3,283 matches
-
Pre Ursache ce au fost Visternic mare, cel vestit de bogat și de bani, la toți în toate țările, l-au dezbrăcat cu pielea și l-au legat la stâlp, la ger, fiind iarnă de la care țiindu-l un an în temniță și bătându-l la tălpi i-au luat 250 pungi de bani. Pre Ion Isar Visternicul și pre Andrei Șipoteanul Vornicul de poartă, dezbrăcându-i cu pielea goală și ungându-i cu miere, vara, i-au legat la stâlp, de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
relatarea ziarului rezultă că locul închisorii nu avea stabilitate la Iași. Iată ce spun despre aceasta Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în „Istoria orașului Iași", vol. I, Iași, 1980, p. 97-98: „În partea de sus a pieței palatului se afla temnița domnească, deasupra căreia Ștefan Tomșa zidise o biserică - „Biserica de pe Poartă". În fața ei erau plasate spânzurătorile. Deși aspectul locului era macabru, se circula totuși pe lângă zidul curții, pe actuala stradă Palat, căreia, în vremea aceea, i se spunea Podul Spânzurătorilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trebuie neapărat evitat. Acest fel de zel care socotește că prin astfel de lucruri forțate dă o idee despre generozitatea sa se înșeală amarnic, fiindcă el produce un efect cu totul opus și casa cu pricina e privită ca o temniță îngrozitoare din care ești fericit să pleci"64. Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită Simetric cu scenele care împlinesc riturile de ospitalitate cu mai multă sau puțină inspirație și perfecțiune se află cele care subliniază dimpotrivă perversiunile, ostilitatea manifestă a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
G. Fotino, S. Dragomir, I. Lupaș, C.C. Giurescu, Z. Pâclișanu (probabil singurul oponent al regimului între membrii Institutului de Istorie Națională din București; era și un redutabil ziarist). Dintre aceștia, A. Lapedatu (1950) și Gh. Brătianu (1953) au murit în temniță. Ei sunt, de altfel, împreună cu Sever Zotta (ucis în octombrie 1944), principalii istorici martiri (uciși) ai României totalitare comuniste, ceilalți supraviețuind închisorii, dar rămânând profund afectați fizic și emoțional, astfel încât cu greu au reușit să revină în activitatea științifică; unii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fără vreo logică (poate doar logica terorii), personalități dintre cele mai diferite și care, uneori, nici nu s-au cunoscut înainte de proces. Farsa judiciară intentată grupului Augustin Pacha s-a încheiat cu condamnări la pedepse cuprinse între 10 ani de temniță grea și muncă silnică pe viață, astfel că, în anul 1951, întreaga ierarhie catolică (latină și greco-catolică) recunoscută de Vatican era decapitată. „Singura atitudine în acord cu poziția Sfântului Scaun este cea a mons. Schubert”, scria în 1951 mons. Domenico
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al ambasadei URSS în Ungaria, un diplomat iugoslav, afirmând că partea ungară se opune îmbunătățirii relațiilor bilaterale, a arătat că înainte de toate ungurii n-au redeschis procesul lui Rajk, îndreptat nemijlocit împotriva Iugoslaviei. în afară de aceasta, conform spuselor diplomatului iugoslav, în temnițele ungare încă mai erau închiși circa 200-300 de oameni judecați anterior pentru simpatia lor față de Iugoslavia. Diplomații maghiari, în discuțiile cu colegii sovietici, atrăgeau la rândul lor atenția asupra faptului că nerezolvarea problemei referitoare la Rajk a dat iugoslavilor prilejul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din Grecia. Au urmat tot pe aceeași cale sora mea, apoi o soră a mamei cu soțul ei și doi copii. în urma unei intervenții venite din Franța, a plecat și mătușa mea, Elena Brătianu, văduva lui Gheorghe Brătianu, ucis în temnița de la Sighet. în sfârșit, în 1963, în decembrie, am plecat și eu, fiind obligat atunci să renunț la cetățenie. Cum se pleca în acei ani? în acei ani nu se pleca, de regulă, decât cu mari greutăți, clandestin, începând din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cultelor (p. 283). în alte cazuri autoarea recurge la exagerări sau afirmații discutabile: „noi, cei mai în vârstă, care am apucat acele vremuri de teroare, știm câți preoți au plătit convingerile lor ferme cu viața sau cu ani grei de temniță. Cifra oficială se ridică la peste zece mii. De mirare este însă faptul că nicăieri nu se menționează acest lucru. Se vorbește pretutindeni despre martirii din sânul tuturor celorlalte confesiuni, categorii sociale etc.” (p. 222). După cunoștința noastră, conducerea BOR nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
B.2” `n care se aflau Andreas Schmidt și Constantin Stoicănescu la 9 februarie 1945: Constantin Strună, Bate clopotu-n Gulag. Drama locotenent-comandorului (r) aviator, prizonier de război și deținut politic Dumitru Marinescu. 10 ani `n lagărele sovietice, 11 ani `n temnițele românești, Editura Semne, București, 2000, vezi `ndeosebi p. 82-173. Deși ușor romanțată și pierz`nd parțial din valoare prin apelul la unele studii istorice asupra subiectului, pentru a dovedi autenticitatea anumitor fapte - totuși, aceasta trebuia lăsată `n seama profesioniștilor -, lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fără audiere de martori sub jurământ"; 4) a ordonat "internarea în lagăr a celor achitați". Achitat inițial în august 1946, a fost arestat în 30.06.1950 și condamnat la 29.05.1951 pe baza acelorași acuzații la 7 ani temniță grea. A trecut prin închisorile din Jilava și Gherla, fiind eliberat la 05.10.1955. Locotenent-colonel magistrat (din 01.04.1932); colonel magistrat (din 31.03.1938); general de brigadă magistrat (din 20.03.1943). 200 Iosif Iacobici (1884-1952), militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
frontul de est, fiind nevoit să-și dea demisia din fruntea Marelui Stat Major. A fost trecut în rezervă la 15.07.1942. Arestat la 12.08.1948 și condamnat de autoritățile comuniste în 19.01.1949 la 8 ani temniță grea. Moare în penitenciarul din Aiud. General de brigadă (din 10.05.1931); general de divizie (din 25.12.1937); general de corp de armată (08.06.1940). 201 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în rezervă un an mai tâziu. Arestat de autoritățile comuniste la 09.03.1950, a fost acuzat de crime de război și "maltratarea prizonierilor sovietici", fiind condamnat în 1953 la 15 ani muncă silnică iar în 1957 la 8 ani temniță grea. A fost eliberat la 06.03.1958. A trecut prin închisorile Jilava, Pitești, Lugoj și Făgăraș. Maior (din 31.10.1936); locotenent-colonel (din 31.10.1940); colonel (din 22.06.1942). 209 Dumitru Carlaonț (1888-1970), militar de carieră român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1897-?), polițist și militar în rezervă român; licențiat în Drept. În iulie 1941 îndeplinea funcția de subinspector de Poliție la Inspectoratul de Poliție Cernăuți. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost condamnat la 12.11.1955 la 10 ani temniță grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Eliberat în 30.07.1956. A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș. 220 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 207.912 din 15
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a evreilor din Basarabia și Bucovina de nord în Transnistria. A fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșire de crime de război" și condamnat la 02.07.1945 de către Tribunalul Poporului din București la temniță grea pe viață, degradare civică pe timp de 10 ani și confiscarea averii. Moare în detenție, în penitenciarul Aiud la 22.06.1950. Colonel (din 01.10.1928); general de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 18
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1916), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.02.1922. Comandant al Legiunii de Jandarmi Hotin (din 1941). Arestat în 1945, a fost judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 28.02.1946 la 5 ani temniță grea. A trecut prin închisoarea Jilava, unde moare la 15.08.1949. Locotenent (din 01.09.1917); căpitan (din 01.04.1923); maior (din 01.01.1934). 317 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12.1940. Decretul-Lege Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
60 de luni sub învinuirea că a "funcționat în Biroul Statistic Militar al Marelui Stat Major-Secția II care avea misiunea informațiilor și contrainformațiilor". Ulterior, în 1955, a fost învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat la 3 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Făgăraș, Pitești, Giurgiu, Jilava și Iași, fiind eliberat la 19.12.1955. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel (din 18.07.1942). 342 Indicativul codificat al Armatei a 3-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 25.12.1950, a fost eliberat la 03.07.1951. Rearestat la 29.09.1951, a fost acuzat de "crime contra umanității" și condamnat în 1954 la 6 ani temniță grea. 374 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 375 Ioan Lissievici (1898-1974), militar de carieră român. Absolvent al Școlii de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1914-1916) și al Școlii Superioare de Război (1922-1924). Intră în armată cu gradul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pus la dispoziția Ministerului de Război din 23.08.1944, este trecut în rezervă la 24.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste în 1946 ca fost membru al guvernului Ion Antonescu, este condamnat în 06.02.1948 la 10 ani temniță grea și degradare civică. Moare în detenție în penitenciarul Văcărești. Colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 10.05.1941); general de divizie (din 10.05.1944). 393 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 394 Nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de autoritățile comuniste în 1950, a fost acuzat de "crime contra umanității-fiind comandantul Regimentului 53 Infanterie a ordonat execuția de persoane civile și în special evrei, pe teritoriul unde s-a purtat războiul" și condamnat în 1954 la 20 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava, Poarta Albă, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 12.11.1955. Maior (din 10.10.1929); locotenent-colonel (din 01.01.1937); colonel (din 08.06.1940). 430 Vezi și nota de răspuns Nr. 4249
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Inspector la Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria (19.08.1941-20.04.1942). Arestat de autoritățile comuniste la 10.12.1949, a fost învinuit de "crime contra umanității" și condamnat în 1950 la temniță grea pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Făgăraș, Oradea, fiind eliberat la 23.01.1956. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.10.1930); colonel (din 10.05.1936). 461 Nu a putut fi identificat. 462 Constantin Zamfir
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 18.03.1938; maior în rezervă (din 27.02.1939); locotenent-colonel în rezervă (din 19.07.1945). Arestat de autoritățile comuniste la 09.05.1951, a fost acuzat de crime de război și condamnat în 1953 la 20 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava, Făgăraș și Gherla, fiind eliberat la 15.11.1960. 471 Ion Glogojanu (1888-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1907-1909) și al Școlii Superioare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 12.10.1944, a fost învinuit că prin "politica de aservire a țării în favoarea Germaniei fiind ministru a contribuit la începerea războiului contra URSS". Judecat și condamnat în lotul mareșalului Antonescu la 17.05.1946 la 20 de ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava și Aiud. Moare în penitenciarul Aiud la 15.01.1956. 519 Enache Borcescu (1895-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1913-1915), al Școlii Speciale de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09.1944); desconcentrat la 26.09.1944. În 1945 este arestat (11.02-09.05.1946), acuzat de "arestări și măsuri rasiale ca Inspector de Jandarmi în Basarabia", judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 28.02.1946 la 15 ani temniță grea. În urma recursului este achitat și pus în libertate. Rechemat în activitate este numit comandant al Corpului de Gardieni Publici (din 08.06.1946); transferat la Regimentul de Securitate București (din 01.02.1949). Arestat de autoritățile comuniste la 12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1949). Arestat de autoritățile comuniste la 12.08.1948, a fost acuzat că în calitate de "inspector de jandarmi la Chișinău a dispus exterminarea evreilor și a 20 de parașutiști și 5 cetățeni sovietici", judecat și condamnat în 1950 la 8 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Pitești, Jilava, Văcărești, fiind eliberat la 15.10.1955. Este din nou arestat la 06.02.1960 și condamnat la 14 ani detenție grea sub acuzația de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Trece prin închisorile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]