7,161 matches
-
fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire ca un fus, cu îmbrăcăminte împodobită cu tot felul de râuri și cusături. Mai sunt și alte Mume Ocrotitoare, pe are numai Vraciul le cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și cărora el Vraciul trebuie să le
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vietuiți! Saltă inima-n plăcere, De ce limba românească Când o ascultăm Să n-o cultivăm? Și pe buze-aduce miere Au voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii despre limba românească. 5. Interpretează cântecul „Limba românească”! ALEXE MATEEVICI Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
text al lecției. Ce este ?( despre cine se vorbește) Ce fel este ?( se dau 3 însușiri esențiale) Ce face ? ( se scriu 3 acțiuni definitorii) Ce sentimente trezește ? ( 2-3 stări sufletești) Ce reprezintă el ?( descrie într-un cuvânt) Exemplu : După lecția Strămoșii noștri, clasa a IIa, se pot compune, pe grupe, cvintete de acest gen . La clasele mai mari se pot preciza părțile de vorbire folosite. Strămoșii noștri Harnici, pricepuți, viteji, Au muncit, au luptat, au apărat, Cu curaj și mândrie, Acest
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
sentimente trezește ? ( 2-3 stări sufletești) Ce reprezintă el ?( descrie într-un cuvânt) Exemplu : După lecția Strămoșii noștri, clasa a IIa, se pot compune, pe grupe, cvintete de acest gen . La clasele mai mari se pot preciza părțile de vorbire folosite. Strămoșii noștri Harnici, pricepuți, viteji, Au muncit, au luptat, au apărat, Cu curaj și mândrie, Acest pământ. CADRANELE E o altă metodă de prelucrare și fixare a unui text. În cadrane se scriu pe rând : I vocabularul, deci cuvinte și expresii
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
Donici,Vasile Alecsandri (Hora de le Grivița, Cântecul gintei latine), Mihai Eminescu (Revedere), George Coșbuc (Pe lângă boi), Alexie Mateevici, proză de Costache Negruzzi, Petre Ispirescu, A. I. Odobescu, Ion Creangă (Moș Ion Roată) și Octavian Prie. Mihail Lungianu scrie articolul Cultul strămoșilor, iar N. Pora Puterea credinței. Se fac și succinte prezentări de scriitori: Miron Costin, Gh. Asachi, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Titu Maiorescu ș.a. Mai colaborează Eugen Boureanul, Marcel Romanescu. A. S.
ŢARA NOASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290067_a_291396]
-
drumul”. Sunt incluși în lexicon atât scriitori născuți și afirmați în Bistrița-Năsăud, cât și cei care, văzând lumina zilei aici, își desfășoară activitatea în alte zone din țară sau peste hotare, în fine nu sunt uitați cei cu rădăcini, prin strămoși, pe meleagurile bistrițene. Altă serie de cărți, precum Lumea transilvana a lui Ion Creangă (1989), Despre Liviu Rebreanu (2001), Andrei Mureșanu contra biografilor (2002) și George Coșbuc în viață și în documente (2003) se înscriu în același perimetru de preocupări
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
vârstă la alta și, desigur, o „probă finală” care atesta maturitatea deplină prin standarde de performanță fizică și profesională bine definite. Întrucât era carnivor - și, implicit, ucigaș, vânător și canibal -, acest Homo necans practica rituri de înmormântare bazate pe cultul strămoșilor și credința în zeitățile eshatologice. Cultura clactoniană, cea mai veche „cultură de așchii” a Paleoliticului inferior (540000-500000 î.Hr.), răspândită și în România (la Valea Lupului), aduce totuși doar dovezi incerte în acest sens și face implauzibilă ipoteza lui Chester Chard
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descoperit agricultura și s-au sedentarizat, construind primele comunități stabile, organizate în conformitate cu genealogia și liniaritatea maternă. Interdicția canibalismului pare să se fi generalizat printr-un efort educativ sever, desfășurat vreme de câteva zeci de milenii. Implicit, s-au dezvoltat cultul strămoșilor, riturile de înmormântare, construcțiile funerare menite să asigure athanasia și perpetuarea postthanatică a sufletului 6. Toate acestea se bazau pe un sofisticat curriculum oral căruia i s-au asociat, curând, diverse forme de curriculum cutumiar și curriculum out-of-school. Viața sedentară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
esențial al ideologiei postmoderniste constă tocmai în resuscitarea, încă ezitantă, a acestei preocupări mărețe pe care moderniștii o considerau moartă pe vecie. În fond, este vorba despre o regăsire a „umanului din om”, aceeași obsesie a „recâștigării desăvârșirii”, pierdută de strămoșul androguno" în vremuri mitice. Idealul educațional al secolului XXI trebuie să vizeze reautentificarea omului, depășirea înstrăinării de sine, care durează de multe milenii. Doar această fabuloasă viziune platonică pare adecvată vremurilor de mâine. Dar să nu ne îmbătăm cu apă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
botezată eufemistic multiculturalitate; ștergerea identității naționale, dispariția sentimentelor patriotice, uitarea istoriei neamului în psihologia noului kosmopolites; paradoxal, deși va fi considerat „om total”, „cetățean al universului”, noul produs al curriculumului global ar putea fi mai sărac sufletește decât părinții și strămoșii săi. Asupra acestor probleme paideutice, care marchează o răscruce a istoriei omenirii, s-au aplecat (și continuă să mediteze): Maggie MacLure (1992); John Elliot (1992); Robert Hanvey (1991); Kenneth Tye (1991); Anita de Kock (1989); Craig Paul (1989); Robert Muller
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rodnică pentru formarea omului - care a dovedit că se poate apropia, prin natura sa demiurgică, de lăcașul zeilor. * Să mergem atunci chiar la începuturile civilizației euroatlantice. Cartea de față a fost concepută ca o odisee. Am început-o evocând credințele strămoșilor greci și latini cu privire la destin. Am călătorit pe fluviul educației și civilizației euroatlantice de la nașterea conștiinței de sine și până la conștiința de astăzi a lumii. (Am fi putut naviga în alte ape, însă civilizația și cultura euroatlantice sunt aqua calida
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
seamă că marele paideutes, centaurul Chiron, și-a dăruit nemurirea magistrală, lipsită de orice cusur, lotrului Prometeu și s-a dus pe râul Lethe, lăsându-ne pe noi, învățăceii săi, să ne oblojim singuri boala cea grea a apaideusiei. Dar strămoșii elini, în înțelepciunea lor, poate mâhniți de moartea fabulosului centaur, au mai alcătuit o fabulă, care merită interpretată cum se cuvine. Este povestea lui Ulise Polytropos, un om de rând care a reușit cumva să o păcălească pe însăși nemiloasa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
NAȚIONALE, ss. N. Cartojan L.S. p. R E C T O R, ss. Nicolae Drăgan p. DECANUS, ss. șt. Bezdechi No. 2390.- Traducere Noi, Rector și Universitatea Regală Daco-Română de Litere din Cluj, cititorilor sănătate! Este o regulă lăudabilă a strămoșilor noștri ca acei care s-au dedicat nobilelor studii și artelor, înainte de a se îndrepta către practica vieții comune, să obțină dovada meritată a erudiției lor, în mod legal. și astfel, după ce domnul ION CHELCEA, foarte pregătit și erudit, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în deceniile următoare. Așa cum se știe, în 1948 a avut loc reforma învățământului. Tradiția europeană a învățământului superior românesc a fost întreruptă brutal. S-a copiat modelul sovietic: ideologizarea și orientarea învățământului spre practică. Fraza „Este o regulă lăudabilă a strămoșilor noștri...” contrazicea ideologia comunistă. Cât despre redactarea în limba latină a diplomelor de doctor în știință, nici nu mai putea fi vorba atâta timp cât se încerca în fel și chip să se inculce ideea influenței slave și, apoi, rusești asupra istoriei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rugă ale nopții. Poetul își află matricea în anii copilăriei, lirica lui este un elogiu continuu al universului natal, imaginat rotund, ca întreaga țară, ca soarele și pâinea, un dialog tăinuit și inițiatic cu natura în curgerea ei ciclică, „de la strămoși până la noi”. Însă dincolo de un anume panteism, mai degrabă o comuniune străveche între om și fire - căci „zeul Pan el însuși te destramă în fulguirea viselor terestre” -, scrisul lui V. se asimilează credinței ortodoxe cu o vizibilă coloratură gândiristă: „Dumnezeu
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
către sistemul normelor clasice, însă repertoriul temelor se limitează, mai evident de această dată, la prelucrări axate pe simbolul baladesc al călărețului pribeag (Cântec transilvan, Balada mezinului, Bătrânul Petru, Omul cu nume Ioan) și la imnuri de glorificare a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
Victor Eftimiu. Ioan Slavici contribuie cu articolele Eugeniu Carada, Socialismul creștinesc, Mișcarea noastră literară (toate în 1910). Ceva mai rar se publică și traduceri din Alphonse Daudet, Anatole France, Tolstoi, Vergiliu (o prelucrare în proză a Eneidei, sub titlul Pribegirea strămoșului Enea peste țări și mări și urzirea Gintei Latine, în serial, începând cu numărul 21/1907). Alți colaboratori: Petre Dulfu, Ecaterina Pitiș, I. Pop-Reteganul, Zaharia Bârsan, Emil A. Chiffa, Nuși Tulliu. I.M.
POPORUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
1964), continuată de Întoarcerea Vlașinilor (1979; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) și de Urmașii Vlașinilor (1999). În locul analizei psihologice și al ambianței citadine, autoarea aduce o dramă zguduitoare din lumea oierilor sibieni în anii premergători răscoalei lui Horea. Evocând destinele strămoșilor săi, ca o adevărată urmașă a baciului Alexa Banu, conducător al Vlașinilor, P. asigură romanelor autenticitate și fior participativ. Comunitatea Vlașinilor este zugrăvită, într-un fel, din interior, fără a fi pierdute din vedere ritmurile dintotdeauna, ambiționând să se configureze
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
ce au menirea de a-i configura personalitatea: Cenușa unui ceas (1975), Legile zborului (1976), Cuantele liniștii (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Amor in patriam (1982), expresie în bună măsură subtilă a dragostei de țară ca identificare cu rostul poetului. Strămoșii, originile, vestigiile, ce se regăsesc într-un prezent continuu, oferă sursa unor versuri și a unor modalități destul de variate, atinse totuși de o oarecare emfază meditativ-pedagogică. Distihurile din Adevăruri de pe Podul Minciunilor (1985) conturează originalitatea autoarei, ce „pare a fi
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
de Șerban Cioculescu, întrucât originea ei era destul de veche, putându-se fixa cel puțin în Dacia preistorică a lui Nicolae Densușianu. Dovediți primii în multe planuri ale creației culturale, românii ar fi fost deopotrivă precursori în numeroase inițiative istorice, iar strămoșii noștri primordiali, dacii, i-ar fi devansat pe cuceritorii lor romani prin limbă și vechime etnică. Oricât de mult sunt socotite compromise prin esența și mai cu seamă prin derapajele extraliterare deplorabile, ideile p. au supraviețuit, vitalitatea lor fiind legată
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
N.[icolae] (14.X.1908, Sălciile, j. Prahova), prozator, publicist, poet și dramaturg. Este al doilea din cei șase copii ai Constanței (n. Constantinescu) și ai lui Ștefan Lemnaru, agricultor și mulți ani primar al comunei. Patronimicul Lemnaru vine de la strămoșii săi, luptători de-ai lui Horea, fugiți de prigoana chezaro-crăiască și nemeșească și așezați la Sălciile, unde s-au îndeletnicit cu meșteșugul prelucrării lemnului. Generațiile familiei sale au fost prinse în vârtejul istoriei. Bunicul, Radu Lemnaru, a fost luptător în
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
și predă matematica timp de patru decenii în diverse localități și în cele din urmă la Ploiești. Debutează cu versuri și proză în 1928, la revista „Înfrățirea”. Înainte de al doilea război mondial, publică două cărți: Figurine (teatru școlar, 1935) și Strămoșii (proză istorică, 1936). Colaborează la „Satul”, „Universul literar”, „Colocvii”, „Presa” etc. și desfășoară o largă activitate cultural-educativă, inclusiv ca instructor artistic (1936). Se numără printre cei care au pus bazele cenaclului literar Lectura (1944) sau ale revistelor „Miorița” (1931), „Școala
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
mișcarea de pe front și ecoul ei în Prahova), dar și lumea românească de după conflagrație, reflectată în viața profesorilor de liceu, buni și răi, convertibili și aceștia din urmă. Romanul suferă însă de concesiile făcute ideologiei vremii. SCRIERI: Figurine, Ploiești, 1935; Strămoșii, Ploiești, 1936; Primăvară târzie, pref. Demostene Botez, București, 1968; Povestea caporalului Filip, București, 1970; Ruinele castelului, București, 1972; Ursuleții lui Rădună, București, 1973; Fiica lui Zoltes, București, 1975; Mălin, feciorul codrului, București, 1975; Zăpezile, București, 1978; Burebista, București, 1982; Povestiri
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
RAȘCU, I.[on] M. (19.III.1890, Iași - 7.XII.1971, București), poet, critic și istoric literar. Este fiul Cleliei și al lui Mihai Rașcu, profesor. Strămoșii după mamă erau francezi din Pierrefonds (departamentul Oise), plecați cândva „spre zarea țărilor orientale” (Balada străbunilor). R. urmează la Iași Școala „Vasile Alecsandri”, Liceul Internat (1901-1909) și Facultatea de Litere și Filosofie (1909-1913), unde l-a avut profesor pe G.
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]