2,938 matches
-
sa Zamfira. Această fecioară răposată la 1 (?) octomvrie 1859 în vîrstă de 14 ani ... Cetitoriule, trecănd pe aice, aduți aminte că ești muritoriu; roagă pe D-zeu pentru iertarea răposatei fecioare."" Pe o altă piatră de mormânt se află inscripția: ""Supt această peatră odihnesc robii lui D(u)mnezău Mitachi (...) lui Todora și fiica sa (...)"". La sud-est de gardul bisericii se află o cișmea din piatră ridicată în amintirea zilei de 4 august 1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
putea să-și folosească picioarele, el deplasându-se foarte greu. Mai îngrijorător era însă faptul că doica bebelușului (doamna Mason) ca și Robert Ferguson au surprins-o pe mama bebelușului pe când aceasta îl mușca pe copil de gât și îi sugea sângele. Ferguson dorește să recurgă la serviciile detectivului pentru a clarifica acest caz. Robert Ferguson sosește a doua zi pe strada Baker pentru a discuta cu Holmes și Watson. El precizează detectivului că soția sa, incapabilă de a-și explica
Vampirul din Sussex () [Corola-website/Science/324953_a_326282]
-
că detectivul a înțeles bine ce s-a petrecut în casă și poate să o dezvinovățească. Femeia acceptă atunci să-i primească în camera sa pe soțul său, Watson și Holmes. Acesta din urmă dezvăluie celor prezenți că femeia peruviană sugea sângele bebelușului pentru a aspira o otravă și a-i salva viața. Otrăvitorul era Jack, care nu suporta ideea că afecțiunea tatălui său se îndrepta și către a doua soție și copilașul ei. Pentru a-și otrăvi victima, Jack folosise
Vampirul din Sussex () [Corola-website/Science/324953_a_326282]
-
reale ale lui Jack față de fratele său prin reflecția pe geamul ferestrei a chipului acestuia, când tatăl său ținea bebelușul în brațe. Mama sa vitregă observase că Jack și-a înțepat fratele vitreg cu săgeata și de aceea i-a supt sângele; tot din acest motiv ea l-a bătut cu violență pe Jack. Femeia peruviană afirmă că a refuzat să-i spună soțului ei adevărul, pentru că acesta își iubea mult primul copil și ar fi refuzat să creadă o astfel
Vampirul din Sussex () [Corola-website/Science/324953_a_326282]
-
Musca țețe este o muscă africană care poate transmite microorganisme parazitare ce produc boala somnului. Există 22 de specii diferite de muște țețe, toate trăiesc în Africa subsahariană. Și masculii, și femelele, se îmbuibă cu sângele vertebratelor, sugând la o singură înțepătură o cantitate de sânge echivalentă cu de trei ori greutatea lor. Ele sug sânge de la o varietate mare de animale ierbivore - și dintre cele originare din Africa, și dintre cele care nu sunt autohtone. Ele înțeapă
Musca țețe () [Corola-website/Science/326506_a_327835]
-
somnului. Există 22 de specii diferite de muște țețe, toate trăiesc în Africa subsahariană. Și masculii, și femelele, se îmbuibă cu sângele vertebratelor, sugând la o singură înțepătură o cantitate de sânge echivalentă cu de trei ori greutatea lor. Ele sug sânge de la o varietate mare de animale ierbivore - și dintre cele originare din Africa, și dintre cele care nu sunt autohtone. Ele înțeapă și oameni. Înțepătura este o rană adâncă, dureroasă, ca cea făcută de o armă ascuțită, pentru a
Musca țețe () [Corola-website/Science/326506_a_327835]
-
de la o varietate mare de animale ierbivore - și dintre cele originare din Africa, și dintre cele care nu sunt autohtone. Ele înțeapă și oameni. Înțepătura este o rană adâncă, dureroasă, ca cea făcută de o armă ascuțită, pentru a putea suge sângele. Ea produce în același timp și mâncărimi, și dureri. În urma înțepăturii apare o umflătură. Muștele țețe sunt foarte adaptate în munca lor. Nu traverseaza bâzâind deasupra animalului sau persoanei alese ca victimă. Ele pot zbura spre o țintă aleasă
Musca țețe () [Corola-website/Science/326506_a_327835]
-
țintă aleasă, țâșnind ca din pușcă, iar apoi, nu se știe cum, frânează și aterizează pe aceasta atât de ușor, că nici nu sunt simțite. Ele pot fi ca niște hoți: astfel, uneori nici nu se știe (simte) că au supt puțin sânge decât după ce pleacă, când tot ce mai rămâne de făcut este să se estimeze pagubele (urmările). Alte aspecte caracteristice pentru musca țețe De obicei, ele caută carne expusă la vedere, însă, uneori se hotărăsc să se târască pe
Musca țețe () [Corola-website/Science/326506_a_327835]
-
înțepe și prin haine - aceasta nu este o problemă pentru o insectă care poate străpunge chiar și pielea tare a unui rinocer. Unele varietăți de muște țețe transmit o boală provocată de niște micuți paraziți numiți tripanosome. Când musca țețe suge sângele unui animal care are această boală, ea înghite sânge care conține acești paraziți. Ei se dezvoltă și se înmulțesc în interiorul muștei. Când musca înțeapă un alt animal, paraziții trec de la muscă în fluxul sanguin al animalului. Boala se numește
Musca țețe () [Corola-website/Science/326506_a_327835]
-
următoarele: În aceeași revistă a mai publicat articole ca: „Profanarea Imnului Regal și Jidanul Nuhăm Sokolow” Noi — și toată lumea — știe că, norodul jidovesc trăește răspândit pe toată, suprafața pământului, trăind ca un parazit pe spinarea tuturor popoarelor, pe care le suge fără milă..."), „Pe marginea peirei” ("Cu ocazia răsboiului pentru independență, din anul 1877, numai câțiva Jidani au luat parte ca soldați voluntari, dar colonelul Cantili Grigore observând că, toți acești Jidani, se strecurase ca garde la putinele cu brânză, făcute
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
murit la 20 februarie 1786, fiind înmormântat în pridvorul deschis al catedralei mitropolitane ctitorite de el. Piatra sa funerară se află în sud-vestul pridvorului deschis al fostei catedrale mitropolitane. Pe ea este următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: ""Supt aciastă piatră odinește robul lui Dumnezeu, fericitul întru pomenire Gavriil Mitropolitul Moldaviei, frate după trup răposatului Domn Ioan Theodor Callimache, carele de metania sa au fost de la Sfănta Mănăstire Putna și după ce au arhieratesit dintăi în scaunul mitropoliei Salonicului, în
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
organ special: baza capitulului, dispus într-o depresiune anterioară a corpului, numită camerostom. Piesele bucale care alcătuiesc rostrul sunt formate dintr-un hipostom, în formă de măciucă, situat ventral. El are pe fața sa numeroși spini recurenți. Cu ajutorul hipostomului căpușa suge sângele. Hipostomul pătrunde în tegument și se fixează puternic și datorită spinilor recurenți nu mai poate fi scos decât cu greutate. De o parte și de alta a hipostomului se găsesc 2 palpi maxilari care au 4 articole (segmente). Ultimul
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
încep să caute o nouă gazdă după aproximativ 12 luni. Ea atacă un alt mamifer, care reprezintă cea de a doua gazdă, de obicei mai mare decât cea a larvelor (de obicei, o pasăre, iepure sau veveriță), și începe să sugă sânge. Se hrănește cam 3-7 zile, se desprinde apoi și cade pe sol unde își continuă viața liberă în decurs de 2-8 luni. După o năpârlire, nimfa se transformă în adult, mascul sau femelă. La început, adulții sunt transparenți, datorită
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
bovine, cabaline, ovine, câini, pisici, căprioare, cerbi etc., uneori și omul) care reprezintă cea de a treia gazdă în ciclul lor evolutiv. Pentru a ataca gazda ei se se urcă pe vegetație mai înaltă. Femela se fixează pe gazdă și suge sânge timp de 5-14 zile, timp în care, se împerechează. Hrană cu sânge îi va servi pentru maturarea ouălor. Masculii sug rareori sânge; ei sunt foarte vioi și aleargă pe pielea gazdei în căutarea femelelor. După depunerea ouălor, femela moare
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
evolutiv. Pentru a ataca gazda ei se se urcă pe vegetație mai înaltă. Femela se fixează pe gazdă și suge sânge timp de 5-14 zile, timp în care, se împerechează. Hrană cu sânge îi va servi pentru maturarea ouălor. Masculii sug rareori sânge; ei sunt foarte vioi și aleargă pe pielea gazdei în căutarea femelelor. După depunerea ouălor, femela moare. Masculii mor imediat după acuplare. "Ixodes ricinus" este cea mai răspândită specie și cu populația cea mai densă din România. Se
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
să se retragă cu armata și toate armele. El a rămas loial regelui Ioan Cazimir chiar în condițiile în care cea mai mare parte a armatei, magnaților și hatmanilor trecuseră de partea suedezilor. În condițiile în care regele Ioan Cazimir susese obligat să se refugieze peste graniță și lua în considerație abdicarea, sprijinul puternic al lui Czarniecki l-au făcut pe monarh să-și schimbe deciziile și să continue lupta antisuedeză. Pentru sprijinul său necondiționat, regele l-a răsplătit cu funcția
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
Hârtia sugativă, sau simplu sugativă, reprezintă o hârtie poroasă și groasă, cu o capacitate de absorbție înaltă, făcută special pentru a suge cerneală sau alt lichid. Aceasta a fost utilizată în principal pentru a usca scrierele de pe hârtie, și cea mai largă aplicare a avut-o în școlile din lumea întreaga, până la apariția stilourilor cu bilă. În timpul scrierii cerneala era depusă neuniform
Hârtie sugativă () [Corola-website/Science/332023_a_333352]
-
Slăbiciunea a fost motivul pentru care Șobolanul s-a retras din oraș. Oaia a căutat trupul, amintirile, slăbiciunea și contradicțiile. Oaia are " o mulțime de tentacule" pe care și le-a întins prin nasul și urechile Șobolanului și l-a supt că printr-un păi, oferind drept răsplată "tot felul de minunații". Prin numirea Șobolanului în fruntea sistemului creat de Șeful ar fi urmat "un imperiu al anarhiei, unde toate opozițiile ar fi fost unificate; în centrul lui ar fi stat
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
să realizeze o căutare disperată a gazului lipsă pentru lampa fuziunii nucleare. Capitolul al șaselea, "„Gazul 8”", descrie dependența de energie și eliberarea ei prin fuziune nucleară: "„În locul turbinelor greoaie, ținute aproape de suprafața apelor - cu atâtea jertfe umane - oamenii ar suge electricitatea din materia descompusă, cu aparate mici, la fundul mării, comod.”" Atmosfera artificială a civilizației submarine care oferă oamenilor constantele de bază precum aerul și lumina ajunge în pericol de dispariție. Mediul de viață generat de mașinării și controlat tehnologic
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
în evidență, de asemenea, acapararea resurselor țării de către lacomii investitori străini: "„În lumina intensă a celor câteva secunde, recunoscui jos, sub mine, orașul Câmpina, cu imensele-i cisterne de petrol și sondele sale urcând din Prahova până în vârf de munte, sugând la sute de metri păcură neagră ca iadul, scuipând-o la străini”". În același timp, Henric Stahl scrie mai multe pagini marcate de înflăcărare patriotică atunci când își descrie zborul deasupra teritoriului românesc (făcând abstracție de granița temporară a munților Carpați
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
in arabă ) este baza societății nomade, iar o grupare de clanuri înrudite formează un trib( qabīla in arabă ). Legătura de clan se obține la naștere sau individual, atunci când un individ împarte mâncarea cu un membru al clanului sau acceptă să sugă câteva picături din sângele acestuia. Clanul este reprezentat de șeic, conducătorul sau, care își exercita autoritatea prin sfaturi și este ales de către membrii clanului în funcție de vârstă și merite personale. In interiorul tribului cortul și obiectele de uz casnic sunt proprietate
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
masculul și femela este formată din 13 articole; la mascul adesea antena la bază este plumoasă. Adulții trăiesc de regulă pe flori și pe ierburi, mai ales în locuri umede. Adesea masculii zboară în roiuri. Femelele multor specii ("Culicoides", "Forcipomyia") sug sânge de la insecte sau de la vertebrate, atacînd și omul, producându-i o înțepătură dureroasă; altele ("Dasyhelea") se hrănesc cu nectar. Unele specii sunt prădătoare a altor insecte, iar altele ("Atrichopogon", "Forcipomyia") ectoparazite a insectelor mai mari. Femelele depun ouăle în
Ceratopogonide () [Corola-website/Science/332714_a_334043]
-
împrăștie pentru a distruge Pământul. El și fiul său și-au petrecut nopțile în căutarea OZN-urilor cu ajutorul unor telescoape și binocluri, iar când au crezut că au găsit un OZN au îndreptat spre el un dispozitiv denumit „” pentru a suge energia din el. Reich a susținut că a tras în mai multe astfel de OZN-uri pe care le-ar fi doborât. Înarmați cu două „cloudbustere”, cei doi au dus o luptă pe care Reich a numit-o o "luptă
Wilhelm Reich () [Corola-website/Science/333329_a_334658]
-
gură rotundă ce nu se poate închide, ea având forma unei deschideri circulare, ca o ventuză, înconjurată de buze moi. Cu ajutorul gurii se pot fixa, prin sugere, pe diferite obiecte și mai ales pe pești cărora le perforează peretele corpului, sugându-le sângele și carnea, pe care trăiesc ca paraziți. Cavitatea bucală este în formă de pâlnie, mai îngustă spre esofag; pereții acestei pâlnii sunt presărați cu dinți cornoși, așezați pe lame (plăci) cartilaginoase, denumite respectiv placa supraorală sau maxilară și
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
de la reputația nevăstuicilor ca mâncătoare de ouă. Un articol publicat în ziarul "Buffalo News" atribuie originea termenului lui William Shakespeare în piesele "Henic al V-lea" și "Cum vă place", în care personajele folosesc figuri de stil cu nevăstuici care „sug ouă”. Articolul mai menționează că exprimarea este improprie, deoarece nevăstuicile nu au mandibula configurată în așa fel încât să poată suge ouă sau sânge. "Metamorfozele" lui Ovidiu pot fi o sursă anterioară pentru aceeași etimologie. Ovidiu descrie cum Iunona ordonă
Cuvânt nevăstuică () [Corola-website/Science/334645_a_335974]