4,810 matches
-
în 1462 unul dintre cele mai mari domenii feudale din Moldova. La 13 ianuarie 1466, domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unul dintre cele mai mari domenii feudale din Moldova. La 13 ianuarie 1466, domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus de Tamaș, pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Într-un document din 1595, se menționa că Alexandru cel Bun i-a dăruit Bistriței satul Roznov, pe care l-a întărit Ștefan cel Mare. Având peste 30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt foarte mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bodești) și altul mai sus de Bodinți. La 18 aprilie 1409, domnul dăruia Pobratei bălțile de la gura Șumuzului, până la hotarul “care este la Hetce”, și un loc pentru vie. La 22 septembrie 1411, mânăstirea era dăruită cu cinci curți de tătari din satul Tămârtășăuți de pe Șomuz, cu acordul lui Șoldan Petru, căruia îi era dăruit satul. La 26 iunie 1436, domnul dăruia Pobratei trei sălașe de țigani. La 5 octombrie 1437, domnul dăruia “dintr-a noastră avere încât să se poată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești; la Botne, Răpcinți, cu moară pe Telița și prisaca Visoca, și Cereucani, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459, domnul acorda slobozie satelor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ovdotia și pentru sănătatea “iubiților copii ai domniei mele”. La 15 august 1471, oamenii, care mergeau cu treburile mânăstirii la Chilia, cu grâu, cu miere sau după pește, erau scutiți de vama de la Țuțora. La 19 august 1472, satele Bodești, Tătari și Iurcani, pe Pobrata, în ținutul Sucevii, erau scutite de dări, globnicii domnului păstrând dreptul să ia gloaba pentru omor și pentru răpire de fată. Egumenului îi revenea dreptul de a-i judeca pe oamenii din cele trei sate. Încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare, 7 între anii 1458-1472 și unul în anul 1500. Domeniul mânăstirii a fost apreciabil, ca mărime: 20 de sate, două locuri în pustiu, unde să își întemeieze sate, prisăcile Visoca, Rusnădzești, vama de la Țuțora, sălașe de țigani și tătari, berbânțe de miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a scutit de dări pe oamenii de la Visoca, a dăruit un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
berbânțe de miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a scutit de dări pe oamenii de la Visoca, a dăruit un tătar din tătarii domnești de la Neamț, i-a scutit parțial pe locuitori din satele Bodești, Tatari și Iurcani, și a acordat slobozie locuitorilor din Drăgușeni și Oniceni. Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a scutit de dări pe oamenii de la Visoca, a dăruit un tătar din tătarii domnești de la Neamț, i-a scutit parțial pe locuitori din satele Bodești, Tatari și Iurcani, și a acordat slobozie locuitorilor din Drăgușeni și Oniceni. Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu prezicerea ca “nimeni să nu împovăreze pe acești tătari cu vre-o slujbă domnească”. Este primul document în care se acordă o asemenea scutire. Datorită daniilor și scutirilor, pe care le va primi în secolul al XV-lea, Moldovița
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu prezicerea ca “nimeni să nu împovăreze pe acești tătari cu vre-o slujbă domnească”. Este primul document în care se acordă o asemenea scutire. Datorită daniilor și scutirilor, pe care le va primi în secolul al XV-lea, Moldovița a devenit una dintre cele mai bogate mânăstiri. Alexandru cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin care se reînoiau scutirile date pentru cele trei care, arătându-se care erau vămile la care nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la Vadul Călugărilor, la Vaslui, la vadul Țuțorei, la Mogoșești și la Târgul Roman. Cu tătarii Moldoviței din Târgul Baia să nu aibă treabă nici vornicii, nici ilișarii și nici un dregător domnesc. Tătarii erau volnici să vândă și să cumpere, și nu puteau fi judecați decât de domn și de călugării mânăstirii. La 6 octombrie 1454
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu plăteau: Târgul Frumos, Târgul Iași, la Lăpușna, la Vadul Călugărilor, la Vaslui, la vadul Țuțorei, la Mogoșești și la Târgul Roman. Cu tătarii Moldoviței din Târgul Baia să nu aibă treabă nici vornicii, nici ilișarii și nici un dregător domnesc. Tătarii erau volnici să vândă și să cumpere, și nu puteau fi judecați decât de domn și de călugării mânăstirii. La 6 octombrie 1454, era scutită de dări și de slujbe casa din Suceava, pe care armeanul Ion o dăruise mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lăcaș de cult, ce avea să devină necropolă domnească. După Analele putnene, zidirea bisericii de la Putna, cu hramul Adormirea Sfintei Nascătoare de Dumnezeu, a început la 4 iunie 1466 și s-a terminat la 3 septembrie 1469, după biruința asupra tătarilor la Lipnic (Lipinți). După alte informații, zidirea a început la 4 iulie și s-a terminat în 1470, iar zidul împrejmuitor, cu turnul de la intrare au fost ridicate în 1481, așa cum se poate vedea pe pisania așezată la baza turnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rudele acestuia, toți nepoții luui Hodco Costici, postelnicul, și ai lui Lev (Leu) și un loc în pustiu, de cealaltă parte a Podragăi. La 30 martie 1500, domnul întărea Putnei satele Verejani și Ciulinești și îi dăruia cinci sălașe de tătari. La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără și satul Onicicani, lângă Sinești, pe care le-a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan cel Mare o face
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi voia domnului, afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea românească, iar nimeni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și să nu îl poată lua”. La 12 aprilie 1458, Ștefan cel Mare întărește Episcopiei Romanului satele Leucușani, mai sus de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vornici, dar, în cazul în care aceștia îi jignesc pe țărani, aceștia îi alungă. A doua “republică” o constituie Vrancea, formată din 12 sate cu 2000 de gospodării. Cea de-a treia “republică” este Tigheciul, un codru la hotarele cu tătarii din Bugeac “cel mai puternic parapet al întregirii Moldove dinspre apele Prutului”. Locuitorii acestui ținut plătesc un bir mic, anual, și sunt toți călărași. Odinioară contingentul format de ei se ridica la 8.000 de călăreți, în vremea lui Cantemir
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu păstoritul: pe lângă oi și vite, au livezi de pomi și fac și agricultură, atât cât le permite pământul și clima. În afară de aceasta, mai toți țăranii liberi mergeau călări când erau chemați la oaste. Faptul că se reped pe urmele tătarilor, când aceștia pradă, sau că, Ștefan cel Mare le dă voie să meargă și să vadă ce s-a întâmplat cu familiile lor, după năvala tătarilor din vara anului 1476, este o dovadă că este vorba de o oaste care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]