3,397 matches
-
4: numărul de nave PRIORITATEA 2: ÎNNOIREA ȘI MODERNIZAREA FLOTEI (art. 9) Măsura 21: construirea de noi nave - Acțiunea 1 construirea - Indicatorul 1: TB(4) - Indicatorul 2: kW(3) Măsura 22: Modernizarea navelor existente - Acțiunea 1 modernizare - Indicatorul 1: TB (tonajul navei după modernizare)(4) - Indicatorul 2: ΔTB (mărirea tonajului)(4) - Indicatorul 3: kW(3) (5) Măsura 23: Retragerea navei (fără ajutor public) asociată cu reînnoirea flotei cu ajutor public - Acțiunea 1 retragerea navei existente - Indicatorul 1: TBR(1) - Indicatorul 2
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
FLOTEI (art. 9) Măsura 21: construirea de noi nave - Acțiunea 1 construirea - Indicatorul 1: TB(4) - Indicatorul 2: kW(3) Măsura 22: Modernizarea navelor existente - Acțiunea 1 modernizare - Indicatorul 1: TB (tonajul navei după modernizare)(4) - Indicatorul 2: ΔTB (mărirea tonajului)(4) - Indicatorul 3: kW(3) (5) Măsura 23: Retragerea navei (fără ajutor public) asociată cu reînnoirea flotei cu ajutor public - Acțiunea 1 retragerea navei existente - Indicatorul 1: TBR(1) - Indicatorul 2: TB(2) - Indicatorul 3: kW(3) PRIORITATEA 3: PROTECȚIA
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
Indicatorul 2: numărul unităților care au beneficiat de condiții de mediu îmbunătățite - Indicatorul 3: numărul unităților informatizate Măsura 35: pescuitul continental(6) (Anexa III.2.5) - Acțiunea 1 construirea de nave noi - Indicatorul 1: numărul de nave construite - Indicatorul 2: tonajul total al navelor construite - Acțiunea 2 modernizarea navelor existente - Indicatorul 1: numărul de nave modernizate - Indicatorul 2: tonajul total al navelor modernizate - Acțiunea 3 alte măsuri pentru sprijinirea pescuitului continental - Indicatorul 1: numărul proiectelor PRIORITATEA 4: ALTE MĂSURI (art. 11
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
35: pescuitul continental(6) (Anexa III.2.5) - Acțiunea 1 construirea de nave noi - Indicatorul 1: numărul de nave construite - Indicatorul 2: tonajul total al navelor construite - Acțiunea 2 modernizarea navelor existente - Indicatorul 1: numărul de nave modernizate - Indicatorul 2: tonajul total al navelor modernizate - Acțiunea 3 alte măsuri pentru sprijinirea pescuitului continental - Indicatorul 1: numărul proiectelor PRIORITATEA 4: ALTE MĂSURI (art. 11, 12, 14, 15, 16 și 17 alin. (2)) Măsura 41: pescuitul costier la scară redusă(art. 11) - Acțiunea
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
Acțiunea 3 primă de reconversie profesională (art. 12 alin. (3) lit. (c)) - Indicatorul 1: numărul de beneficiari - Acțiunea 4 ajutor pentru înființarea unei afaceri pentru pescari tineri (art. 12 alin. (3) lit. (d)) - Indicatorul 1: numărul de beneficiari - Indicatorul 2: tonajul brut înregistrat al navelor achiziționate Măsura 43: promovare(9) (art. 14) - Acțiunea 1 campanii de promovare - Indicatorul 1: numărul campaniilor generice - Indicatorul 2: numărul campaniilor bazate pe indicații/desemnări geografice ale originii (art. 14 alin. (3)) - Acțiunea 2 participarea la
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
de FSE - Indicatorul 1: numărul persoanelor/zilelor de formare profesională NOTE (1) Acest indicator poate fi utilizat doar pentru nave cu lungimea între perpendiculare mai mică de 24 de metri și doar până la 31.12.2003 (vezi reglementările privind măsurarea tonajului) (2) Acest indicator trebuie să fie utilizat: - pentru nave cu lungimea între perpendiculare mai mare de 24 de metri, de la 01.01.2000, și - pentru toate navele, de la 01.01.2004, (vezi reglementările de măsurare a tonajului) (3) Acest indicator
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
reglementările privind măsurarea tonajului) (2) Acest indicator trebuie să fie utilizat: - pentru nave cu lungimea între perpendiculare mai mare de 24 de metri, de la 01.01.2000, și - pentru toate navele, de la 01.01.2004, (vezi reglementările de măsurare a tonajului) (3) Acest indicator se referă la puterea declarată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2090/98 (puterea motorului) (4) Toate navele construite (măsura 21) trebuie să aibă tonajul stabilit în TB iar tonajul tuturor navelor modernizate (măsura 22) trebuie să fie restabilit
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
2000, și - pentru toate navele, de la 01.01.2004, (vezi reglementările de măsurare a tonajului) (3) Acest indicator se referă la puterea declarată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2090/98 (puterea motorului) (4) Toate navele construite (măsura 21) trebuie să aibă tonajul stabilit în TB iar tonajul tuturor navelor modernizate (măsura 22) trebuie să fie restabilit în TB (anexa IV pct. 1.4 lit. (a) la Regulamentul (CE) nr. 2792/1999). Nu se utilizează indicatorul TBR, pentru navele nouconstruite sau modernizate. Dacă
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
de la 01.01.2004, (vezi reglementările de măsurare a tonajului) (3) Acest indicator se referă la puterea declarată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2090/98 (puterea motorului) (4) Toate navele construite (măsura 21) trebuie să aibă tonajul stabilit în TB iar tonajul tuturor navelor modernizate (măsura 22) trebuie să fie restabilit în TB (anexa IV pct. 1.4 lit. (a) la Regulamentul (CE) nr. 2792/1999). Nu se utilizează indicatorul TBR, pentru navele nouconstruite sau modernizate. Dacă modernizarea nu atrage după sine
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
măsura 22) trebuie să fie restabilit în TB (anexa IV pct. 1.4 lit. (a) la Regulamentul (CE) nr. 2792/1999). Nu se utilizează indicatorul TBR, pentru navele nouconstruite sau modernizate. Dacă modernizarea nu atrage după sine nici o creștere a tonajului, cantitatea corespunzătoare este 0. (5) Acest indicator se referă la puterea totală a noului motor al navei și nu la creșterea puterii ca urmare a noului motor. Dacă modernizarea nu include un motor nou, cantitatea corespunzătoare este 0. (6) În
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
sus nu se vor aplica navigației de coastă și pescuitului în apele teritoriale ale părților contractante. Părțile contractante se obligă să accepte că valabile toate documentele emise sau aprobate de către autoritățile respective ale celeilalte părți privind naționalitatea navelor, registrul de tonaj, identitatea echipajului și alte documente legate de nave și încărcătură acestora. Articolul 3 Tratamentul națiunii celei mai favorizate prevăzut în art. 2 nu se va aplica: a) avantajelor pe care una dintre părțile contractante le-a acordat sau le va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106512_a_107841]
-
în timpul bătăliei de la Rio de la Plata de către vasele militare britanice și neozeelandeze. După capitularea Franței, porturi precum Brest au fost transformate în baze pentru submarinele germane, de unde erau organizate atacurile împotriva transporturilor navale britanice. A rezultat o creștere uriașă a tonajului vaselor britanice scufundate. Perioada dintre capitularea Franței și stabilizarea de către marina britanică a situației a fost denumită de comandanții germani de submarine primele „vremuri fericite”. Până în 1941, SUA a început să fie tot mai implicată în război. Forțele britanice au
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
superioară sau cele situate sub ea pot fi: După poziție și structură, una din aceste punți poate îndeplini mai multe roluri. Astfel, la navele cu o singură punte, puntea superioară este și punte principală, punte de bord liber, punte de tonaj etc. Punțile de suprastructură acoperă fie una din suprastructurile principale — teugă, castel central, dunetă — când au o construcție mai rezistentă și îndeosebi puntea castelului central, fie suprastructuri ale castelului central sau rufurilor, când au o construcție mai ușoară: puntea de
Punte (de navă) () [Corola-website/Science/302950_a_304279]
-
1999, canalul este traversat de o linie de înaltă tensiune. O linie de cale ferată aflată pe malul de vest parcurge paralel întreaga sa lungime. Volumul de trafic a atins, în 1991, aproximativ 18.300 parcurgeri ale canalului, cu un tonaj total de 426 milioane tone. Marcajul kilometric este în numere arabe și este pozitionat pe malul vestic al canalului. Regulamentul de trafic naval prin canal și în porturile sale este fixat de Autoritatea Navală a Canalului Suez. Aceste regulamente sunt
Canalul Suez () [Corola-website/Science/303568_a_304897]
-
concret, Koslinski fiind rechemat în țară de către Ministerul de Război. Revenit în România, căpitanul comandor Gheorghe Koslinski este numit în funcția de adjutant al regelui Ferdinand I (1922-1926) și apoi președinte al Comisiei de supraveghere a construcției unui submarin de tonaj mijlociu ("Delfinul") și a unei nave bază pentru Marina militară română (1927-1931). Aceste nave au fost construite la șantierul naval din Rijeka (pe țărmul Marii Adriatice, azi în Slovenia, pe atunci numit Fiume și făcând parte din Regatul Italian). Gheorghe
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
electronică, rafinarea petrolului, produselor chimice, inginerie mecanică și produse ale științei biomedicale. În 2006, Singapore a produs circa 10 la sută din producția mondială de cipuri electronice. Singapore este cele mai mare port din lume din punct de vedere al tonajului transportat. Singapore este al patrulea cel mai mare centru comercial de schimb valutar din lume după Londra, New York City și Tokyo. Singapore a fost evaluat ca având cel mai ușor mediu de afaceri din lume, cu mii de expatriați străini
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
industriei sale de transport, mai ales de portul său maritim. Transportul produce peste 10% din PIB-ul țării, deși economia de diversifică din ce în ce mai mult. Portul Singaporez este printre cele mai mari porturi din lume (situat pe locul întâi mondial după tonaj brut). De asemenea, Singapore este un centrul mare de aviație, fiind mai ales o escală importantă pe "Ruta Cangurului" între Australia și Europa. Aeroportul Changi este servit de 81 de companii de aviație care leagă orașul cu 179 de orașe
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
White Star Line la începutul secolului al XX-lea. Navele care alcătuiau acest cvartet erau: În 1899 White Star Line a comandat construirea navei RMS "Oceanic" care ar fi depășit nava SS "Great Eastern" în lungime dar nu și în tonaj. După moartea lui Thomas Ismay comanda pentru nava-soră a Oceanicului, "Olympic", a fost anulată. În schimb, resursele financiare au fost redirecționate către noul proiect al companiei: construirea celei mai mari flote de nave care să navigheze vreodată pe ocean, "Cele
Cele Patru Mari (nave) () [Corola-website/Science/329226_a_330555]
-
care să navigheze vreodată pe ocean, "Cele Patru Mari". În 1901 White Star Line a comandat o serie de patru nave care să fie mai mari decât "Great Eastern". Cele patru nave au fost proiectate ca fiecare să aibă un tonaj de peste 20.000 de tone și în loc să fie construite pentru viteză pentru a putea câștiga Panglica albastră navele au fost proiectate pentru a fi mai luxoase decât rivalele lor. Prima din cele patru navel a fost "Celtic" și a fost
Cele Patru Mari (nave) () [Corola-website/Science/329226_a_330555]
-
fost lansată pe 4 aprilie 1901 și a efectuat călătoria inaugurală pe 26 iulie. Era mai scurtă decât "Oceanic" dar totuși mai lungă decât "Great Eastern". Când "Celtic" a fost finalizată era cea mai mare navă din lume cu un tonaj de 21.035 de tone. Următoarea navă a fost "Cedric" care a fost lansată pe 21 august 1902 și a efectuat călătoria inaugurală pe 11 februarie 1903. La acea vreme a preluat de la "Celtic" titlul de cea mai mare navă
Cele Patru Mari (nave) () [Corola-website/Science/329226_a_330555]
-
tone. Următoarea navă a fost "Cedric" care a fost lansată pe 21 august 1902 și a efectuat călătoria inaugurală pe 11 februarie 1903. La acea vreme a preluat de la "Celtic" titlul de cea mai mare navă din lume, cu un tonaj de 21.073 tone. A treia navă a fost "Baltic" care a fost lansată pe 21 noiembrie 1903 și a efectuat călătoria inaugurală pe 29 iunie 1904. Cu 23.876 de tone a fost cea mai mare navă din lume
Cele Patru Mari (nave) () [Corola-website/Science/329226_a_330555]
-
un fumoar decorat cu vitralii și, în cazul navei "Adriatic", bazin de înot și băi turcești. "Celtic" a fost prima din Cele Patru Mari, intrând în serviciu în 1901 și a fost prima navă care să depășească "Great Eastern" în tonaj. Cariera ei a fost marcată de câteva accidente. Transformată în crucișător auxiliar în timpul Primului Război Mondial, s-a ciocnit cu o mină în 1917 ducând la moartea a 17 oameni. În 1918 a fost torpilată de un submarin german dar a rămas
Cele Patru Mari (nave) () [Corola-website/Science/329226_a_330555]
-
de 50 de locomotive, ce au fost utilizate pentru trenurile de marfă. Ultima locomotivă, cu numărul de parc 140.117, a fost retrasă din serviciu în anul 1976. În primii ani de după cel de-al doilea război mondial datorită creșterii tonajelor trenurilor de marfă pe liniile cu profil greu se impunea dotarea cu noi locomotive. Pentru această a fost adoptat tipul 1’ E, seria CFR 150.000 realizată aproape identic după seria germană 50.Total de 282 de locomotive, 1946-1960 În timpul
Locomotive cu abur în România () [Corola-website/Science/318366_a_319695]
-
coroborată cu alte informații. Însărcinat ca efect al negocierilor duse în timpul Conferinței de Pace de la Paris cu organizarea, coordonarea și finalizarea repatrierii tuturor „legiunilor” naționale și prizonierilor de război din în Siberia a fost Consiliul Suprem Aliat - care a asigurat tonajul maritim necesar. Tot ce a privit transportul și întreținerea a căzut însă direct în sarcina guvernelor naționale. România a preluat în 1919 sarcina repatrierii prizonierilor care luptaseră în armatele Puterilor Centrale - internați în lagărele din Rusia și proveniți din cadrul militarilor
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
12 tone și cu maximum 3 axe, 37 euro pentru cele cu masa mai mare de 12 tone și cu peste 4 axe. Podul are deschideri de 180 m între pile, pentru a permite inclusiv circulația navelor fluviale de mare tonaj. Podul propriu-zis este unul de tip hobanat, în zona șenalului navigabil tablierul fiind susținut de niște cabluri de mari dimensiuni numite hobane, fixate pe cele patru pile centrale. Aspectul dat de ansamblul format de pilele centrale și de hobane poate
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]