4,310 matches
-
șo, wie sich das Sprachsystem în der Sprachnorm (bzw. în mehreren Sprachnormen) realisiert, realisiert sich der Sprachtypus im Sprachsystem (bzw. în mehreren Sprachsystemen)". Dacă "un principiu cu adevarat tipologic ar trebui să se aplice, mutatis mutandis, la orice nivel de structurare al limbii"158, atunci ar putea fi amintite, dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și situație (de pildă, pentru greacă veche și germană, particulele modale sau adverbele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp - mod - loc, loc - mod - timp etc. E. Coșeriu afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai frazei (S,V,O) nu e, de fapt, o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic real înseamnă în viziunea sa, după cum am arătat deja, "o înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". 4.3.4. Criterii morfo-sintactice O clasificare promovată de lucrarea lui Gibert Lazard, L'actance 176 are
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lor cu alte trăsături (Cauzativ-Control-Determinare; Animat-Determinare etc.)189. În lingvistică integrală conținutul lingvistic este de trei tipuri: desemnare, semnificație și sens: "Desemnarea este referință la realitatea "extralingvistica", altfel spus această realitate însăși (că "reprezentare", "fapt", "stare de lucruri"), independent de structurarea să prin intermediul cutărei sau cutărei limbi, si este proprie vorbirii în general. Semnificația este conținutul dat în fiecare caz printr-o limba determinată. Sensul este conținutul propriu al unui discurs că manifestat prin desemnare și semnificație: atitudinea umană pe care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
selkup 180, 301, 332 semantica 58, 63, 71, 76, 95, 98, 100, 109, 112, 118, 128, 131, 149, 158, 189, 198, 201, 212, 238, 255, 258, 355, 357, 362, ~ cognitivă 98, 133, categorie ~ 99, clasa ~ 187, funcție ~ 75, opoziție ~ 71, structurare ~ 74, 75, 76 semanticitate 33, 47, 99, 126, 127, 356 semitica 62, 97, 104, 116, 139, 141, 167, 168, 169, 170, 172, 173, 214, 238, 239, 240, 241, 243, 255, 260, 265, 283, 285, 288, 309, 339, 345, proto-~ 167
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuprinde principiile funcționale, adică tipurile de procedee și categoriile de opoziții ale sistemului, reprezentând prin această coerentă funcțională ce poate fi constatată între diferite secțiuni ale sistemului însuși. Prin urmare, cu tipul lingvistic ne aflăm la un nivel superior de structurare lingvistică (vezi Coseriu 1968: 194-195). De exemplu, în cazul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne și, într-o mai mică măsură, a occitanei), coerentă funcțională de la nivelul tipului este dată de următorul principiu general: "determinări materiale "interne" (paradigmatice), pentru funcțiuni "interne
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc. Toate aceste situații au condus în trecut la întreruperea serviciilor oferite copilului, cu consecințe negative asupra recuperării acestuia. Nevoile speciale ale copiilor cu dizabilități influențează și pe toți membrii familiei naturale. Copilului cu dizabilități îi sunt afectate atât integritatea structurarea din punct de vedere somato-psihic, cât și funcționalitatea capacitatea de a fi integru din punct de vedere psiho-biologic, cele două aspecte aflându-se în strânsă interdependență. Pe fondul suprasolicitării familiilor naturale care au în componență astfel de copii, dar și
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
și emițătorul comunică cu tonalități emoționale. Sunetul vocii cuiva amintește de o altă voce, gestica unei persoane se aseamănă cu felul de a se comporta al unei alte persoane, o privire poate evoca o altă privire" (Roco, 2004, p. 69); * structurarea mesajului folosind mărci/conectori de diferite tipuri (cf. Reboul & Moeschler, 2010, p. 59; Erickson, 2009, p. 128; Popescu, 2007, p. 91 etc.): * mărci ale inițierii actului comunicativ: pentru început; mai întâi; înainte de toate; înainte de a începe; aș începe prin a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și a celui de fizică în particular, este momentul de viață extrem de redus, ceea ce ar putea fi interpretat ca o lipsă de recunoaștere a rolului școlii, a valorilor individuale. Este de așteptat ca statul să creeze un cadru favorabil pentru structurarea și dimensionarea rețelelor de învățământ, pentru finanțarea învățământului în condițiile unei relative autonomii, pe baza criteriilor de competență, eficiență și selecție recunoscute internațional. Pornind de aici, profesorul de fizică trebuie și poate să se impună ca profesionist și intelectual respectat
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fenomene și procese a căror evoluție probabilă se va abate de la normalitate, cu scopul de a interveni înainte ca ceva indezirabil să se producă și să scape de sub control 14. Analiza monitorizărilor făcute pînă în prezent mediului carceral a permis structurarea civilizației pe trei paliere fundamentale: populația, penitenciarele și serviciile. Generalizînd, putem spune că evaluarea gradului de civilizație al unei instituții presupune o abordare tridimensională: oameni, locuri și servicii. Mai concret, o măsurare exhaustivă a caracteristicilor socio-demografice a indivizilor care populează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că instituția servește patria. Mai mult, steagul arată că instituția este una națională, etatizată, supusă unui regim militar. El semnifică și faptul că, în jurul lui, lumea se organizează metodic, disciplinat, excluzînd anarhia și arbitrariul. El "vorbește", de asemenea, și despre structurarea riguroasă a unei lumi cu ierarhii precise și despre victoria legii asupra unor oameni care au încercat să i se sustragă și să o încalce. "Simbolurile sînt excitanți exteriori destinați să transmită ordine ale societății sau grupurilor, care prescriu cutare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
atribuite celor din jur. Dar cei mai mulți au fost trecuți în uitare, pentru că eroii sînt incompatibili cu sistemele totalitare. Lumea arestaților Orice mediu închis generează un tip de relații interpersonale care au un conținut specific, o dinamică și modalități deosebite de structurare și manifestare. Grupurile de deținuți, pe lîngă elementele comune structura formală și informală a statusurilor și rolurilor, a comunicației și a puterii -, are și particularități care le diferențiază mult, modificîndu-le uneori, surprinzător, personalitatea. Modul de structurare a societății deținuților este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și modalități deosebite de structurare și manifestare. Grupurile de deținuți, pe lîngă elementele comune structura formală și informală a statusurilor și rolurilor, a comunicației și a puterii -, are și particularități care le diferențiază mult, modificîndu-le uneori, surprinzător, personalitatea. Modul de structurare a societății deținuților este asemănător cu acela al societăților militarizate: toți membrii ei sînt egali și au aceleași drepturi. Acest lucru e cerut atît de deținuți, cît mai ales afirmat de personal. În spatele acestei afirmații, relațiile interpersonale sînt însă puternic
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei mai mulți în firi închise, suspicioase, retrase. Prezența lor în penitenciar este mai degrabă pasageră, meteorică; neputîndu-se adapta sau neputîndu-și efectua meseria la standardele învățate, migrează spre organizațiile non-guvernamentale sau în alte țări. Valorile Pavel Popescu Neveanu consideră că valorile sînt "structurări personologice ce permit raportarea individului la sine și la alții. Ele sînt determinante și definitorii pentru întregul sistem atitudinal al personalității umane, definind, global, și nu particular, modul de a fi, în notele sale esențiale, atît al unui individ luat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aveau comun liderii liberali care l-au urmat pe Gh. Brătianu? Majoritatea erau tineri, deci aveau cariere în față și aveau profesiuni intelectuale, pentru care calitatea de membru într-un partid puternic putea fi utilă. Mult mai bine este surprinsă structurarea noilor organizații, mai puternice fiind cele din Vechiul Regat. În privința statutelor noului partid, acestea au fost analizate cu atenție, evidențiindu-se asemănările și diferențele față de cele ale vechiului PNL. Noul partid acorda cea mai mare atenție propagandei, realizată prin intermediul presei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu gestionarea puterii instituite) și cu luptele pentru cucerirea și conservarea puterii (intrigile de curte sau de partid), pe de altă parte, atunci afirmația despre o disjuncție între aceasta și experiența urbană este o absurditate. Jocurile puterii au influențat întotdeauna structurarea orașelor. În sensul cel mai larg al termenului, urbanismul "acoperă orice acțiune conștientă vizând conceperea, organizarea, amenajarea sau transformarea orașului și a spațiului urban 1"; istoria sa este dominată de viziuni religioase, pragmatice sau științifice care sunt, în același timp
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politica metropolelor de echilibru a fost "singura politică a orașelor pe care Franța a căutat să o pună în practică"105. Ea întru-chipează în cel mai înalt grad voluntarismul unui stat cu obiective explicite (care includeau dezvoltarea regiunii pariziene și structurarea spațiului regional) și încrezător în valoarea schemei globale pe care o promova. Această siguranță nu trebuia umbrită de nici o naivitate. Dar, subliniază geograful Pierre George, imaginea unei rețele urbane "rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin probabil că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
postindustriale este personalul său științific” (Bell, 2000, 221-222). Conducerea directă este preluată de noii antreprenori (la nivel organizațional) și noii guvernanți la nivel societal. A înțelege acest nou mecanism al puterii (prin cunoaștere) implică o nouă viziune despre procesele de structurare societală. Există „o logică” a proceselor: 1) Cunoașterea devine noua resursă principală a puterii. 2) Această realitate implică deținerea puterii de către noii actori principali ocupați în zonele creării, prelucrării, folosirii, difuzării managementului cunoașterii. 3) Exercitarea puterii prin cunoaștere are la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
persoane, în intervalul 1990-2005 numărul total al emigranților a crescut cu 35,8 milioane (Tabelul 1). Deși, din perspectiva celor care emigrează, motivațiile unei asemenea decizii pot diferi de la o persoană la alta, în esență, două categorii de motivații determină structurarea marilor fluxuri ale migrației internaționale: schimbarea statutului socioeconomic personal sau/și al familiei, în cazul celor care emigrează temporar sau permanent spre țări mai dezvoltate și - cu o pondere mult mai scăzută - creșterea gradului de securitate a persoanei/familiei, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
selecției și ierarhizării culturale, care a permis ulterior stabilirea disciplinelor școlare pe baza domeniilor cunoașterii, gruparea acestora în arii curriculare; b) Principiul funcționalității, ce impune racordarea disciplinelor la vârsta școlară și la psihologia vârstelor; de asemenea acest principiu a permis structurarea procesului de învățare în cicluri curriculare; c) Principiul coerenței între ariile curriculare și disciplinele de studiu, urmărindu-se atât coerența pe verticală, cât și pe orizontală; d) Principiul egalității șanselor, în vederea asigurării fiecărui elev a accesului la educație. Acest principiu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
trăsături esențiale: * caracter general, rezultat din esențialitatea lor, din faptul că vizează toate componentele structural-funcționale ale procesului de schimbare educațională; * caracter normativ, asigurat de însăși funcția lor de orientare și reglare și care își găsește ecou în stabilirea obiectivelor, în structurarea procesului propriu-zis, în alegerea strategiilor optime etc.; * caracter dinamic, deschis și flexibil, ce rezidă din faptul că principiile schimbării nu au nici caracter de permanență, nici un număr fix, ele modificându-se în funcție de cerințele contextului social. De asemenea, permit manifestarea creativității
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu atât mai mult, cu cât efectele acestei schimbări se răsfrâng asupra pregătirii elevilor, dar și asupra profesorilor și a școlii în ansamblu. Valoarea devine mobilul esențial în identificarea și evaluarea critică a principalelor schimbări educaționale, în analiza modului de structurare a acestora, în depistarea posibilelor contradicții tehnice pe care le pot provoca etc. Atunci când se încearcă analiza raportului valoare schimbare, există riscul apariției unor interogații de genul: Putem vorbi cu adevărat de valoare atunci când se pune problema unei schimbări?", " Sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
succesul sau insuccesul unei organizații. În acest sens, rețin atenția patru indicatori de caracterizare a mediului unei organizații: 1. Predictibilitatea care oferă o perspectivă de ansamblu asupra modului în care va evolua o organizație. Accentul cade pe latura anticipativă în structurarea mediului pentru o anumită perioadă de timp. La polul opus, incertitudinea apare ca urmare a efectelor pe care schimbarea mediului general le produce asupra mediului organizațional. Cercetările realizate de către Duncan (1972) susțin că incertitudinea apare la nivelul percepțiilor indivizilor și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Asachi care reflectă bogata experiență de om de școală a acestuia, evidențiind marea capacitate de organizator a unui învățământ național eficient care să răspundă cu adevăratul interes național al țării. Învățământul superior după acest proiect necesită o perioadă intermediară de structurare a lui cu o durată de 6 ani, în care aveau să fie eradicate cele două boli grave ale învățământului romanesc: lipsa de cadre didactice și lipsa de material documentar didactic. Este important să semnalăm prezența în programul universitar al
MOMENTE SEMNIFICATIVE ALE ISTORIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ELECTROTEHNIC DIN IAŞI PÂNĂ LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
lui modernistă se uită la aventuri dinăuntrul protagonistului. Chiar dacă romancierul nu analizează gândurile personajelor (cum făceau, în detaliu, Joyce sau Woolf), el nu mai poate părăsi interioritatea. Convenția povestirii realiste (Fielding, Dickens, Galsworthy), la fel ca și principiile ei de structurare (tradiția basmului, cronologia), par acum puerile chiar și cititorului nesofisticat. Până și romanele polițiste de calitate proastă discută acum ce gândește eroul, nu numai ce se petrece cu el. Găsim procedeul jurnalului în George Orwell (1984), Lawrence Durrell (Alexandria Quartet
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la față a literaturii, care de nouăsprezece veacuri și mai bine făcea în fond același lucru: spunea o poveste despre un trecut care ducea inevitabil la un prezent și care aștepta un viitor. Mai era apoi și vechea nevoie de structurare a istoriei pe axa unui cuplu: povestirea se învârtea în jurul găsirii perechii potrivite, intriga amoroasă era principala sursă de suspans. Începând cu Fluxul conștiinței, mai ales după eseul Virginiei Woolf, Modern Fiction (care pune clar problema refuzului), cronologia (înșiruirea lineară
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]