7,135 matches
-
principiilor fundamentale ale acestui tratat, o dezmințire aplicată operei puterilor. Austria, de partea ei, era mulțumită văzându-se debarasată de o organizație care mereu îi contrariase vederile. Fidelă sistemului său de a diviza Dunărea în secțiuni diferite și de a sustrage partea de fluviu pe care era ea riverană oricărei intervenții, vedea cu satisfacție prevalând în sânul Congresului ideea de a pune Dunărea de Jos în cu totul alte condiții decât acelea existente pentru Dunărea de Sus. Într-adevăr, articolul 55
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
care se opuneau continuării existenței Comisiei Riverane, create prin Tratatul de la Paris, ținea să garanteze într-o manieră eficace libertatea navigației pe Dunăre, recunoscută a fi de interes european. Trebuie și să relevăm faptul că Austria, după ce a reușit să sustragă Dunărea de Sus jurisdicției autorităților instituite de Congresul de la Paris, a reclamat ea însăși la Congresul de la Berlin permanența Comisiei Europene (s.a.), prin vocea baronului Haymerle 14. În rezumat, Comisia Riverană creată prin articolul 17 al Tratatului de la Paris din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
extindă la această nouă parte a teritoriului românesc aplicarea regimului politic acordat celor două Principate prin Tratatul de la Paris și în virtutea căruia drepturile lor fuseseră plasate sub garanția colectivă a Europei. Nu exista nici un motiv pentru ca gurile Dunării să se sustragă acestui regim, recunoscut drept necesar din cauza slăbiciunii micilor state cărora le aparțineau și a rivalităților neîncetate al căror obiect îl făceau, cu atât mai mult cu cât această parte lichidă din teritoriul moldo-valah era punctul asupra căruia drepturile României atingeau
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Berlin, regimul creat în 1856 s-a schimbat în câteva din părțile sale esențiale. Dunărea nu mai constituie deloc un singur tot, o colectivitate fluvială unică, un condominium aplicabil la toți riveranii. La cererea Austro-Ungariei, care întotdeauna a înțeles să sustragă partea superioară a fluviului regimului controlului european, Tratatul de la Berlin a divizat Dunărea în două secțiuni diferite. Dunărea de Sus a fost lăsată în afara sistemului creat prin Tratatul de la Paris și abandonată liberului arbitru al riveranilor. Comisia Riverană a fost
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Jos. Se afirmă, pe de altă parte, că Rusia nu ar fi dispusă să consimtă la o nouă prelungire a Comisiei de la Galați decât cu condiția ca brațul Chilia, care i-a fost cedat prin Tratatul de la Berlin, să fie sustras jurisdicției acestei autorități navale. În ceea ce ne privește, ne este dificil să credem în posibilitatea unor astfel de eventualități. Comisia Europeană este o instituție de utilitate generală pentru toate puterile, fără vreo distincție. Ea reprezintă la gurile Dunării niște interese
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
secundare, pentru a garanta Saxei o anumită libertate de mișcare între Austria și Prusia. Reprezentând Saxa la Conferința de la Londra din 1864, a asistat, neputincios, la manevrele Austriei și Prusiei, de împărțire a unui stat declarat german, pentru a-l sustrage dominației daneze (Convenția de la Gastein, 1865). Apoi, după victoria Prusiei asupra Saxei și Austriei de la Sadowa, din 1866, a trecut în Austria. Considerat de Bismarck drept un adversar periculos și îndepărtat de la negocierile păcii, Beust a demisionat în același an
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
despre o mai rigidă încadrare în tiparele vremii, credem însă că nu mai poate fi vorba în materie de mode și costume, evoluția vestimentară fiind și la noi [...] la fel de nestatornică, capricioasă, greu de surprins în vreo mișcare sau consecvență proprie, sustrăgându-se oricărei legi, pe toată aria continentului". Chiar dacă a întâmpinat unele critici precum încercarea de reconstituire imaginară, fără evidență documentară, a părților de costum din portretele domnitorilor români Vlad Tepeș, Despod Vodă și Mihai Viteazu (cf. A.-S. Ionescu, 2006
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nevoie, cu condiția ca această imitație să-i fie la îndemână; în această nevoie își are obârșia moda. Fie că e vorba de opinii, de idei, de manifestări literare sau doar de simpla vestimentație, câți dintre oameni îndrăznesc să se sustragă de sub stăpânirea ei? Cu modele sunt călăuzite masele, nu cu argumente (G. Le Bon, 1895/2003, 65). Moda apare ca un tip de imitație larg răspândită în viata cotidiană. Gabriel Tarde, căruia îi este atribuită paternitatea teoriei imitației, considera că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de înarmare, imaginate și puse în practică în timpul războiului anglo-irlandez de către Michael Collins: atacarea depozitelor de muniții. Cel mai reușit astfel de atac a fost raidul asupra cazarmei din orașul nord-irlandez Armagh din iunie 1954, cînd voluntarii au reușit să sustragă 250 de puști. Sean Cronin, fost ofițer al Armatei Irlandeze, proaspăt revenit din Statele Unite, a fost numit șef al operațiunilor militare în toamna anului 1955. 4.1. Campania frontierelor Operation Harvest (1956-1962) Obiectivul principal al acestei campanii era foarte îndrăzneț
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
le diminua efectele. În felul acesta orice societate se constituie în două spații simultane: unul în care legea domnește pe deplin, făcându-și simțite efectele la modul absolut, și celălalt care scapă legii (alcătuit din oamenii și situațiile ce se sustrag aplicării ei). Ambele spații sunt necesare pentru bunul mers al societății, membrii ei raportându-se în mod ideal la justiție atunci când aceasta îi sancționează pe alții și părându-li-se firește excepțiile atunci când cad în mod individual în raza de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nivelului lor de formare, creșterea revendicărilor calitative legate de condițiile de muncă. Acestor motive li se adaugă o voință politică: restabilirea cetățeniei în întreprinderi. Indivizii se exprimă din ce în ce mai mult în diferite contexte (școală, asociații de utilizatori...). Întreprinderile nu se pot sustrage acestei mișcări. • Pe cine privește acest drept? Pe toți salariații din domeniul privat și din instituțiile publice cu caracter individual sau comercial. • Care este forma de expresie? Este vorba de o exprimare directă care nu trece prin canalele obișnuite de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
celui care nu reprezenta altceva decât întruchiparea puterii și rânduielii divine în ordine pământească, toate nivele ierarhice inferioare până la cel mai de rând locuitor al imperiului urmau aceeași atitudine. Și intelectualii, oricât de rasați ar fi fost, nu se putea sustrage atitudinii de smerenie, căci ar fi făcut-o împotriva raționalității sub care funcționa orizontul cultural în care activau. Originalitatea cu orice preț se dovedea un fapt extrem de primejdios și în plus lipsit de sens, așa că această obsesie a vremurilor moderne
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
-i depășesc pregătirea, aptitudinile, capacitățile. - Educatorul este obligat să nu-i pună pe elevi în situația de risc cognitiv, prin metodele sale, prin conținuturile pe care le transmite sau prin activitățile pe care le propune. El nu poate nici să sustragă informații, nici să prezinte drept cunoștințe noi niște simple presupuneri, opinii, idei pernicioase. - Educatorul trebuie să răspundă nevoii globale de cunoaștere a elevilor, nu se va abate de la întrebările lor, nu va evita răspunsurile și nu le va neutraliza curiozitatea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
componentă a istoriei literaturii,deoarece întreaga mișcare literară,indiferent de spațiu cultural,se dezvoltă și se implinește în raport cu presa literară. Aceasta constituie actualitatea vie și dinamică a fenomenului literar din toate timpurile și aproape nici un scriitor nu i se poate sustrage.Intr-un fel sau altul,fiecare scriitor depinde de această realitate a presei,confruntarea lui cu cititorii,dar mai ales cu critica,făcându-se doar pe această cale.Chiar dacă,să presupunem,el încearcă să evite în mod intenționat colaborarea la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
este determinată de politizarea personalității lui Ion Antonescu, de utilizarea lui ca o armă în disputele politice. Se mai adaugă controversele în jurul naționalismului, fascismului, Holocaustului, în care personalitatea lui Ion Antonescu este prezentă de fiecare dată. Judecata istorică se sustrage, cu dificultate, acestor confruntări de opinie și atunci când izbutește să o facă - sau crede că a făcut-o - ea este, imediat, acuzată de părtinire: o apreciere pozitivă la adresa mareșalului este rapid taxată de unii drept “reabilitarea aliatului lui Hitler”, o
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din cauza gerului mare, escortele trebuie schimbate continuu. Pe traseul ce se parcurge rămân cadavre care se îngroapă în șanțurile antitanc din acea regiune. Pentru îngroparea acestor cadavre, oamenii din regiune se scot cu greutate căci caută pe cât posibil să se sustragă de la asemenea operațiuni. Cu mersul acestor operațiuni vom ține Inspectoratul General la curent”1. 1 Jean Ancel, Op. cit., p. 117; - 50 Însă, ajungerea la destinație nu reprezenta sfârșitul chinului pentru evreii persecutați, ci doar o nouă serie de umilințe, care
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
este determinată de politizarea personalității lui Ion Antonescu, de utilizarea lui ca o armă în disputele politice. Se mai adaugă controversele în jurul naționalismului, fascismului, Holocaustului, în care personalitatea lui Ion Antonescu este prezentă de fiecare dată. Judecata istorică se sustrage, cu dificultate, acestor confruntări de opinie și atunci când izbutește să o facă - sau crede că a făcut-o - ea este, imediat, acuzată de părtinire: o apreciere pozitivă la adresa mareșalului este rapid taxată de unii drept “reabilitarea aliatului lui Hitler”, o
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din cauza gerului mare, escortele trebuie schimbate continuu. Pe traseul ce se parcurge rămân cadavre care se îngroapă în șanțurile antitanc din acea regiune. Pentru îngroparea acestor cadavre, oamenii din regiune se scot cu greutate căci caută pe cât posibil să se sustragă de la asemenea operațiuni. Cu mersul acestor operațiuni vom ține Inspectoratul General la curent”. Însă, ajungerea la destinație nu reprezenta sfârșitul chinului pentru evreii persecutați, ci doar o nouă serie de umilințe, care nu făceau decât să prevestească, pentru cei mai mulți, sfârșitul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
declară confidențial lui Cațavencu: „eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdauna”. După un ritual prestabilit, Jupân Dumitrache și Ipingescu citesc și interpretează gazeta; Ipingescu e lectorul și tălmaciul adâncimilor de limbaj ale semnatarului articolului politic, adâncimi ce se sustrag bunului simț al negustorul care e interesat doar de „ce mai zice politica”. Împărtășesc același entuziasm În fața cuvântului scris și rămân la fel de derutați când, din cauza stilul eufuistic al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
organ competent; c) pe perioada respectării amânării sau eșalonării plății obligației bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plata, dispuse prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent; ... d) abrogat ... e) cât timp debitorul, cu rea-credință, isi sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită; ... f) abrogat. ... ─────────── * Art. 100 lit. f) a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanței Guvernului nr. 53/1997 , pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare. Art. 100 lit.
ORDONANTA nr. 11 din 23 ianuarie 1996 privind executarea creanţelor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113925_a_115254]
-
Instanță pune în vedere, celui căruia i s-a încredințat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui. De asemenea, i se pune în vedere că are obligația să înștiințeze instanță de îndată, daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a savirsit din nou o faptă prevăzută de legea penală." 39. La articolul 103, după alineatul 2 se introduc două alineate noi, care devin alineatele 3 și 4
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
unei rude apropiate; ... d) profitind de starea de neputința a victimei de a se apăra; ... e) prin mijloace ce pun în pericol viața mai multor persoane; ... f) în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; ... g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse; ... h) pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni; i) în public, ... se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
profitind de starea de neputința a victimei de a se apăra; ... e) prin mijloace ce pun în pericol viața mai multor persoane; ... f) în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; ... g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse; ... h) pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni; i) în public, ... se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi." 68. Articolul
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
Cuvintele "interes obștesc" se înlocuiesc cu cuvintele "interes public", cu excepția art. 44 și 45. Articolul ÎI Dispozițiile prezenței legi privitoare la liberarea condiționată nu se aplică celor condamnați definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, cu excepția celor care s-au sustras de la executare. Dispozițiile art. 39 alin. 6 sunt aplicabile și în cazul în care condamnarea la pedeapsa cu moartea a fost comutata sau înlocuită cu pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii. Articolul III Codul penal, cu modificările ulterioare, inclusiv
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
metodologice, se va proceda la anularea distribuirii efectuate până la acea dată, inclusiv a cupoanelor eliberate, si la reluarea acțiunii, cu publicitatea de rigoare, concomitent cu anunțarea persoanelor îndreptățite, prin scrisori cu confirmare de primire. Articolul 30 Cupoanele nominative de privatizare sustrase în timpul acțiunii de distribuire, cele eliberate cetățenilor neîndreptățiți să le primească, cele rămase nedistribuite, precum și cele menționate la art. 20 alin. (2) din prezentele norme metodologice urmează a fi anulate de către emitent. Articolul 31 Cetățenii pot depune contesta��îi privitoare
HOTĂRÎRE Nr. 499 din 10 iulie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice privind distribuirea cupoanelor nominative de privatizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113068_a_114397]