9,389 matches
-
poponarule, coțcarule, violatorule, criminalule" etc. În acest fel, noua lui identitate, deja înjosită, este definitiv degradată. Stilul intim sau cu grad redus de formalism anulează orice posibilitate de distanțare socială, creînd o complicitate cu cadrele, aflată însă în raporturi de subordonare, deținutul neputînd să le apeleze în același mod. De cele mai multe ori, poreclele puse de cadre sau de colegii de celulă sînt imediat adoptate în apelarea individului: Piticu, Surdu, Mutu, Bau-Bau, Macumba, Grizatul, Flocea etc. Luat în primire de un subofițer
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
amabilitate, să te aprobe în ceea ce faci și să vrea să te ajute, să-ți facă servicii; să obții afecțiunea acestora. Studiul valorilor interpersonale dominante în mediul penitenciar românesc evidențiază un comportament conformist la toate nivelurile ierarhiilor formale și informale. Subordonarea față de reguli și față de superiori pare virtutea supremă, mai ales printre angajați, unde nonconformismul este apreciat doar de 1,36% (față de 13% la recidiviști de 10 ori mai refractari imperativelor instituționale). Obediența ca virtute interpersonală principală explică de ce ritualurile de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
interne și o umilire a personalului obligat să se supună unor persoane dubioase. "Să fim subordonații lui Vanghelie? Niciodată!" au sărit indignați mai toți angajații Penitenciarului Rahova (situat în sectorul 5). La fel cum indignați au fost și de ideea subordonării lor unor "afaceriști dubioși"187, care ar prelua închisoarea în proprietate privată, sau unor "preoți penali", priviți acum cu dispreț de către toate celelalte cadre. Cum respinsă a fost și ideea trecerii în subordinea universităților, așa cum au trecut Grădina Botanică în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de comandă ale sistemului și pentru a beneficia de o serie de privilegii (salariu mărit în funcție de grad, obținerea unei locuințe de la stat, petrecerea concediilor în stațiuni sau în locații cu circuit închis, repartizarea unor cote alimentare, asigurarea vestimentației etc.). Această subordonare față de ierarhia militară anula practic autonomia profesională, nici o opoziție față de ordinele superiorilor nemaifiind posibilă. În plus, militarizarea sistemului a favorizat dezvoltarea unor sectoare sau domenii ale căror servicii erau mult mai rentabil a fi cumpărate selectiv, fără a se dezvolta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mult mai rentabil a fi cumpărate selectiv, fără a se dezvolta o structură birocratică proprii. Din cauza secretizării activităților din închisori, s-a preferat angajarea unor persoane mai slab calificate, decît apelarea la specialiștii recunoscuți în lumea civilă. Fidelitatea față de sistem, subordonarea strictă și militarizarea activităților medicale, juridice, psihologice au răsturnat piramida valorilor profesionale, principalul criteriu de selecție a angajaților devenind cel al nonvalorii. Pe de altă parte, statutul militar asigura personalului o poziție socială în colectivitate mult mai ridicată decît cea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
specialiștilor de a lucra cu infractorii și în condițiile privațiunilor specifice mediului închis sînt mincinoase, salariile fiind suficient de atractive pentru angajarea specialiștilor, aceștia fiind mai degrabă ținuți la distanță de sistem și angajați doar atunci cînd dorința lor de subordonare obedientă e dovedită. Compoziția personalului are, prin urmare, efecte asupra structurii timpului liber al condamnaților. Aceștia preferă contactele cu reprezentanții ONG-urilor (în special ai celor care au criticat public administrația centrală) știind că ele s-au dovedit de-a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decît o singură ieșire din această condiție: să devină ei înșiși puncte de generare a acestui malefic mecanism în alte grupuri umane. Acordînd responsabilitate mai mare unui delincvent cu cît gradul lui de periculozitate era mai ridicat, se obținea o subordonare necondiționată față de scopurile autorităților. Supuși terorii și spălării creierelor, deținuții erau apoi mutați în alte pușcării, devenind ei înșiși surse de teroare apte să declanșeze noi cicluri ale suferinței și răzbunării. Teoria lui Makarenko, îmbunătățită și perfecționată, a făcut numeroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe buze. După vreo zece minute, Teo intră în biroul meu și începu și el să se scuze. L-am invitat să ia loc pe scaun și i-am spus opinia mea sinceră: Cred că prietenul tău grec are dublă subordonare, adică încasează, la Atena, două salarii. Sunt convins că până mâine pe biroul șefului său de la Securitatea Greciei se va afla înregistrarea ziaristului, cu portretul meu schițat după regulile serviciului, plus impresiile personale. Mai cred că misiunea lui, în ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
demonstrat că Partidul Național Liberal controla viața politică românească. În practica politică liberalii au perpetuat, totuși, o manieră autoritară de guvernare, au recurs la ingerințe în campaniile electorale și în alegeri. Naționaliști în materie de economie, ei doreau să evite subordonarea economică față de Apus, promovând politica economică "prin noi înșine". Fruntașii PNL, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Constantin I.C. Brătianu, familia Costinescu, Constantin Angelescu sau Al. Constantinescu erau proprietari de mari intreprinderi, membri în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alianțelor existente, a raporturilor normale cu statele vecine, dar să țină seama de interesele specifice ale României pe tărâm politic și economic. Programul insista asupra necesității ca România să respingă orice obligație privind "deschiderea granițelor țării unor armate străine", sau subordonarea securității și integrității României în fața unor interese străine. Alături de prevederile mai vechi ale programului privind apărarea națională, proiectul de program din 22 aprilie 1936 înscria soluții precum realizarea instrucției premilitare și postmilitare, măsuri pentru apărarea populației civile și "întrebuințarea exclusivă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Uniunea Sovietică transforma excesul de etatism într-un mare pericol pentru România. Pornind de la observația că economia dirijată reușește în regiunile în care precumpănește viața urbană și activitatea industrială, istoricul concluzionează că politica economică promovată de comunism, bazată pe subordonarea de către stat a acestui domeniu, putea să fie aplicată numai la societățile industralizate, nefiind potrivită unei societăți preponderent rurale, cum era cea românească 348. Șeful georgiștilor aborda critic o tendință a societății românești, din etapa care a urmat crizei economice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înstrăina pe rege de nevoile națiunii române. Pe de altă parte, susținea liderul georgist, beneficiind de sprijinul unor puteri străine, guvernul se angajase să respecte anumite condiții. Între acestea se numărau înăbușirea curentelor naționaliste, tolerarea amestecului camarilei în guvernare și subordonarea economică a României față de aceste puteri străine 394. Dorind să obțină guvernarea pentru partidul pe care îl conducea, Gheorghe Brătianu excludea posibilitatea unei colaborări cu vechiul PNL. El exprima hotărât această idee în discursul prezentat la ședința Comitetului central al
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Guvernul I.G. Duca era "guvernul camarilei și al creditorilor străini", Gheorghe Brătianu susținea că la formarea lui au contribuit puteri străine, compromițându-se astfel independența statului național. În concepția liderului liberalilor georgiști, I.G.Duca și Nicolae Titulescu erau vinovați de subordonarea economică a țării față de puterile străine. El considera că acceptarea condiției plății integrale a cuponului datoriei externe transforma noua guvernare într-una de robie economică și financiară, cu dictatori din străinătate. Ideea era reluată de Gheorghe Brătianu, în februarie 1934
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
făcută în timpul audienței, politicianul român a reluat ideea neutralității, incluzând-o între obiectivele necesare ale politicii externe ale României (să creeze o barieră împotriva comunismului; să-și mențină neutralitatea între Rusia și Germania, în condițiile păstrării legăturilor cu Franța, fără subordonarea față de obligațiile pe care le-ar impune un pact sovietic cu francezii sau cu cehii). La rândul său, Hitler a analizat situația politică internațională și poziția Germaniei în contextul relațiilor dintre țările Europei, arătând că România trebuia să caute sprijin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la alegeri pentru desemnarea autorității municipale, "putem constata că femeile votau ca și bărbații"2. De la sfârșitul secolului al XIII-lea, atitudinea regalității față de mișcarea comunală se modifică. Îngrijorată de independența tot mai evidentă a puterilor urbane, monarhia trece la subordonarea lor. Litigiile dintre municipalitate și ofițerii regelui se înmulțesc atunci când aceștia încearcă să o pună sub tutela politică și financiară a monarhului. Din secolul al XIV-lea până în secolul al XVIII-lea, două fenomene vor facilita această intenție. În primul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
așa cum spun și socialiștii, provine mai ales din nepotrivirea șocantă care există între drepturile sale politice și mizeria condiției sale sociale, între independența sa de drept și neputința sa de fapt. Aceeași persoană este împărțită între suveranitatea sa politică și subordonarea sa economică. Să o punem în evidență pe una înainte de a o ridica în slăvi pe cealaltă"69. Nu mai există o "societate bună" care trebuie protejată de clasele urbane periculoase, ci o singură societate, care trebuie protejată și apărată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la care se reclama acțiunea socială și modul tutelar al funcționării sale, până la a-i pune în cauză, în anii 1970, eficacitatea și legitimitatea. La ora industrializării, preocupările urbaniste erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei muncitorești prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau să asigure rentabilitatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care aveau să fragilizeze un număr mare de documente de urbanism elaborate. În ciuda acestei preponderențe a Ministerului Echipamentului, ar fi eronat să reducem marile ore ale planificării urbane la triumful crescând și insidios al tehnocrației asupra deciziei politice, sau la subordonarea periferiei de către centru. Multiplicarea regulilor care guvernează acțiunea politică în probleme urbane nu epuizează ocaziile de negociere între ales și funcționar. Alesul putea să-și exercite însă influența asupra dezvoltării urbane numai în stadiul realizării, și aproape niciodată în acela
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stat și colectivitățile locale, dintre stat și societate (a se vedea raportul Guichard din 1976). Dar reculul puterii publice perceptibil la sfârșitul anilor 1970 nu putea fi luat drept liberalizare. Autonomizarea societății franceze în raport cu statul va rezulta în principal din subordonarea sa crescândă față de piața internațională, care se substituia statului ca forță directoare. Cât privește descentralizarea din 1982, dotând orașele cu un cadru juridic ce le dădea mai multă libertate de mișcare, ea marca ascensiunea puterii de influență a primarilor marilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau ca „extensie a locuințelor”. De acest lucru vrea să ne convingă și volumul coordonat de Bernard Houmont și Alain Morel și realizat de o echipă pluridisciplinară din care nu lipsesc arhitecți, urbaniști, sociologi, toți aceștia fiind etnologi probabil prin subordonarea la o perspectivă care se dorește unitară și generoasă euristic în același timp. Volumul amintit este rezultatul unui program de cercetare colectivă finanțat de către Direcția de Arhitectură și Patrimoniu din cadrul ministerului francez al culturii și comunicațiilor, începând cu anul 1998
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sunt cauzele, mecanismele și agenții acestor transformări și să-și restructureze oferta educațională în acord cu acestea. Performanțele sale au nevoie în final de o validare socială. Deși constituie o necesitate, această perspectivă nu trebuie absolutizată. Ea ilustrează nu doar subordonarea educaționalului față de social, ci și riscul limitării școlii la un comportament expectativ, pasiv, de reacție primară la un set de stimuli sociali, mai mult sau mai puțin calitativi. Influențele socialului nu sunt întotdeauna benefice, motiv pentru care școala este obligată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
statului modern, separat de puterea bisericească. În aceste lucrări au fost formulate premisele subiective ale unei alte fericiri, a celei pământești, dominată de vraja banului, de magicieni fără biserică, realizată prin eliberare de orice credință, de orice ordine morală, de subordonare la vreun criteriu valoric. Lucrările acestor iluștri precursori au fost interesante, au valoare istorică, au pus bazele unei noi erezii, moderne, realizată prin dizolvarea credinței în absolutul ordinii statale girate de puterea divină și substituirea acesteia prin proclamarea atotputerniciei voinței
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de raportare la paradigma lor de suport, care este implicit o raportare la trecut și la istoria domeniului de cunoaștere științifică. Din această cauză, problematica identității psihologiei și a psihologului este foarte puțin flexibilă, suportă greu alte clasificări, o altă subordonare. La recentul Simpozion Centenar de învățământ psihologic al Universității București (2006), și anterior la cel de la Iași, cu un an înainte (2005), am fost surprins să-i găsesc pe psihologii invitați din Germania rugați, la insistența unor colegi de-ai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lumii materiale, sistemul viu, reflectarea mentală, acordând atenție crescută problemelor legate de etica relațiilor dintre oameni. În modul de înțelegere a rădăcinilor cunoașterii s-a produs o schimbare decisivă, a apărut un nou OM omul liber grec. Situația acestuia de subordonare nemijlocită unui polis se ameliorează, el încetează să fie anonim, pentru a pretinde să se expună celor mai furtunoase și schimbătoare evenimente sociale. De aici a rezultat un individualism caracteristic, care în timp s-a întărit, s-a însuflețit cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
va deveni teologie, epoca sa de înflorire antică va fi tot mai mult uitată. Din această cauză, Philon nu și-a mai propus ca obiectiv cercetarea sufletului ca fenomen natural, ci numai a acelor relații dintre oameni ce rezultă din subordonare la axiome și la Dumnezeu. Este o perspectivă psihologică diferită, proprie unei noi concepții, scolastica, a perioadei istorice a Evului Mediu. 2. Invitația la asceză a lui Plotin (240-270 e.n.) Perioada istorică a începutului de mileniu a fost marcată de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]