5,507 matches
-
1979), cât și vorbirea în șoaptă. În plus, pierderea auzului este mai evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume, după 50 de ani, scade capacitatea individului de a repera stimulii de intensitate redusă, indiferent dacă ei sunt de natură gustativă sau olfactivă. Se conservă însă abilitatea de a diferenția gusturi pronunțate, respectiv mirosuri de intensități diferite. Din păcate, sensibilitatea la durere se augmentează după vârsta de 45 de ani, ceea ce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru cercetarea fenomenului alterității. Prejudecata este definită ca o atitudine emoțională rigidă manifestată față de un colectivitate umană, o opinie dogmatică și defavorabilă față de un grup străin și, prin extensie, față de membrii acestui grup, o predispoziție de a răspunde la anumiți stimuli Într-un anume mod, pe baza căreia sunt anticipate reacțiile probabile ale indivizilor din grupul străin. Prejudecata are proprietatea de a-i Îngloba pe toți membrii grupului față de care se manifestă În aceeași categorie, de a-i aprecia, pe fiecare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
italieni (Antena 1, 6.XI.2007); nu se știu care sunt cauzele ale acestor avarii (Realitatea TV, 23.XI.2007); majoritatea tinerilor se presupun că ar vrea să fie ca și... (TVR 2, 2.XI.2007); i se par că stimulii sunt ostili (Radio România Cultural, 1.III.2008). 6. JUXTAPUNEREA NOMINALELOR (NEMARCAREA RELAȚIILOR SINTACTICE DIN GRUPUL NOMINAL) 6.1. În texte scrise, uneori și în comunicarea orală, anumite grupuri nominale sunt construite prin juxtapunere de substantive în nominativ, deși relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
român Paul Popescu-Neveanu, luând În considerare definițiile date de psihologi conceptului de comportament, schița sfera largă a acestuia, care era definit ca „ansamblul reacțiilor adaptative obiectiv-observabile, pe care un organism prevăzut cu un sistem nervos le execută ca răspuns la stimulii din ambianță”, În sfera conceptului intrând și comportamentul economic al consumatorilor. Comportamentul consumatorului, considerat noțiunea de bază În psihologia economică, este definit de P. Popescu-Neveanu (1978, p. 124) ca reprezentând actele și hotărârile consumatorului privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumpărături
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva umanistă, psihologia consumatorului studiază modul În care procesele, fenomenele și funcțiile psihice se reflectă În atitudinile și conduitele oamenilor manifestate În relație cu diferite obiecte de consum, de la consum de informație, cultură la consum de alimente și bunuri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
particularitățile sale socio-culturale și individuale marchează „În mod fundamental sistemul de categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale, selectarea schemelor optime, În funcție de condițiile concrete
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale, selectarea schemelor optime, În funcție de condițiile concrete și anticipare a efectelor acțiunilor conduc la elaborarea comportamentelor și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinii, comune și altor procese și fenomene psihice. 1) O primă caracteristică generală este reprezentată de elementul de relație, adică raportul dintre subiect și obiect. Atitudinea se ia Întotdeauna față de o anumită persoană, obiect sau situație ce are caracter de stimul. Înțelegerea atitudinii depinde și de obiectul ei. Termenul de obiect apare aproape În toate definițiile ca element esențial. Se pare că tot ceea ce se găsește În universul psihosociologic al omului poate deveni obiect al atitudinii. Obiect al atitudinii pot fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care sunt mai slab organizate se destramă mai repede. Durata atitudinilor este cu atât mai mare cu cât sentimentele pe care le comportă se apropie de extreme. Durata atitudinii și manifestarea ei mai intensă sau mai puțin intensă la diferiți stimuli, depinde de locul pe care atitudinea Îl ocupă În structura personalității. Cu cât o atitudine este mai centrală cu atât durata ei va fi mai mare, construcția ei mai solidă. 2) Centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În explicarea vieții psihice a orientat lumea științifică spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze relația dintre imensa gamă de oferte stimulative pentru activarea comportamentului de consumator al individului. Fiind o abordare din perspectivă psihosocială, În această lucrare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pornire Îl constituie nevoile consumatorului atât cele utilitare cât și cele afective. Acestea determină motivația consumatului de a prelucra informațiile. Variabilele situaționale În care se află marca sau produsul vor afecta de asemenea procesul de formare a atitudinii. Expunerea la stimulii reprezentați de reclamă joacă un rol important În favorizarea proceselor de Învățare și formare a atitudinilor, Însă imboldul principal Îl reprezintă Întotdeauna nevoile consumatorului (I. Berger și A. Mitchell, 1989, 269-279). Consumatorii dobândesc convingeri ferme față de produse. Deoarece sistemul cognitiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi ulterior clasificată Într un anumit mod. Dacă cele trei componente ale atitudinii (cognitivă, afectivă, intențională) sunt În echilibru modificarea atitudinii devine dificilă Întrucât aceasta devine stabilă. Dezechilibrul existent Între cele trei componente ale atitudinii survine la apariția unui nou stimul. Noile informații ar putea influența componenta cognitivă sau intenția subiectului, tot așa cum experiența negativă poate influența componenta afectivă a atitudinii subiectului. Când gradul de dezechilibru manifestat Între cele trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a atitudinii subiectului. Când gradul de dezechilibru manifestat Între cele trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze la un anumit tip de reglaj mental pentru redobândirea stabilității. Astfel, există trei mecanisme principale de apărare: respingerea stimulului, atitudinea diferențiată și acomodarea cu o nouă atitudine. Respingerea stimulului se manifestă prin minimalizarea noii influențe de către subiect. Atitudinea diferențiată se traduce prin acceptarea acelei părți a informației care nu provoacă dezechilibru. În acest caz, subiectul poate accepta faptul că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trei componente va depăși nivelul acceptat, subiectul va fi silit să apeleze la un anumit tip de reglaj mental pentru redobândirea stabilității. Astfel, există trei mecanisme principale de apărare: respingerea stimulului, atitudinea diferențiată și acomodarea cu o nouă atitudine. Respingerea stimulului se manifestă prin minimalizarea noii influențe de către subiect. Atitudinea diferențiată se traduce prin acceptarea acelei părți a informației care nu provoacă dezechilibru. În acest caz, subiectul poate accepta faptul că informația este În general corectă și numai circumstanțele sunt excepționale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afective corelate atitudinilor specifice comportamentului consumatorului, cu baze din copilărie. 2. Elaborarea unui comportament selectiv, echilibrat, diversificat prin activități specifice diferitelor vârste și niveluri de pregătire pentru. 3. Abilitarea În realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
suficient de mari) Între modul În care Îi este satisfăcută o nevoie și modul În care el ar dori satisfacerea acelei nevoi, deci deosebire Între starea actuală și starea dorită. Această dorință nesatisfăcută poate să apară ca urmare a unor stimuli interni sau externi, ce pot fi de natură: demoeconomică, psihologică, sociologică etc. Variabilele implicate În apariția necesității, diferă considerabil de la o situație la alta, dar Întotdeauna este prezentă cea motivațională, dacă nu direct prin mobiluri (motive), atunci indirect prin personalitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
strategia depășirii granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate cu un element ales aleator. Prospețimea se obține prin eliberarea de limitele impuse de reguli, norme etc., prin folosirea unui stimul nou (stimulul este orice experiență nouă care iese din granițele problemei ce ne provoacă). 2. Pepiniera se referă la acel comportament destinat sp apere ideile noi În faza În care sunt cel mai vulnerabile și să le nutrească pentru a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate cu un element ales aleator. Prospețimea se obține prin eliberarea de limitele impuse de reguli, norme etc., prin folosirea unui stimul nou (stimulul este orice experiență nouă care iese din granițele problemei ce ne provoacă). 2. Pepiniera se referă la acel comportament destinat sp apere ideile noi În faza În care sunt cel mai vulnerabile și să le nutrească pentru a le permite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
probleme este o Însușire a gândirii creatoare pusă În evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea de noi trebuințe. Consumatorul trebuie să descopere care sunt necesitățile lui reale și interesele ofertanților. 4.3. Shopping-ul sau terapia prin cumpărături. Posibilități și limite Un fenomen inexistent Înainte de 1989, shoppingul, s-a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru care a fost creat și anume capacitatea de a reacționa la informațiile din mediul înconjurător și de la propria sa persoană, cu scopul de a "cunoaște", fapt care-i asigură conservarea. Actul cunoașterii este un act de conștiință simbiotic. Orice stimul vizual este cunoscut (conștient de creier) după un anumit timp de expunere cu o anumită energie, elemente cunoscute sub numele de "prag de cunoaștere/conștiință". Ariile Brodmann Sub acest minimum de timp de expunere sau de energie (prag), creierul nu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cunoscut (conștient de creier) după un anumit timp de expunere cu o anumită energie, elemente cunoscute sub numele de "prag de cunoaștere/conștiință". Ariile Brodmann Sub acest minimum de timp de expunere sau de energie (prag), creierul nu cunoaște ("conștient") stimulul. Dat fiind însă că creierul există și în perioada în care stimulii nu depășesc "pragul", se vorbește despre "creierul limbo", creierul conținător de stimuli subliminali. Un dans tradițional în Trinidad este "dansul Limbo" (la limită). Sub o bară transversală numită
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
anumită energie, elemente cunoscute sub numele de "prag de cunoaștere/conștiință". Ariile Brodmann Sub acest minimum de timp de expunere sau de energie (prag), creierul nu cunoaște ("conștient") stimulul. Dat fiind însă că creierul există și în perioada în care stimulii nu depășesc "pragul", se vorbește despre "creierul limbo", creierul conținător de stimuli subliminali. Un dans tradițional în Trinidad este "dansul Limbo" (la limită). Sub o bară transversală numită "limbo", dansatorii trebuie să treacă cu spatele aplecat, și, pe măsură ce trec, bara
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Brodmann Sub acest minimum de timp de expunere sau de energie (prag), creierul nu cunoaște ("conștient") stimulul. Dat fiind însă că creierul există și în perioada în care stimulii nu depășesc "pragul", se vorbește despre "creierul limbo", creierul conținător de stimuli subliminali. Un dans tradițional în Trinidad este "dansul Limbo" (la limită). Sub o bară transversală numită "limbo", dansatorii trebuie să treacă cu spatele aplecat, și, pe măsură ce trec, bara "limbo" este coborâtă: cine atinge bara este eliminat, cel care reușește să
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]