5,716 matches
-
să putem ajunge la capăt. Astfel, despre Dumnezeu se spune: "O mie de ani sînt în fața ta o zi". Arta índică conține multe de felul acesta sau de un gen asemănător; multe lucruri care încep să dea acest ton al sublimului. [...] Pe cît de puțin putem considera această plăsmuire, cu exagerările ei, drept simbolică și sublimă în sensul propriu al acestor termeni, tot pe atît de puțin o putem privi însă ca într-adevăr frumoasă. Căci, fără îndoială, ea ne oferă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în fața ta o zi". Arta índică conține multe de felul acesta sau de un gen asemănător; multe lucruri care încep să dea acest ton al sublimului. [...] Pe cît de puțin putem considera această plăsmuire, cu exagerările ei, drept simbolică și sublimă în sensul propriu al acestor termeni, tot pe atît de puțin o putem privi însă ca într-adevăr frumoasă. Căci, fără îndoială, ea ne oferă, cu deosebire în prezentarea omenescului, multe elemente grațioase și duioase, multe imagini agreabile și sentimente
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
naive trăsături ale iubirii și ale nevinovăției, precum și multe lucruri grandioase și nobile, dar, în ceea ce privește semnificațiile generale fundamentale, acestea, invers, rămîn totuși mereu de natură cu totul sensibilă; cele mai serbede elemente stau alături de ceea ce e suprem, precizia este distrusă, sublimul este simplă lipsă de limită, iar ceea ce aparține mitului merge în bună parte numai pînă la fantasticul unei imaginații neîncetat căutătoare și al unui talent de plăsmuire lipsit de înțelepciune" [132], [11 td]. "c) În sfîrșit, cea mai pură formă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
implicit, încît să fim nevoiți să scoatem abia ulterior din mituri un astfel de conținut în formă de filozofeme, ci posedă acest conținut și explicit, în forma gîndului. În religia persană și în cea índică sînt exprimate cugetări foarte adînci, sublime, speculative. Ba întîlnim apoi în religie filozofii explicit formulate" [150], [23 td]. Același concept este întărit și adîncit la p. 105: "[...] trebuie să mai notăm că în religie ca atare, și apoi în poezie, sînt cuprinse gînduri. Religia, înfățișată nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
epocii noastre ca ea să devină conștientă despre acest lucru. La inzi, această conștiință a luat naștere numai prin observație judicioasă. Iar ei determinau mai precis aceste calități în chipul următor: "Prima și suprema [calitate] este bunătatea (sattva), ea este sublimă, luminoasă, asociată cu bucuria și fericirea; în ea domnește virtutea. Ea este precumpănitoare în foc, de aceea se înalță flacăra și sar scînteile în sus. Cînd bunătatea are întîietatea în om, cum are ea în cele opt ordine superioare, ea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
secțiune, în care Hegel vorbește de "spiritul absolut", cuprinzînd arta, religia revelată, filozofia: aici este aprofundat "panteismul filozofic al inzilor" de care am amintit de multe ori pînă acum. Dacă voim să luăm așa-numitul panteism în forma lui poetică, sublimă, sau, dacă voiți, în forma lui cea mai crasă, trebuie să-l căutăm după cum se știe la poeții orientali, și cele mai întinse expuneri se găsesc în limba indiană. Din bogăția comorilor dezvăluite, aleg cîteva dintre pasajele cele mai expresive
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adevăratul principiu al spiritului hindus. Pentru aceasta [209] mitologia indiană este doar o orgie sălbatică a fanteziei, în care nimic nu ia o formă statornică și în care se trece de la cel mai vulgar lucru la cel mai elevat, de la sublim la oribil și la trivial. Dată fiind această confuzie, doar caracteristica generală poate fi desprinsă. Ceea ce trebuie să facem este să reținem ceea ce este esențial din aceste vise. Indienii, în ceea ce-i privește, nu sînt capabili de asta. Unul este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nr. 9, 2 maggio 1953, p. 3. L'apostolato mariano nei campi di raccolta per i profughi, "Stella Matutina" (Mensile delle Congregazioni mariane d'Italia, Roma) 49, nr. 2, febbraio 1953, p. 66 sgg. 1954 L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell'Universita di Bari" 1, 1954, pp. 3-14 + 12 tavv. Il retaggio romano in Romania, in Guida allo studio della civilita romana antica, II, Napoli, 1954, pp. 813-820 (ediție
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dell'Universita di Bari" 1, 1954, pp. 3-14 + 12 tavv. Il retaggio romano in Romania, in Guida allo studio della civilita romana antica, II, Napoli, 1954, pp. 813-820 (ediție nouă, Napoli, 1956, pp. 895-902). 1955 La paternita del "Saggio sul Sublime", "Studi Urbinati" n. s. 29, 1955, pp. 266-333. Considerazioni intorno all'apofonia e ai suoi riflessi funzionali, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell'Universita di Bari" 2, 1955, pp. 267-291. Influsso del pensiero indiano antico sul concetto di
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Aureliano, "Revue des Études Roumaines" 3-4, 1955-56, pp. 170-219. Tesi di laurea e orientamento culturale degli universitari: Bari, "prospettive meridionali" (Roma) 1, nr. 4-5, agosto - settembre, 1955, pp. 31-37. 1956 L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio sul Sublime", in Studii in onore di Aristide Calderini e Roberto Paribeni, I, Milano-Varese, 1956, pp. 157-185. Intorno all' etimologia dei termini μέλιςςα ε ρJαψωδός, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 3, 1956, pp. 81-92. La Bibblia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ani de la moartea lui Gheorghe Șincai, "Bună Vestire" (Roma), nr. 3, 1966, pp. 1-13. Latinita iberica e latinita dacica: aspetti convergenti e divergenti, "Acta Philologica" (Societas Academica Dacoromana) 5, Romae, 1966, pp. 95-105. 1967 Bibliography of the "Essay on the Sublime (Περι ϋψους)", printed private by for the Autor, in the Netherlands (Leiden), 1967, pp. X-101. Prefazione a Panait Cerna, Poesie. Versione dal romeno e prezentazione introduttiva di Teresa masciullo, Trani 1967 (Collana Letteraria Romena, diretta da D.M., 1), pp. V-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
terminologia cristiana antica?; VII. Abba, Pater; VIII. Deus; IX. "Per molti", non "per tutti"; Dall' antico volgare alle lingue neolatine). Retorica, stilistica, estetica nell' eta augustea, Bari, 1970, pp. 329 (comprende i seguenti saggi: I. L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici; II. La paternita del "Saggio del Sublime"; III. L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio del Sublime"; IV. La Biblia nella Roma augustea?; V. Regola e Genio; VI. Il 'tenace clasicista' Orazio di fronte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
non "per tutti"; Dall' antico volgare alle lingue neolatine). Retorica, stilistica, estetica nell' eta augustea, Bari, 1970, pp. 329 (comprende i seguenti saggi: I. L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici; II. La paternita del "Saggio del Sublime"; III. L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio del Sublime"; IV. La Biblia nella Roma augustea?; V. Regola e Genio; VI. Il 'tenace clasicista' Orazio di fronte all 'anticlassicista' autore del "Saggio del Sublime"; VII. Estetica antica ed
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nell' eta augustea, Bari, 1970, pp. 329 (comprende i seguenti saggi: I. L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici; II. La paternita del "Saggio del Sublime"; III. L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio del Sublime"; IV. La Biblia nella Roma augustea?; V. Regola e Genio; VI. Il 'tenace clasicista' Orazio di fronte all 'anticlassicista' autore del "Saggio del Sublime"; VII. Estetica antica ed estetica moderna: annotazioni). Eminescu și critica italiană: note și impresii, "Buna Vestire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
paternita del "Saggio del Sublime"; III. L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio del Sublime"; IV. La Biblia nella Roma augustea?; V. Regola e Genio; VI. Il 'tenace clasicista' Orazio di fronte all 'anticlassicista' autore del "Saggio del Sublime"; VII. Estetica antica ed estetica moderna: annotazioni). Eminescu și critica italiană: note și impresii, "Buna Vestire" (Roma) 9, nr. 3, 1970, pp. 7-25, trad. ital. În "Acta Philologica" (Societas Academica Dacoromana) 6, Romae, 1976, pp. 99-115. 1971 Un Ion mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
storia nella carriera di C. Iulius Celsus Maximianus; XIII. L'epigrafe latino-greca di Lavello (Lucania); XVI. Lucrece vu par M.T. Cicéron; XV. Una inavvertenza di A. Meillet; XVI. Secundum ea (Sall. Iug. 14, 3). Lingua e stile del "Saggio del Sublime", I, "Annali della Facolta di Magistero e Filosofia dell' Universita di Bari", 11, 1972, pp. 527-570. Maran Atha!, "Bună Vestire" (Roma) 11, nr. 4, 1972, pp. 41-80. 1973 Lingua e stile del "Saggio del Sublime", I, "Annali della Facolta di
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
e stile del "Saggio del Sublime", I, "Annali della Facolta di Magistero e Filosofia dell' Universita di Bari", 11, 1972, pp. 527-570. Maran Atha!, "Bună Vestire" (Roma) 11, nr. 4, 1972, pp. 41-80. 1973 Lingua e stile del "Saggio del Sublime", I, "Annali della Facolta di Magistero e Filosofia dell' Universita di Bari", 12, 1973, pp. 243-315. 1974 Charitas, "Annali della Facolta di Magistero e Filosofia dell' Universita di Bari", 17, 1974, pp. 161-235. Latino arcaico e lingue neolatine, "Romanica" 7
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca fiind unica expresie valabilă a geniului popular românesc; c) decizia de a folosi temele mioritice ca puncte de plecare pentru o meditație filosofică românească". După ce și-a exprimat propriile distanțe față de tradiția "mioritică", însuși Eliade este recucerit de tentația sublimului filosofic al Mioriței. Rămîne însă problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate se realizează de-a lungul unui spațiu aproape blestemat de soartă. Miorița, care pune în scenă acceptarea sorții de către cioban, este o formă de răspuns
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rusii panslave și mesianice și pe un Imperiu otoman în declin. Apărătorii respectării tactice a legăturilor cu Imperiul otoman prevăd continuarea expansiunii puterii ruse în Balcani și declinul inexorabil al Imperiului otoman. Memoriul adresat, în iunie 1848, comisarului extraordinar al Sublimei Porți este o pledoarie destinată să convingă Constantinopolul să dorească triumful partidei liberale în Țara Românească. Argumentele avansate sînt de natură politică și juridică. Nu ar fi fost de dorit ca Poarta să rămînă neclintită față de spiritul progresului, față de spiritul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Proudhon, în scurtul timp cât au ocupat puterea au dat probe de o incapacitate atât de crasă încît n-au putut să se mănțină la putere mai mult de câteva luni; cu toate că d. Rosetti dedese lui Cuza Vodă epitetul de sublim, se vede că această apreciare n-a fost reciprocă. În cei 14 ani ai domniei actuale conservatorii au guvernat vreo cinci ani, roșii vreo șase și ceilalți trei ani au fost împărțiți între guverne mixte sau incolore, precum guvernele Ioan
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevoie, în urât, din urât în nevoie, stări imanente naturii noastre și cari nu se pot înlătura pin mâna de creier de care dispunem, arta bisericească, care a cultivat în pictură frumosul în culmea perfecții, muzica și arhitectura în genul sublim, au înălțat, prin mijloace lesne de înțeles pentru toți, sufletul omenesc, în decurs de sute de ani, peste nivelul vieții de rând și a nevoilor zilnice. Toate popoarele cari o posed înalta civilizațiune astăzi, dacă nu sânt au fost măcar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și de antegardă a civilizațiunii în Oriente... Și Senatul, Măria Ta, este cuprins de grijile și de speranțele cari frământă și gâdilă anima Măriei Tale. Dacă vârsta noastră și esperiența ce dă vârsta (vorbă să fie) nu ne permit elanurile sublime cari fac eroismul junimii, eroismul nostru este sângele rece; sângele rece nu este nepăsarea, el este resemnațiunea conștiinței de a nu recula înaintea nici unui sacrificiu.... Cutează! cutează, cutează fiu al lui Friderich cel Mare, al lui Ștefan cel Mare și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au îndrăznit nici Marat și Robespierre au {EminescuOpXI 172} cutezat a face piticii Comunei; ei puseră mâna sacrilegă pe martorii seculari și de granit ai gloriei franceze; ei voiau să dărâme nu numai castelul imperatorilor urâți, ci și acel templu sublim al artelor la ale cărui strălucite figuri divine priveau cu admirațiunea toate națiunile culte ale globului. După ce trecuse drama cea înfiorătoare, Franța-și răzbună cu severitate în contra comunarzilor. Ei fură împușcați cu sutele pe câmpia de la Satory; cu miile fură
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tare frontieră defensivă. Însă Înalta Poartă regretă că trebuie să observe că linia de graniță pe care este invitată s-o accepte nu prea îndeplinește aceste condițiuni întru cât o privește pe dânsa. Într-adevăr, nimeni n-ar putea atribui Sublimei Porți ideea sau dorința de a-și întinde teritoriul în socoteala altui stat. Deci o graniță defensivă bună și tare ar trebui să aibă de scop ca să asigure pe Înalta Poartă în contra unor atari aspirațiuni, prejudiciabile ei. Pozițiunile însemnate strategice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plină de indicibilă răzvrătire: pictorii sînt muți? Da. Or fi. Așa li s-a spus întotdeauna. Or fi muți pictorii, dar cîțiva din ei s-au născut să vorbească și au vorbit exact atunci cînd... n-a trebuit. Scandalos deci. Sublim deci. L-am auzit pe Boușcă, într-un îndepărtat an din cei rușinoși, oprind lumea ce ieșea din cinematograful Victoria și adresîndu-i-se mesianic: Treziți-vă! Era, probabil, o reacție fulgerătoare la vreo dulce mincinoasă mîrșăvie consumată pe ecran. Pironiți locului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]