4,463 matches
-
a apărut în volum tălmăcirea Melodiilor ebraice de Heine (1919), cel ce l-a influențat prin nota tristă și ironică din lirica lui. SCRIERI: Poezii alese, București, 1910; O călătorie în lumea albinelor, București, 1911; Povestea unei idile, București, [1913]; Stropi de soare, Galați, 1915; Poezii, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1926; Stropi de soare, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1973. Traduceri: Goethe, Schiller, Lessing, Heine, Lenau, Poezii alese, București, 1910; Lev Tolstoi, După bal, București, 1911; H. Chr. Andersen, Grădina
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
ce l-a influențat prin nota tristă și ironică din lirica lui. SCRIERI: Poezii alese, București, 1910; O călătorie în lumea albinelor, București, 1911; Povestea unei idile, București, [1913]; Stropi de soare, Galați, 1915; Poezii, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1926; Stropi de soare, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1973. Traduceri: Goethe, Schiller, Lessing, Heine, Lenau, Poezii alese, București, 1910; Lev Tolstoi, După bal, București, 1911; H. Chr. Andersen, Grădina raiului, București, [1911]; Max Bernstein, Cheia de aur, București, [1912]; Paul
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
și a dorinței nestăvilite de împerechere: „Calul erotic se plimbă pe case/ calul erotic care miroase femeile/ calul erotic care are sandalele aspirante/ calul erotic din care curg evantaie/ calul erotic care se moaie la căldură ca ceara/ și din stropii mari se nasc statuile cu sâni/ statuile care se plimbă prin orașe când e cald/ și se topesc la rândul lor în ape vagi”. Ceea ce domină însă primele versuri, dincolo de exacerbările erotice juvenile, părăsite ulterior, este figura simbolică a călătorului
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
tot mai primejdios către proza cotidianului, spre confesiunea voit apoetică în care soții discută în pat povestea ultimei sute de lei - prozaism care poate fi doar o altă poetică. Dar senzualitatea salvează și secvențele frizând banalitatea și clișeul - bunăoară „un strop de viață e mai prețios ca orice” - prin tulburătoare desene japoneze: „Eu mă dezbrac și conturul meu se suprapune/ Pe conturul unui trandafir”. Acum pătrunde în poeme lumea jocului, sentimentul matern, anxietatea cedând în fața bucuriilor intime. Poetei îi place să
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
20; Nicolae Manolescu, Versuri, RL, 1972, 26; Eugen Barbu, „Biciul albastru”, LCF, 1974, 46; Daniel Dimitriu, Recuperări, CL, 1974, 12; Dumitru Mureșan, „Inorogul alb”, VTRA, 1977, 1; Dan Ciachir, „Mai mult pasăre decât înger”, SPM, 1978, 416; Dana Dumitriu, Un strop de viață, RL, 1978, 51; Dan Mucenic, [Interviu cu Mara Nicoară], LCF, 1979, 11; Victor Atanasiu, „Boala crinilor”, RL, 1980, 32; Vasile Mihăescu, „Boala crinilor”, CL, 1980, 10; Al. Piru, Exuberanță și tandrețe, SLAST, 1981, 12; Sultana Craia, „Obiectele verii
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
marginalizării sale. Dacă grupul a reușit Într-o muncă Întreprinsă În comun, dacă a atins un obiectiv, a cooperat pentru a rezolva o problemă, dacă o analiză devine susceptibilă să procure o satisfacție colectivă, perversul psihosocial se opune până la ultimul strop de energie. „În acest tip de context el se simte persecutat.” (p. 56) El nu are cum să acceadă la o „plăcere Împărtășită” a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
său. Gustav Born, profesor de anatomie la Universitatea din Breslau, era botanist amator. Despre el, Max avea să scrie mai tarziu: „îmi plăcea să ascult poveștile fascinante ale tatălui meu despre minunile vieții și să privesc creaturile minuscule dintr-un strop de apa murdară din baltă pe care mi le arăta la microscopul lui”. Este interesant că, la scurt timp după ce a murit, tatălui său i-a fost conferită o medalie de aur pentru munca depusă în cercetarea embrionului. După ce a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
notorietate ca fabulist. Versuri i-au apărut în „Universul”, „Convorbiri literare”, „Curierul artelor”, „Ecoul”, „Flacăra”, „Drum nou”, „Porunca vremii” ș.a. După ce într-o broșură alătură două modeste încercări dramatice (Ilinca. Harul busuiocului, 1917), dă la iveală prima carte de versuri, Stropi de rouă (1919), urmată de Cântarea neamului (1925) și Doina (1927), de Fabule (1928), Viermi și stele (1936, al doilea volum de fabule) și Curcubee peste veac (1937, al treilea volum de fabule), cărora li se adaugă Vorbe cu tâlc
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
modelele acționează oarecum tiranic asupră-i. Poetul va reveni în ultimii ani ai vieții la o tematică religioasă, fără să aibă puterea de a-și transpune fervoarea creștină în versuri cât de cât memorabile. SCRIERI: Ilinca. Harul busuiocului, București, 1917; Stropi de rouă, București, 1919; Graur cel nesocotit, București, 1924; Cântarea neamului, București, 1925; Icoane scumpe, București, 1925; Doina, București, 1927; Un capitol din istoria culturală a țării. Începutul ateneelor populare din capitală, București, 1927; Fabule, București, 1928; Viermi și stele
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Constantinescu, București, 1936; Iuda, cu desene de Petre Lazăr, București, 1937; Temelie de veac nou, București, 1938; Fii gata, române!, București, 1939; Merele de aur, București, 1941; Eroii de la Stalingrad, București, 1943; Atacul, București, f.a.; Împărăția lui Isus, București, f.a.; Stropi de rouă, îngr. Nicolae Lupan și Grigore Scor, pref. Nicolae Lupan, Bruxelles, 1988; Divina zidire, București, 1993; Poemele nemuririi, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1995; Șoaptele îngerilor. Poemele nemuririi, București, 2000. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Trandafirii bătuți de brumă”, „Iarnă”, CVC
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
București, 1993; Poemele nemuririi, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1995; Șoaptele îngerilor. Poemele nemuririi, București, 2000. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Trandafirii bătuți de brumă”, „Iarnă”, CVC, 1907, 7; Andrei Braniște, Un poet descriptiv: Vasile Militaru, RP, 1916, 275; M.G. [G. Ibrăileanu], „Stropi de rouă”, VR, 1920, 1; Al. Bilciurescu, „Cântarea neamului”, „Cinema”, 1925, 13; A. Br. [Andrei Braniște], „Stropi de rouă”, CLI, 1920, 26; Paul I. Papadopol, „Psaltirea în versuri”, „Linia nouă”, 1933, 4-5; Iorga, Ist. lit. cont., II, 198; Lovinescu, Ist.
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Mihail Dragomirescu, „Trandafirii bătuți de brumă”, „Iarnă”, CVC, 1907, 7; Andrei Braniște, Un poet descriptiv: Vasile Militaru, RP, 1916, 275; M.G. [G. Ibrăileanu], „Stropi de rouă”, VR, 1920, 1; Al. Bilciurescu, „Cântarea neamului”, „Cinema”, 1925, 13; A. Br. [Andrei Braniște], „Stropi de rouă”, CLI, 1920, 26; Paul I. Papadopol, „Psaltirea în versuri”, „Linia nouă”, 1933, 4-5; Iorga, Ist. lit. cont., II, 198; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 414; Al. Iacobescu, „Curcubee peste veac”, CRE, 1937, 3524; Cronicar, „Curcubee peste veac
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
rog să luați anumite măsuri de precauție. Purtați mănuși de cauciuc și nu inhalați vaporii. Amestecul se va încălzi când turnați leșia, deci folosiți apă foarte rece. Amestecați foarte încet pentru a evita să vă stropiți și să vă ardeți. Stropii ar putea strica și blatul de lucru din bucătărie, deci ar fi bine să faceți această operațiune afară. Prepararea săpunului în aer liber reduce și cantitatea de vapori. Dacă cumva vă stropiți cu soluție pe piele, clătiți abundent cu apă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
viață și vreți acum să ne omorîți pe toți și să încasați primele de asigurare? Ă Nu eu, ci mătușa Charity a adus ghimberul ăsta pe corabie! se dezvinovăți intendentul. Și mi-a poruncit să nu dau niciodată harponiștilor vreun strop de spirt, ci numai zeama asta de ghimber, cum o numește dînsa. Ă Zeamă de ghimber! Cară-te cu ea de-aici, ticăloșiile și du-te de adu ceva mai bun din cambuză!... Sper că nu greșesc, domnule Starbuck. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului începu să vibreze ca lovită de trăsnet: era saula întinsă, care, zgîriind fundul vasului, țîșni brusc de sub prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi și balena la suprafață, dînd încă odată ambarcațiunilor o anumită libertate de mișcare. Dar balena ostenită își încetini viteza și, schimbîndu-și orbește direcția, ocoli pupa vasului, trăgînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în jargonul lui rudimentar, că n-avea habar de Balena Albă și abătînd numaidecît conversația spre bidonul de ulei, i se plînse că era nevoit să se culce în hamacul lui pe întuneric, întrucît i se isprăvise pînă și ultimul strop de adus din Bremen și încă nu putuse prinde nici măcar un singur pește-zburător pentru a umple golul; iar în încheiere îi spuse că vasul lui era într-adevăr ceea ce în limbajul vînătorilor de balene se cheamă un vas „curat“, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dacă din el cad stropi de apă, cînd, apropiindu-te îndeajuns de mult de o balenă ca să-i privești jetul, aceasta se zbuciumă, în mijlocul unei cascade tumultuoase? Iar dacă, în astfel de momente, ai avea impresia că ai zărit realmente stropi de apă în jet, de unde ai putea ști că stropii aceștia nu sînt, de fapt, niște vapori condensați sau chiar picăturile de apă rămase la suprafața răsuflătorii, care e situată, precum am mai spus, în creștetul capului balenei? Căci chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îndeajuns de mult de o balenă ca să-i privești jetul, aceasta se zbuciumă, în mijlocul unei cascade tumultuoase? Iar dacă, în astfel de momente, ai avea impresia că ai zărit realmente stropi de apă în jet, de unde ai putea ști că stropii aceștia nu sînt, de fapt, niște vapori condensați sau chiar picăturile de apă rămase la suprafața răsuflătorii, care e situată, precum am mai spus, în creștetul capului balenei? Căci chiar cînd înoată liniștită pe o mare calmă, la amiază, uscîndu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de păr și a pudrelor. Turcii o folosesc și în preparatele lor culinare și o duc cu ei la Mecca, în același scop pentru care tămîia e dusă la Roma, în basilica Sfîntului Petru. Unii neguțători de vinuri picură cîțiva stropi de ambră în licorile lor, pentru a le parfuma. Cine ar putea crede că niște doamne și niște domni atît de simandicoși se desfată cu o esență găsită în mațele fetide ale unei balene bolnave? Și totuși așa este! Potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tare decît pe vremea cînd însuflețea, cu tamburina lui, petrecerile cîmpenești sau, cu rîsul lui vesel, orele melodioase ale amurgului, prefăcînd întreg orizontul într-o tamburină cu clopoței de stele. La fel, în văzduhul limpede al zilei, diamantul pare un strop de apă curată, scînteind cu o strălucire sănătoasă pe fundalul vreunui gît învîrstat cu vene albastre; dar cînd vicleanul giuvaergiu vrea să ți-l arate în strălucirea lui cea mai tulburătoare, el așază diamantul pe un fond întunecat și-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oare altceva decît să indici punctul jalnic în care se nimerește să te afli tu însuți pe această planetă întinsă, împreună cu mîna care te ține? Nimic altceva! Nu ești în stare să spui unde anume va fi mîine la amiază stropul de apă sau firul de nisip și totuși, în ciuda neputinței tale, cutezi să scuipi în obraz soarele! Știință! Te blestem, jucărie zadarnică! Blestemate fie și toate lucrurile ce-l fac pe om să-și ridice privirea spre acele ceruri, a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de hamacul lui; n-ar fi putut spune nici dacă se mai uita la ei cu luare-aminte, deoarece ochii erau ascunși de pălărie. Nici nu-i păsa că, în timp ce stătea acolo, cîte o oră întreagă, umezeala nopții se strîngea ca stropii de rouă pe pălăria asta și pe mantaua lui, tăiate parcă în piatră. Straiele umezite peste noapte se uscau a doua zi pe el, la soare; și astfel, zi de zi și noapte de noapte, rămînea pe punte, iar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apoi... Ă înainte! Cîrma în vînt! tună Ahab către oamenii lui. Dar oricît de repede ar fi pornit Pequod, aceștia nu putură să nu audă plescăitul cadavrului aruncat în apă, după cum corabia însăși nu putu scăpa de botezul funebru al stropilor ce-i împoșcau coca. în vreme ce Ahab și corabia lui se depărtau de Bucuria îndoliată, ciudatul colac de salvare atîrnat la pupa ieși brusc la iveală. Ă Ia uitați-vă colo, oameni buni! strigă un glas de cobe în urma noastră. Zadarnic
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să mânuiască decât coada măturii și cratița (Ă). «Ce-ai fost tu, Mărie, până ieri? O vădană slabă și căznităă Măturai gunoiul la boieri Pentru-n boț de pâine mucezită (Ă). Azi când stau colea, printre fruntași, eu simțesc că stropul muncii mele crește a Republicii putere, și-i izbește crâncen pe vrăjmași!» Astfel o vede Dan Deșliu pe fruntașa În producție care ieri Încă nu avea decât ochi pentru a-și plânge durerile (Ă). Preocuparea literaturii de transformarea vieții femeii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu aceiași termeni, față de care a găsit puterea să protesteze: „Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu îmi mai spuneți așa”. Bătăușii s-au oprit brusc, l-au pus să care tineta, să șteargă cu limba stropii de mâncare din jurul gamelei și au continuat să-l jignească cu aceiași termeni, crezând că îl rănesc mai tare așa, dar nu l-au mai bătut 2. A participat la mizanscenele cu caracter blasfemic din timpul Paștelui din anul 1951
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]