2,983 matches
-
alt port, alte năravuri și altă idiomă de limbă ne-au vestit că nu mai eram în aceeași țară, măcar că amândouă aceste locuri sunt tot supt o stăpânire. În Galiția toate drumurile era pline de calici, oameni sluți și împovărați supt muncă, fimeile ca niște stahii. Portu țăranilor îi ca și acela a moldovenilor, iară fimeile sunt îmbrăcate dintâi cu o rochie lungă de pânză albă, cu capu îmbrobodit iar cu o rufă albă și în spate cu o bucată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de un mare umor ingenuu: Unde scăpare? Cine te-aude, În care parte te poți ascunde? Căci toți mojicii și toți țiganii, Și împreună toți hoțomanii, Din țări străine fugiți aicea, Cu izgonire, căci făcea pricea, Aceste cete împreunate Și supt obraze chip mai semnate Din boierime, din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
masivă de fructe într-o natură moartă: Pe vestita Chitră, cap a fi o puse; Rodia alese, cum și pe Lămâia, Piersica, Naramza pentru treapta-ntîia; Iar a doua treaptă rândui pe Părul Cu Cireașa, Vișina, Zarzăra și Mărul; Iar pe supt aceștia Coarna și pe Pruna Cum și dopotrivă Nuca și Aluna. Pann făcea "metafore", antropomorfizând, cum e cazul în portretul cepei: Cum simți aceasta Ceapa, totodată, Cum e din natură foarte veninată, Se-mbrăcă îndată, iute, cu mânie, Douăsprece haine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur. O, ce de hohote! râseră demonii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate fantomatice și teribile. Urmând pe Asachi, Stamati cultivă miturile naționale, însă cu mijloace superioare, cu un mare simț al fabulosului, cu umor satanic și desen
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi alta ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi alta ca a noastră cântare. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apare Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688. Urmează Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea - de la 1821 înainte (I-III, 1907-1909), care duce expunerea până la sfârșitul domniei lui Al. I. Cuza. Epoca regalității, prezentată în liniile generale în Supt trei regi (1932), face obiectul celor două volume din Istoria literaturii românești contemporane (1934). În cuprinsul acesteia, literatura secolului al XX-lea, în special cea de după 1918, e considerată din perspectivă îngust ideologică, de pe poziții naționaliste rigide și în spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
până la moarte sau până la condamnarea cu exilul pe altarul acestei Zeițe în care nu credea nimeni. Libertatea este legată de pasionalitatea oamenilor din toate timpurile și, mai ales, de nobilul Roman al Republicii, crescut în cultul libertății, care a fost supt încă din copilărie împreună cu laptele matern, și nu se poate admite că acest sentiment de libertate a dispărut ca prin minune odată cu venirea regimului augustan. Firește, după victoria armată a lui Octavian Augustus, suntem de acord că opoziția armată nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
rîseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iar Încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfîrÎie În apărare. ,Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfîșie guri Însetabile. Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute cu fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fîlfîie Pe osăminte; Barba Îi tremură, dinții se cleatină. Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orgiastică: „De o parte canapeaua unde-amoriul odihnea, Învălit cu trandafirii ce zînele curăța, Și Într-alta Afrodita, În brață cu Chipidon, Cu pepturile lipite petrecea În dulce somn. Un pârău de apă vie, ca un șerpe În cujbări, Să-nvîrtea pe supt copacii, ce răsuna de cîntări. La umbră sta o mulțime de fete cu sînul gol, Cu părul În lenevire pe grumazii lor răscol.” Fete cu sînul gol, căzute Într-o lenevie lascivă, Afrodita În brațe cu Cupidon, pîrÎul ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îndrăgostit. d) Obiectele, peisajul exilului amoros mai vin o dată În niște poeme de tonalitate villonescă. „Dar unde-i copaciul mare”? - Întreabă Conachi, după 26 de ani, la Slănic. acolo unde avusese loc „pe o așa fulgeroasă și cu trăsnet vreme, supt un fag, unde ne dosisem” Întîlnirea cu Zulnia. Acolo „s-au dat și s-au luat parolele”: acolo fusese semnat tratatul de vasalitate sentimentală. Ce-a devenit, unde-i, dar, copaciul mare? „Înțăleg, În țarnă toate Le-au prefăcut cruda
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se introduc insectele în borcane în care există vată îmbibată în eter. Ca adaptări au observat: zborul speciilor de fluturi diurni cu ajutorul aripilor și aparatul bucal pentru supt; la speciile de hymenoptere (albini și viespi) aparatul bucal pentru rupt și supt, adaptările pentru colectarea polenului; la ortopere (cosaș), deplasarea prin sărit cu ajutorul membrelor posterioare mai lungi și colorația verde care se confundă cu mediul (homocromia), ca mijloc de apărare. Ca profesor am îndrumat observația, folosirea corectă a materialelor și ustensilelor pentru
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
colaborare cu Sanda Râpeanu), O luptă literară, I-II, pref. edit., București, 1979 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Pagini de critică literară, pref. edit., București, 1993, Sfaturi pe întunerec, I-II, introd. edit., București, 1996 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
și durată spirituală, în care etapele nu mai sunt fixate de cronologia domniilor, ci de idei și de schimbarea lor. Când Gh. Lazăr scria: Iată o epohie noao, o întâmplare strălucitoare, la fel C. Conachi: Un nou veac se deșchide supt ochii noștri , conținutul veacului nu mai este cronicăresc, tradițional. El exprimă intuiția și noțiunea unei noi realități spirituale în plină desfășurare, sentimentul participării la o nouă fază istorică, la un moment revoluționar al istoriei ideilor europene intuit cu exactitate. Această
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai aur calicii mi-l stupeau pe șleau: ’tui dumnezeii de balaur”. (Mihail COSMA - Chiaburul. În: Flacăra, nr. l0 (62), 12 mart.) * „Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai aur calicii mi-l stupeau pe șleau: ’tui dumnezeii de balaur”. (Mihail COSMA - Chiaburul. În: Flacăra, nr. l0 (62), 12 mart.) * „Fiecare casă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țării - oferă cititorului solide puncte de reper în încercarea de reconstituire a dramatismului acelor timpuri: „Pe străzi treceau supt pază soldați stinși, ori camioanele care aduceau unul peste altul trupurile înțepenite, așa de multe, încât spitalele, unde bolnavii zăceau și supt paturi, erau silite să refuze primirea; (...) în orașul de o nesfârșită tristețe pentru a se face foc se tăiau copacii bătrâni de la Copou”. A urmat un rapid și uriaș efort de redresare a capacității militare a țării noastre. Armata română
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aceste bolți de apă, pluteau siluetele mamelor alăptătoare, precum și cele ale balenelor care, judecînd după talia lor enormă, stăteau să nască. Lacul era, precum am mai spus, uimitor de transparent pînă la o mare adîncime; așa cum pruncii omului au, în timp ce sug, privirea ațintită în altă direcție decît sînul matern, ca și cum ar duce două existențe diferite, ca și cum, în vreme ce sorb hrana necesară ființei lor muritoare, cugetul lor s-ar adăpa din izvorul vreunei amintiri nepămîntene - la fel și acești pui de cașaloți păreau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab se lăsă puțin pe spate și, întinzîndu-și amîndouă brațele, își azvîrli asupra mult urîtei balene fierul cumplit, însoțit de un blestem și mai cumplit. Cînd fierul se înfipse pînă la mîner în trupul ei, de parc-ar fi fost supt de o mocirlă, Moby Dick se răsuci într-o rînă și începu să-și rostogolească spasmodic coapsa, frecînd-o de prova ambarcațiunii; deși n-o sparse, aceasta se aplecă atît de mult și atît de brusc, încît, dacă nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au fost azvîrliți peste bordul ambarcațiunii, am căzut în apă la pupa acesteia. înotînd ceva mai departe de locul catastrofei care-a urmat și pe care am putut s-o privesc în întregime, am sfîrșit prin a fi eu însumi supt de vîrtejul stîrnit de scufundarea corabiei, dar, cînd am ajuns la marginea lui, vîrtejul se domolise, devenind un fel de baltă lăptoasă. M-am tot învîrtit de jur-împrejur ca un nou Ixion, atras de sîmburele negru al osiei acelei roți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
productivă, cărăușia: 1 Ibidem, p. 423, 407. 2 "Revista socială", p. 444. - Așadar, pe socialiști îi doare inima după meseriile vechi! 3 Ibidem, p. 424. " Drumul de fier ia țăranului cărăușia din mâini și-l leagă de orașe, care îi sug toată vlaga ce i-a mai rămas, după ce și-a luat proprietarul partea. Cu drumul de fier vine o exploatare care îi dă lovitura de moarte, și ne unim în totul cu poetul nostru când zice..." 1, și se citează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din imobilele de mahala. La polul negativ, comparațiile stârnesc hazul și destabilizează tonul dramatic, iar filosofia de viață intră în picajul monologului antirăzboinic („Planeta noastră rotundă nu este o nucă al cărei miez s-a uscat; iar noi, miliarde, nu sugem din pământ mucegai. Suntem mulți, dar când privim apusul soarelui suntem unul. Minciună și ură, închisori și războaie, prostie și frică, le vom fărâmița între degete ca pe un lemn putrezit”). Minor ca tematică, dezvoltare epică și realizare stilistică, lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
ea alte ori, a ac? ionat urm�nd sfatul doamnei Catinca, scriind �n trei luni (din iunie �n septembrie) O via?? de om a? a cum a fost. Tot �n lunile acestea, Iorga a scris ? i o biografie paralel? referitoare la aspectele politice, Supt trei regi. Iorga a scris trei c? r? i despre administra? ia să ? i urm? rile acesteia: Credin? a mea, cuprinz�nd discursurile ? inute de Iorga �n timpul campaniei sale electorale ? i programul pe care inten? iona el s?? l transpun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ainte de r? zboi, Iorga a organizat cu studen? îi s? i o primire foarte ostil? apiscopului Bisericii Rom�ne din Transilvania, V. Mangra, din cauza pozi? iei pro-austro-ungare a acestuia 21 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 214, ? i Supt trei regi, p. 202 22 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 248 23 Op. cît. , vol. ÎI, p. 244 24 Memorii, vol. ÎI, pp. 130-132 ? i O via?? de om... , vol. ÎI, p. 248 25 Supt trei regi, p. 197 26 �Neamul rom�nesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]