău”... Nu luase parte la prea multe slujbe, dar nu
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
tacâmurilor închise în sertare. Borcanele dispăreau rânduite pe pervazul ferestrei, păturile erau netezite în grabă. „Parcă ar fi niște școlari aștepând venirea inspecției” - gândise Sonia pe jumătate amuzată, pe jumătate iritată. Era totuși curioasă să vadă și ea persoana care stârnise atâta rumoare. Parcă adusă de vânt, infirmiera cu statură și voce de sergent major intrase în salon cu mopul în mână și se apucase să șteargă în grabă printre paturi. „Stai culcată!” - îi ordonă ea Soniei care stătea așezată, sprijinindu
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
în vârstă de 43 de ani, membru al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, a decis în urmă cu șase ani să studieze pe îndelete pelerinajul la sfintele moaște, un fenomen care, la vremea respectivă, creștea în intensitate și stârnea adevărate furtuni mediatice. A trecut de atunci prin 24 de pelerinaje individuale și două de grup, la mănăstiri din Dobrogea, din împrejurimile Bucureștiului, de la Iași, Suceava sau Nicula, și a realizat studii de teren din discuții cu persoane implicate direct
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
stele te dezmierd. Ieri, astrul a uitat s-apună, Azi e-o eclipsă parțială, Iar mâine simt c-o să ne-aducă, Din când în când, câte-o rafală. Mi-e frică doar de uraganul Ce ploaia minții-o să-l stârnească: Cuvinte reci, nepotolite, Seninul pot să îl lovească. Deschide-ți inima fierbinte, Să mă ascund pe veci în ea, Să mă atingă, delicată, Cu lacrima-i de catifea! Aștept să vină dimineața, Să scap de gândul delirant Că poate te-
DESCHIDE-ȚI INIMA!... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384011_a_385340]
-
Autorului dor dor-odor mă doare dorul sânge sângerând doară dor și-adorm dorințe cântecul cântând. dar o văd și trece norul dorul liniști liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în negrul nopții mlădiere adie voaluri dezvelindu-ți nurii ademenind poftiri de trup măiastru înveșmântată-n astre și albastru vârtej pierdut în freamătul pădurii mai rabd un dor si mă strivesc sub tine nuntire
DORUL [PARTEA I] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384027_a_385356]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ÎMI TROIENESC DORINȚELE SUB VERSURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce viscol ai stârnit în iarna asta! Ce groaznic ninge peste un cuvânt, Ce-l am în suflet și-mi va fi năpasta, Ce duce-o-voi cu mine în mormânt! Îmi troienesc dorințele sub versuri Și oameni de zăpadă-mi pun pe cale. Jaloane
ÎMI TROIENESC DORINŢELE SUB VERSURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384014_a_385343]
-
proverb românesc. “Dar cine și-a cumparat casă și mașină??” se întreabă el. “Eu” răspunde candid, umflându-și pieptul ca un curcan. Păi atunci nu te mai plânge frate...că nu ai de ce!!” se rățoiește el. Perorația aceasta tragi-comică e stârnită lunar de creșterea astronomică a francului elvețian în raport cu bietul leu românesc, de la 1.8 lei/franc în 2007 la 4.4 lei/franc în acest an și parcă urcușul valutei continuă neobosit. Acum, tânărul nostru se îmbracă mai gros, își
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
sprincene și trebuie să dau explicații. Sincer, nu-i plăcut. Nu mai zic de comparații. Viața merge înainte iar un văduv sau văduvioară este o pradă căutată. Cică ar avea experiența „vieții”. În fapt este tocmai contrariul. Tocmai „experiența” făcută stârnește o comparație, garantat nefavorabilă creierii unei noi legături. Pur și simplu nu-i înțeleg pe divorțați. Mă refer la divorțuri târzii cu copii măricei. O fi „iubirea” un lucru atât de mare încât să anuleze, să șteargă cu buretele bine
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383379_a_384708]
-
în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PESTE VREMURI Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel N-are să se schimbe omul, tot român rămâne Își va vinde țara, neamul, felu-i de mișel Va stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine. Fie timpul cât de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
o clipă și să ne întrebăm dacă am descoperit “acel ceva” pentru care merită depus tot acest efort? “Acel ceva” pentru care să alergi și să nu te dai bătut orice s-ar întâmpla? Ce anume este “acel ceva” care stârnește în tine pasiune, entuziasm și te face să te simți viu? - Viața este o luptă continuă. Nu-i deloc ușor să-i faci față. O simt asta zilnic, din zori și până în noapte târziu, când reușesc în sfârșit să adorm
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017. PESTE VREMURI Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel N-are să se schimbe omul, tot român rămâne Își va vinde țara, neamul, felu-i de mișel Va stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine. Fie timpul cât de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel ... Citește mai mult PESTE VREMURIPeste vremuri ce vor trece, toate-or fi la felN-are să se schimbe omul, tot român rămâneîși va vinde țara, neamul, felu-i de mișelVa stârni chiolhan de furt pentru-n colț de pâine.Fie timpul cât de bun, fie numai soareSe vor naște din cenușă smârc de flagelari...Ce vor duce mai departe scumpa lor trădareDe a vinde glia mamă la boieri mai mari.Vor
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
luând calea sinistrelor deportări în Siberia, iar alta pornind pe lugubrul drum lung al refugiului din Basarabia la București. Monstruosul Stalin a devastat destine umane, a risipit frați, a schingiuit și sfâșiat vieți, a mutat hotare, a schimbat orânduiri, a stârnit războaie, a călcat în picioare Estul Europei, s-a autoinvestit „dumnezeul” acestei părți de lume și a ratificat cruzimea ca religie, iar iubirea ca vină! Prinsă în căngile sataniste, familia Vanica ce-avea să devină mai târziu una de muzicieni
MIHAI VANICA. ODISEEA VIEŢII, ODISEEA MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382842_a_384171]
-
chef să mă joc cu voi și să vă sărut. O, ce clipe fericite! Pasămite, auzisem cum florile de cais certau Zefirul, iar acesta va spune o poveste la ,,ceasul liniștii depline”. Când o să vină ceasul ăsta? Întâmplarea mi-a stârnit curiozitatea și am hotărât, cu orice risc, să stau toată noaptea sub caiși, până va sosi acel ceas, ca să aflu minunata poveste. Tremuram la cel mai mic zgomot făcut de pașii vreunui trecător întârziat, eram disperat când mai lătra vreun
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
prăfuit ca un fluture pironit într-un insectar. Duhul lui Dumnezeu nu este fluturele ci zborul, vibrațiile pe care le crează aripile fluturelui, ori aripile îngerilor nevăzuți, vibrații și reverberații ale căror valuri concentrice amplificate, spun oamenii de știință, pot stârni furtuni și uragane pe oceane, în cosmos, până la marginile lumii, dincolo de orizontul imaginației. • Duhul lui Dumnezeu este prezent pretutindeni. Cu excepția poate a minților celor prea plini de ei înșiși. Nu poți turna mai mult untdelemn sau mir într-un vas
DESPRE DUHUL SFÂNT de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382899_a_384228]
-
poți a trece cu vederea și nici să zici că nu îți pasă ... Tu ai în față acum puterea unei femei stăpână-n casă. La treabă-i harnică și iute, cuprinde tot dintr-o privire și mâini atât de pricepute stârnește dragoste, uimire. Nu ia în seamă suferințe răbdând ades orice durere, iubește fără preferințe pe toți ai ei, doar în tăcere. Ea este Nana, e bunica... Privind nepoții drăgăstos să n-aibă lipsă de nimica, iar fiecare-i „Făt Frumos
NANA... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382955_a_384284]
-
când aproape de apă sau așezându-se pe balustrada bacului la orizont se vedea celălalt mal al Dunării și parte din sat iar dincolo deasuprea satului cerul infinit albastru ce atrăgea spre visare. Erau amândoi cufundați în tăcere întâlnirea cu Sofia stârnise și în Vladimir amintiri nostalgice de demult, bacul pornii lin spre celălalt mal. Pe la jumătatea Dunării Vladimir rupse tăcerea spunând: ,,Te văd tare abătut Mihai.” ,,Închipuieți că după tot ce mi-a făcut vrea să ne împăcăm,” îi răspunse Mihai
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
de copilărie ireală. Dar ieșirile la Liman, sau la Mare, La Tuzla? Să nu te grăbești să te întorci la Ismail cu toată chemarea Dunării de sub Râpa Mănăstirii?! Cred că spune mai mult decât ceea ce aveam de povestit după întoarcere, stârnind invidia copiilor de clasă, de joacă. Da, copilăria mea fericită rămâne ca cea mai sublimă parte a parcursului meu prin viață. Și toate acestea s-au prăbușit ca la cutremur, cutremurul unui rapt politic, al alungării de pe pământurile natale, cu
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]