2,943 matches
-
cu 47% în primul tur și 55% pentru cel de-al doilea 85. Privatizarea televiziunii i-a "eliberat" pe telespectatorii captivi ai emisiunilor oficiale, oferindu-le programe alternative. Constatăm, de altfel, că emisiunile politice, care în mod tradițional erau favoritele telespectatorilor francezi, nu mai obțin scoruri de audiență considerabile în context electoral. Spațiile alocate lui R. Barre și J. Chirac în 5 și 7 aprilie 1988 la "Heure de la Vérité" nu au obținut decît 14 și 16% audiență din totalul căminelor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
degrabă la alte programe decît la campania oficială. Formele de emisiuni politice preferate se prezintă într-o ordine descrescătoare: intervievarea unui om politic de mai mulți jurnaliști (42%), intervievarea unui om politic prin întrebări adresate direct de un eșantion de telespectatori (26%), intervievarea unui om politic întretăiată de reportaje de actualitate (16%), intervievarea unui om politic de un singur jurnalist (11%), dezbaterea dintre jurnaliști și specialiști în politică, fără prezența oamenilor politici (10%). Comportamentele ca atare ale cetățenilor francezi în perioada
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de reper cantitativ este audiența a trei dezbateri televizate, care au fost difuzate în cursul ultimelor campanii prezidențiale. În 1974, dezbaterea Giscard d'Estaing Mitterrand a fost urmărită de mai mult de 23 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 71% dintre telespectatori. În 1981, aceiași protagoniști atrag aceeași populație care nu mai reprezintă decît 60% dintre telespectatori. În 1988, audiența dezbaterilor Chirac Mitterrand, difuzată în direct de două canale și amînată de alte trei, a fost evaluată la circa 30 milioane de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ultimelor campanii prezidențiale. În 1974, dezbaterea Giscard d'Estaing Mitterrand a fost urmărită de mai mult de 23 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 71% dintre telespectatori. În 1981, aceiași protagoniști atrag aceeași populație care nu mai reprezintă decît 60% dintre telespectatori. În 1988, audiența dezbaterilor Chirac Mitterrand, difuzată în direct de două canale și amînată de alte trei, a fost evaluată la circa 30 milioane de telespectatori. Aceste tranșări foarte dramatice și spectaculoase ale comunicării, în care se concentrează tensiunea dintre
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
În 1981, aceiași protagoniști atrag aceeași populație care nu mai reprezintă decît 60% dintre telespectatori. În 1988, audiența dezbaterilor Chirac Mitterrand, difuzată în direct de două canale și amînată de alte trei, a fost evaluată la circa 30 milioane de telespectatori. Aceste tranșări foarte dramatice și spectaculoase ale comunicării, în care se concentrează tensiunea dintre politicul personalizat și mediaticul de masă, nu trebuie să ocolească formele permanente sau mai frecvente reprezentate de contribuția comunicării la participarea mai organizată a cetățenilor activi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
modalități de a face ceva în legătură cu aceasta. ... Prin acțiunea socială colectivă. Dacă numai câțiva oameni sunt indignați de prezentarea excesivă a violenței la televiziune, nu există nici o șansă ca aceasta să devină o problemă. Dar dacă zeci de mii de telespectatori împărtășesc indignarea față de această stare de lucruri și gândesc că ar trebui făcut ceva în legătură cu ea, apare o problemă socială. Putem spune că problemele sociale sunt acele situații care tulbură mulți oameni și declanșează interesul acestora, formează opinii și dezvoltă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fenomenelelor și proceselor politice, sociale și economice, P, unul dintre analiști, dorind să demonstreze că stăpânește foarte bine termenii pe care Îi folosește (răspunzând astfel unei acuzații anterioare), nu Ține cont de cunoștințele generale, de competențele interlocutorului său și ale telespectatorului (receptorul indirect) și explică astfel conceptul de gradient: Gradient, dle H, mai Înseamnă ... variația funcției exprimată prin derivata ei sau ... prin tangenta la graficul funcției În punctul respectiv... Reacția lui H este de a-l anunța, politicos, că pe direcția
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fi mai bine să trecem la ale noastre. Dacă P nu ar fi Ținut cont, În elaborarea frazei de mai sus, decât de dorința lui de a-și etala cunoștințele și ar fi acordat atenția ce se cuvenea interlocutorului (și telespectatorului), ar fi putut construi o frază mult mai pertinentă, mai accesibilă (chiar dacă deficitară În ce privește acuratețea informației) de genul Gradientul ne arată variația unei mărimi 1.3.2. Contextul din perspectiva interpretului Așa cum apare el din perspectiva interpretului, contextul este de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
același text, ar exista două texte diferite. Intuitiv, observăm următoarele: prima semnificație (Guvernul nu ne va mai minți...) pare a fi mesajul direct pe care ministrul finanțelor dorește, cel puțin aparent, să-l aducă la cunoștința parlamentarilor (și, indirect, a telespectatorilor); În termeni tehnici, această semnificație este asertată, ea este informația nouă, relevantă care stă la baza actului de comunicare; a doua semnificație este una subînȚeleasă, veche, presupusă, indirectă, situată 51 Într-un plan secund al comunicării, dar care rezultă, cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Îi ia interviul. Specifică acestui tip de comunicare (interviuri difuzate prin radio sau TV) este existența a două categorii de receptori: interlocutorul, care, aflându-se În centrul deictic al discursului, este parte activă a dialogului (interacționează cu locutorul) și ascultătorii/ telespectatorii care, neaflându-se În centrul deictic, pot doar recepta și interpreta enunțul, nu și interveni - spre deosebire de convorbirea radio din timpul zborului, unde există mai mulți receptori, dar toți, fără nici o restricție, pot deveni emițători. Din această a doua categorie, emițătorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
unui articol/material difuzat sau publicat de o altă instituție de profil, iar această constatare echivalează cu un elogiu adus presei românești dintotdeauna. Explicația constă În faptul că ziarele, emisiunile de radio și TV au milioane de cititori, ascultători sau telespectatori, Încât șansele ca acela care plagiază să fie prins sunt infinit mai mari decât În cazul unei lucrări științifice, de pildă, tipărită Într-un număr limitat de exemplare, despre care se presupune că se adresează unui cerc relativ Îngust de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
caracterizat de un antierou simpatic, care nu mai este în totalitate negativ, ci uneori se manifestă chiar uman, spre deosebire de eroul care este uneori incapabil să își adapteze morala, prea normativă și riguroasă, la situații concrete, ceea ce îl face relativ antipatic telespectatorului. Acest model cultural, vehiculat în filme precum Erou din întâmplare, Leon etc., a suscitat o amplă discuție asupra caracterului prejudiciabil și a posibilei influențe negative pe care o poate avea asupra publicului, în special a celui tânăr, prin faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rândul agresorilor, dar remarcăm pe locul al treilea al agresorilor fenomenele din natură (11,32%). Graficul 6. Ponderea agresorilor în cadrul producțiilor ficționale Studiile arată că, atunci când actele de violență sunt comise de personajele principale ale producției, impactul și influența asupra telespectatorilor este și mai mare. Adulții, dar mai ales copiii sunt atrași de personajele principale, cu care se identifică și ale căror comportamente le rețin și le imită. Astfel, eroii sau personajele percepute ca „pozitive” și care comit acte de violență
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de vârstă, copiii urmărind în special emisiuni care nu li se adresează. Bibliografie Berger, P.; Luckmann, T. (1997), Construcția socială a realității, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Drăgan, I. (1996), Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București. Dâncu, V. (2000), Țara telespectatorilor fericiți, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Dâncu, V. (2000), „Călăuzitorii ochi de sticlă”, în Țara telespectatorilor fericiți, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Silverstone, R. (1999), Televiziunea în viața cotidiană, Editura Polirom, Iași, 1999. *** HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. *** HYPERLINK "http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
P.; Luckmann, T. (1997), Construcția socială a realității, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Drăgan, I. (1996), Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București. Dâncu, V. (2000), Țara telespectatorilor fericiți, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Dâncu, V. (2000), „Călăuzitorii ochi de sticlă”, în Țara telespectatorilor fericiți, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Silverstone, R. (1999), Televiziunea în viața cotidiană, Editura Polirom, Iași, 1999. *** HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. *** HYPERLINK "http://www.umext.maine.edu/onlinepubs/htmpubs/4100.htm" www.umext.maine.edu/onlinepubs/htmpubs/4100
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asemănător dacă am vrea să știm care sunt valorile încarnate de eroii din revistele pentru copii. Dar logica ce stă la baza analizei cantitative permite și aprofundarea documentelor relativ scurte, de genul unei dezbateri televizate care durează 40 de minute. Telespectatorul obișnuit își formează o impresie generală asupra pozițiilor apărate, asupra argumentelor dezvoltate, asupra priceperii participanților, asupra simpatiei sau antipatiei pe care le creează aceștia. O analiză de conținut cuantificată cu ajutorul unui computer per-mite aprofundarea și specificarea. Printr-o analiză lexicologică
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
oamenilor care prestează o muncă fizică decât asupra celor ce efectuează o muncă intelectuală; * are un efect mai mare asupra comportamentului celor care trăiesc în suburbii decât asupra locuitorilor din zonele rezidențiale. * Dovada cu privire la legătura dintre violența vizionată și agresiunea telespectatorului este adesea incertă, dar se bucură de un suport istoric crescând. * Consolidează spiritul materialist. * Contrar credințelor populare, televiziunea nu cauzează oamenilor în vârstă dezangajarea din problemele cotidiene ci, din contră, aceștia se mențin la curent cu problemele social-politice și economice
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că pagina tipărită este unicul mijloc de comunicare intelectuală. Celelalte mijloace sunt suspectate în ceea ce privește capacitatea lor de a satisface nevoile de educație și sunt zugrăvite ca simplu divertisment față de care se arată un dispreț disimulat, ele contribuind la crearea unor telespectatori fără rațiune, a căror stare emoțională este modelată de mijloacele de comunicare netipărite. Daca ne referim la țara noastră, oricine a remarcat că după 1990 televiziunea pur și simplu a explodat dar, din păcate, în afara măsurării gradului de audiență a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
celelalte personaje politice de prim-plan, pe un trend ascendent în simpatia publicului și în intenția de vot. A fost suficientă o seară, într-o conjunctură favorabilă, de maximă focalizare mediatică, pentru ca primarul Sibiului să declanșeze, în mintea milioanelor de telespectatori, declicul că el este "neamțul de care avem nevoie", cel care prin rigoarea, cinstea și farmecul personal ar putea fi, în ciuda hârdaielor de lături prăvălite imediat, la comandă, de singura televiziune aservită președintelui, personajul providențial care să scoată țara din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fost oscilantă și chiar contradictorie. Recunoscând dreptul societății de a avea o voce politică, Dubcek condamna mesajele care contestau "rolul conducător al partidului" și "avertiza împotriva "confundării libertății cuvântului cu dreptul de a exprima viziuni subiective în fața a milioane de telespectatori, ascultători sau cititori fără a lua în considerare suficient influența lor socială"". Recunoscând necesitatea criticării constructive a erorilor anterioare a partidului, Dubcek insista că munca în folosul prezentului trebuia să predomine. Deși partidul era nevoit de acum să își "câștige
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
profita o dată-n viață de datul în spectacol?) Ne mirăm foarte cum de un Big Brother de peste Ocean n-a îmbrăcat încă haina de împrumut a românașului atît de talentat în astfel de imitațiuni. Deocamdată, surplusul hormonal al teleaștilor și telespectatorilor noștri se consumă în inevitabilele Surprize, surprize. Peste v'un an, poate... Numai exhibiționistul de geniu Picasso putea suporta aparatul de filmat în timp ce picta. Secolele de vitală claustrare în intimitatea atelierului păreau, în ochii impudicului modern, întruchiparea însăși a desuetudinii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește și se dezvoltă din punct de vedere social și intelectual. Televiziunea poate intensifica anumite comportamente ale copiilor sau poate ,,sugera noi comportamente pe care altfel telespectatorii nu le-ar lua În considerare” (Felson, 1996). De asemenea, telespectatorii, cu timpul, pot deveni insensibili față de diferitele acte de cruzime văzute În filme. Și, poate, cel mai grav aspect este acela că ei pot dobândi o falsă percepție a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În care copilul crește și se dezvoltă din punct de vedere social și intelectual. Televiziunea poate intensifica anumite comportamente ale copiilor sau poate ,,sugera noi comportamente pe care altfel telespectatorii nu le-ar lua În considerare” (Felson, 1996). De asemenea, telespectatorii, cu timpul, pot deveni insensibili față de diferitele acte de cruzime văzute În filme. Și, poate, cel mai grav aspect este acela că ei pot dobândi o falsă percepție a realității. Acest lucru se Întâmplă deoarece „valorile și atitudinile ori percepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor”. Un studiu de actualitate care pune În vedere violența media și comportamentul agresiv este cel coordonat de Jo Groebel (1998a, 1998b). Acesta a fost desfășurat Între 1996 și 1997 de UNESCO, World Organization of the Scout Movement și Universitatea Utrecht
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doilea război mondial; președintele american G.W. Bush anunța, prin semnul OK, intrarea României, ca membru cu drepturi depline, În NATO. Exemplele de mai sus poartă Însemnele celebrității datorită celor care le-au performat În fața a zeci de milioane de telespectatori din Întreaga lume. Însă semnele În sine au intrat de mult În limbajul nostru cotidian, datorită fenomenului despre care Adina și Septimiu Chelcea vorbesc În capitolul care deschide lucrarea: „McDonaldizarea comunicării nonverbale”. Pornind de la teza lui George Ritzer conform căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]