3,317 matches
-
viață Dacă eu cu tine-n brață Zi și noapte aș petrece - Ce plăcere - aș mai pofti? 405 {EminescuOpVI 406} Nu te-ncrezi în fericire C-ar fi vis și-nșelătoriu, Cu un glas mîngăitoriu Sufletu-mi ia-n zălogire. Vin, stăpâna mea, în brațe Să petrecem fericit, Dacă la a mea durere Poți ave milostivire. Aceasta-i durerea mea, Aceasta m-au omorât, Aceasta îmi curmă viața, Aceasta m-au otrăvit. Inima mi s-au negrit, Sufletul mi s-au rănit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plac de nu-ți sunt Să stricăm parola dată Și făcutul jurământ. Ar fi fost cu mult mai bine Vederea să-mi fi perit, Când te-am întîlnit pe tine Decât să te fi zărit. No. 27 Nu mă pedepsi, stăpână, Ci spune de mă iubești - La a mea mare durere Poți să te milostivești. Când cu tine eu în brațe Zi și noapte petreceam Și de-ar fi mai fost vr-o viață Mai plăcută, eu nu vream. Îmi spunea gura
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu jurământ Până la mormânt; Ce cât avem viață Să trăim cu dulceață, Lipiți să ședem Să ne mângâiem, Inima din mine Cu cea de la tine Voi să le unim Și un trup să fim; Iată a mea mână Vino, fii stăpână Pre tot trupul meu Când ți-l jertfesc eu. Amorul nu cere Nici neam nici avere, Ci un duh ș-un gând De la toți de rând. 436 {EminescuOpVI 437} No. 30 Cum ziceai că mă iubești Nu gândeam să mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nu-și ce floare te-aș numi Doar de te-aș înnemeri. Să-ți zic floare am priboi Căci că dai gura la doi, Să-ți zic floare garofiță, Iubita mea cuconiță, Să-ți zic floare de alună Prea-iubita mea stăpână; Ce să-ți fac să-mi vii la mână Să mă mângâi c-o corună, Căci raza ta mă omoară Când vorbești din gurișoară, {EminescuOpVI 444} Iar codița de pe spate Ș-aceea mi-aduce moarte. No. 43 Ziua, ceasul despărțirii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de despărțire; Voi să zic că este moarte Că-ntr-un ceas le las pe toate; Las-să zică fiecare La această mare jale Ce pătimesc eu ticălosul, Obeditul și nenorocosul. No. 46 Ce mare nenorocire, Nădejde nu-mi mai rămâne, Stăpână, au sosit Ceasul cel de mâhnit Să ne despărțim Și depărtați să fim, Mă sfârșesc. M-am gătit, plec, mă duc, Nu mai pot să mă-ntorc. Pașaport luat, Tovarăș aflat Iată, plec, mă duc, {EminescuOpVI 446} No. 44 Pietrelor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de despărțire; Voi să zic că este moarte Că-ntr-un ceas le las pe toate; Las-să zică fiecare La această mare jale Ce pătimesc eu ticălosul, Obeditul și nenorocosul. No. 46 Ce mare nenorocire, Nădejde nu-mi mai rămâne, Stăpână, au sosit Ceasul cel de mâhnit Să ne despărțim Și depărtați să fim, Mă sfârșesc. M-am gătit, plec, mă duc, Nu mai pot să mă-ntorc. Pașaport luat, Tovarăș aflat Iată, plec, mă duc, {EminescuOpVI 447} Cunoscut fac Dumitale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mă culci ca să-mi dau duhul. Unde sunt doi pomi și-ntre ei ceșmea Acolo eu aflu bucuria mea, Acolo mă duc, acolo să mor, Plâng întotdeuna de al meu amor. Știu că ești blajină la făptura toată, De-aceea, stăpână, și vie și moartă Eu am hotărât ca să te slăvesc Pre acest pământ și-n văsduh ceresc. No. 51 Gândesc să plec, să mă duc, Dar de un dor mă usuc Și mă cuprinde o jale Când mă depărtez în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pierduse, practic, darul folosirii cuvântului. Comisarul retrăia conversația pe care o avusese cu soția medicului și soțul ei, chipul unuia, chipul celuilalt, câinele care se ridicase mârâind când l-a văzut intrând și se culcase din nou la auzul glasului stăpânei, o candelă de alamă galbenă cu trei fitiluri care-i amintea de una la fel din casa părinților, dar care dispăruse, nimeni n-a aflat cum, amesteca aceste amintiri cu ceea ce auzise adineauri din gura inspectorului și a agentului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aici, așteptându-le, albatros, Noapte bună, papagal-de-mare, Noapte bună, albatros. În ciuda urărilor convenționale ale ministrului, puținul care mai rămânea din noapte nu i-a prea folosit comisarului. Somnul nu venea, coridoarele și ușile creierului erau închise, iar înăuntru, regină și stăpână absolută, domnea insomnia. Pentru ce a cerut el fotografia, se tot întreba, ce a vrut să spună cu amenințarea că voi avea vești de la el înainte să se termine săptămâna, cuvintele, luate fiecare în parte, nu prea erau de amenințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
N-a revenit acasă la medic, nici nu avea motiv să se ducă din nou în parcul unde se împăcase cu câinele lacrimilor, Constante pe numele său oficial, și unde, ochi în ochi, spirit cu spirit, stătuse de vorbă cu stăpâna lui despre vinovăție și nevinovăție. Nici nu s-a dus să pândească la ce făceau tânăra cu ochelari fumurii și bătrânul cu legătura neagră ori divorțata de cel care fusese primul orb. În ce-l privește pe acesta, autorul dezgustătoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
uită din nou la fotografie, medicul și soția în centru, tânăra cu ochelarii fumurii și bătrânul cu legătura neagră la stânga, tipul cu scrisoarea și soția la dreapta, băiețașul cu strabism îngenuncheat ca un jucător de fotbal, câinele așezat la picioarele stăpânei. Reciti explicația, Identificarea completă trebuie să fie dată publicității mâine, trebuie să fie dată publicității, mâine, mâine, mâine. În acel moment o hotărâre subită veni și puse stăpânire pe el, dar în momentul următor prudența deja protesta că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și simte răcoarea metalului. N-o putem întreba dacă a auzit cele două focuri de armă succesive, zace moartă pe jos și sângele se prelinge și picură în balconul de jos. Câinele a venit alergând dinăuntru, adulmecă și linge fața stăpânei, apoi întinde gâtul în sus și sloboade un urlet înfiorător pe care un alt foc de armă îl curmă imediat. Atunci un orb întrebă, Ai auzit ceva, Trei focuri de armă, răspunse celălalt, Dar era și un câine care urla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
orice risc îți iese în cale. Dacă ai nevoie de bani și înfățișarea este marfa cea mai prețioasă de care dispui, ce te-ar putea face să eziți să te dezbraci și să te înfățișezi aparatului de fotografiat? Atâta vreme cât ești stăpână pe situație, acceptarea unei astfel de oferte poate face diferența dintre a mânca și a nu mânca, dintre a trăi bine și a nu trăi mai deloc. Poate n-a făcut-o decât o dată, am spus, încercând, pe cât puteam, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mai vorbim! Unde mai pui că erau obraznici și scriau în condica de reclamații: „Mi-a dat prosop murdar!“ Sau „Jos primarul!“ și „Trăiască Regele!“, „Băieșul are draci pe el!“, iar unul scrisese chiar o glumă obscenă din Furnica, despre stăpâna care caută pe pipăitelea ceasornicul care-i dispăruse din casă, la un tânăr fecior, și, tocmai când i se pare c-a dat de el în pantalonii lui, apare bărbatul ei. Afară era deja beznă, noroc că înăuntru totul era
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
când am citit numele. Casa era toată cu fundu-n sus, în plină curățenie, iar eu - vezi mai sus. Desigur, cine altul ar fi avut curajul să vină fără să se anunțe, luni dimineața! Safta ținuse întotdeauna cu el, chiar împotriva stăpânei ei (de mine e vorba!), dar așa se întâmplă, nu trebuie să te încrezi niciodată în cei pe care-i plătești. Mai devreme sau mai târziu te trădează: dacă nu din pizmă sau din ură, atunci din dragoste. Cred că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Crețu se chinuie cam tare să coboare din trăsură și mersul îi e nesigur. A intrat în hol, dădea să pătrundă cu galoșii-n sufragerie, dar mama, care l-a întâmpinat, i-a spus cu grația ei admirabilă, de adevărată stăpână a casei: „Dacă doriți să vă lăsați galoșii, vă poate ajuta feciorul, ca să nu vă murdăriți!“ Și i-a arătat unde le e locul. Atunci domnul Crețu s-a fâstâcit tot și s-a uitat la perechile de la ușă: doi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o reprezintă pe marylija sau bariera de spirite protectoare sunt atașate la mâneci. Tichia de piele a șamanului ieniesian aun conține adeseori broderii care reprezintă Arborele lumii și râul șamanic. Uneori, pe fața și pe spatele tichiei este desenată vechea stăpână a drumului șamanic. Pieptarul xelmi simbolizează cele trei lumi, cu lumea terestră, încadrată de celelalte două lumi astfel: în partea superioară, lumea de sus, ale cărei reprezentări conțin figurații metalice ale spiritelor locuitoare, respectiv vulturi, corbi, lebede și gâște; în
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
de celelalte două lumi astfel: în partea superioară, lumea de sus, ale cărei reprezentări conțin figurații metalice ale spiritelor locuitoare, respectiv vulturi, corbi, lebede și gâște; în partea inferioară, reprezentarea lumii subterane, cu animalul - mamă, cufundări și cu cele două stăpâne ale râului. La tungușii din Transbaikalia, pieptarul uruptum, care este piesa de căpătâi a costumului, pentru că șamanul poate executa ședințe doar îmbrăcat cu pieptarul (cu excepția ședințelor comportând o călătorie în lumea de dincolo), reprezintă de asemenea cele trei lumi și
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i le-a mâncat până când stăpâna comorii i-a rupt coada. Amintirea aceasta a făcut-o să suspine și să plece în căutarea altui pacient. Totuși o speranță nemărturisită îi șoptea că poate doar într unul din copaci o va găsi pe veveriță să-i ceară
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
metehne, dobândite de-a lungul îndelungatei sale existențe, de la un alt bătrân cu alte obiceiuri și tot atât de multe metehne înrădăcinate, într-un timp la fel de îndelungat? Se zice însă că în noaptea aceasta, ca de obicei, o ființă îndrăgită de copii, stăpână pe ținuturile nordice; mândră, puternică și rece; aparent severă însă darnică și iubitoare, cunoscută sub numele de Crăiasă a Zăpezii, va așterne în toată împărăția ei un strat de omăt peste care să poată zbura calul înaripat al lui Moș
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gerurile cumplite, îi vindecă de boli și, când sunt mulțumiți, aduc și peștele la copcă sau vânatul în bătaia săgeții sau a alicelor. În adâncul mării, pe care se sprijină acest minunat munte, trăiește marele spirit de sex feminin Sedna, stăpâna unui regat subacvatic, fără de început și fără de sfârșit, în care trăiesc toate animalele marine ce sunt trimise eschimoșilor ca hrană. Se zice că frumoasa și orgolioasa Sedna a fost cândva unica fiică a unui eschimos aprig și mânios. Pe atunci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ori vârstnici, căci erau betegi ori sufereau de ceva, aveau fețe chinuite... Satele se urâțiseră... Amuțiseră. Rar mai cânta câte cineva... și atunci, ori era beat ori nebun. Încleștările morții s-au dezlănțuit. Atunci, răsări peste câmpiile pustiite o altă stăpână ce-și înfingea ghearele sale crude în sufletul omenesc. Era deznădejdea, cu chipul ei hidos și uscat, chinuit de neliniști, cu ochi rătăcitori și bolnavi ca de friguri... Ea poartă, în sufletul ei negru, toată nefericirea lumii; sub haina ei
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Din casă, Anuca i-a răspuns cu aceeași jale. Lupul s-a luat, mirosindu-le urma, cu toate ocolișurile folosite de Anton și bătrânul Toma, și într-o goană nebună a ajuns la casa unde a crescut. Înapoierea lupului la stăpâna și prietena lui, îl emoționa pe bătrân, dar și pe Anton, peste măsură. - Ioti, măi, că fiara e mai credincioasă ca omul! gândi cu voce tare bătrânul Toma. Cu nervii întinși sa plesnească, cu arma în mână, Anton îeși în
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tragica veste, nu-i mai pot pune frâu. Mă domină, lovindumă parcă din toate părțile... - Dar de ce? - De ce? Pentru că mă văd atât de neînsemnată... În fața morții, nimeni, dar absolut nimeni, nu are vreun cuvânt hotărâtor de spus. Dintre toți, singura stăpână pe ea este doar moartea, ai observat? Ea face și desface tot; vine când dorește, pleacă când crede. Este într-atât de înșelătoare și de alunecoasă, încât umblă mereu cu două fețe în așa fel, încât, pentru cei ce își
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
bani pe care au hotărât s-o investească într-un nou negoț... Se pare, totuși, că acești negustori nu prea aveau încredere unul în altul, pentru că au pus aurul într-un săculeț și au hotărât să-l lase spre păstrare stăpânei casei unde locuiau, cu porunca de a nu-l da nici unuia din ei fără să fie și ceilalți de față. La câteva zile după aceea, hotărâră să trimită o scrisoare în orașul vecin și, cum aveau nevoie de pergament, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]