3,404 matches
-
i atmosferă oră? ului Jenă. De aici provin at�ț pesimismul sentimental, religios ? i metafizic, c�ț ? i na? ionalismul romantic al lui Eminescu. Era tot timpul fascinat de istorie ? i de folclor. Eminescu a avut o atitudine foarte d�rz? �mpotriva at�tor str? ini care spoliau Rom�nia. Dup? p? rerea lui, ace? tia erau �n trecere prin ? inuturile rom�ne? ți, cucerindu? le, jefuind, pustiind ? i viol�nd, dar cel mai adesea r? m�neau că s? exploateze ? i s? domine 65
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i Iorga a adoptat crezul na? ionalist al lui Eminescu � practic f? r? rezerve �, pesimismul metafizic omniprezent �n opera marelui poet na? ional este absent �n opera lui Iorga. Poate c? din cauz? c? Iorga a fost �n primul r�nd un lupt? tor. Astfel �nc�ț at�ț de eminesciana resemnare pesimist? ie? ea din discu? ie. Dup? c�teva turnee de familiarizare cu lumea intelectual? bucure? tean? , Iorga ? i șo? ia să au plecat �n toamnă lui 1890 că s? petreac? trei ani de studii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o singur? dorin?? , că moartea s?? l m�ntuiasc? de toate suferin? ele �ndurate�71. Astfel s? a n? scut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciad? �n secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conduc? tor dac? s?ar fi n? scut cu trei sute de ani mai devreme. �ntre timp, Iorga a continuat s? citeasc? literatur? englez?: Bulwer? Lytton, Dickens ? i Thackeray. A citit (�n portughez?) O Parnaso Lusitano, i? a citit pe Luis Cam�es
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorice anterioare, av�nd, deci, o importan?? secundar?. �n c? utarea documentelor, Iorga se c? l?uzea dup? conceptul c? istoria rom�nilor este indivizibil?; evenimentele petrecute pe teritoriul Transilvaniei ? i Basarabiei se aflau ? i ele �n aten? ia să că cercet? tor. A avut norocul s? viziteze Dresda ? i N�rnbergul �naintea distrugerii lor. Dup? care a plecat la M�nchen că s? văd? o alt? imagine a Germaniei � cea a sudului catolic �, unde a descoperit multe comori istorice rom�ne? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți. ?i? a continuat drumul spre Alpi, spre Tirol, partea de sud a acestei provincii p? r�ndu? i?se complet italian?. Tirolezii l? au impresionat pe Iorga. Modul lor de via?? că odrasle ale naturii prezenta un contrast �mprosp? ț? tor fă?? de �Viena putred? ? i birocratizat? �80. De la Innsbruck, Iorga a plecat la Vene? ia, că s? consulte Arhivele Frari, apoi pe cele de stat de la Milano. Acolo a descoperit furios c? ungurii falsificaser? datele referitoare la Iancu de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o carte acestui subiect, G�nduri ? i sfaturi ale unui om că oricare altul 2, resping�nd acuză? iile c? �ncerca s? devin? un apostol. C�ț de adecvat este titlul acestui volum: Lupta! Iorga era mai presus de orice un lupt? tor pentru ideile pentru care tr? ia. �n felul acesta trebuie �n? elese personalitatea ? i multiplele lui activit?? i. Lupta a fost principala manifestare a �sistemului� lui Iorga, complexele lui mesianice privind demnitatea să puț�nd fi �n? elese numai �n lumină combativit?? îi sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elese numai �n lumină combativit?? îi sale. Iorga istoricul, dramaturgul, oratorul, profesorul universitar, mai cu seam? Iorga ziaristul ? i criticul literar ? i chiar ? i Iorga memorialistul, �ntreaga gam? uluitoare a activit?? ilor lui demonstreaz? vigoarea luptei sale. A fost un lupt? tor ? i un animator, nu r? m�nea pasiv la nimic. Dr. Samuel Johnson spunea c�ndva: �Inten? iile trebuie s? se bizuie pe ac? iuni�. Pentru Iorga, chiar ? i �n domeniul istoriei, ideile nu puteau fi separate de ac? iune, ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
idealurile sale c? l?uzîndu? i ac? iunile. Ar fi nedrept s? individualiz? m vreun element ca fiind punctul de cotitur? al unei vie? i sau vreun eveniment adecvat că sens ? i chiar că ritm ca fiind mai hoț? r�tor dec�ț altul. Dar un articol pe care l? a publicat Iorga �n 1899 �n �L�Ind�pendance Roumaine� a constituit un adev? raț pas hoț? r�tor3. Odat? cu acest articol, Iorga �? i p? r? șea turnul de filde?. Articolul acesta l? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care separă un istoric respectat, intangibil ? i demn de respect chiar ? i din partea celor care �l urau4, de un politician combativ care, odat? �nfr�nt, �n partea aceasta a lumii (mult mai adesea dec�ț �n alte p? r? i), era la cheremul �nving? torului. Iorga a intrat �n lupta politic? fiind bine cunoscut pentru numeroasele lui realiz? ri ? i bine �narmat, cu o imens? erudi? ie istoric? ? i literar? , cu cunoa? terea limbilor clasice ? i moderne, �nzestrat cu o memorie fenomenal? ? i av�nd convingeri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
isp?? itori; Ministerul de Interne a fost cel care le? a organizat. Pe la 1900, sistemul autocrat rusesc bazat pe birocra? ie nu mai putea face fă?? nemul? umirilor sociale. Astfel, Ministrul de Interne, Contele Viaceslav Plehve, a dat urm? torul ordin: �Trebuie s? �nec? m revolu? ia �n s�nge evreiesc! � Teoria lui Hugh Seton? Watson s? a adeverit deci punct cu punct. Evreii din cadrul Leg? m�ntului de colonizare rusesc nu aveau nici o speran?? pe viitor, a? a c? mul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
universal? trebuie deci nu numai studiate �n paralel, dar trebuie ? i s? fie considerate complementare. Iorga a pornit de la literatura universal? �ntorc�ndu? se apoi la literatura rom�n? , c? l?torind ? i f? c�nd cercet? ri �n toat? Europa. Dup? c?l? toriile ? i studiile sale �n str? în? țațe, a petrecut mul? i ani r? școlind colec? iile rom�ne? ți, inscrip? iile biserice? ți, m? n?știrile din Rom�nia ? i propriet?? i particulare. Dup? opinia lui Iorga, un na? ionalist trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
voia s? fac? o na? ionalizare rapid? că s?? i ofere muncitorului francez un rol real �n conducerea industriei 32. Iorga ? i Eminescu au sus? inut cauza ?? r? nimii, opun�ndu? se marxismului. Iorga va juca �n 1917 un rol hoț? r�tor �n proclamarea reformei agrare ? i a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (�n special cele din domeniile artei ? i literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care luptă pentru bun? starea a 80 sau 90�% din populă? ie s? fie etichetat drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sale personale fă?? de evrei. Avea rela? îi de prietenie excelente cu ei (chiar ? i cu evreul marxist, Dobrogeanu? Gherea ? i cu mul? i al? i evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovad? , �n perioadă să antisemit? , ziarul lui anun? ase triumf? tor c? Dreyfus era nevinovat: �Nici vorb? de tr? dare�, ? i �l consideră pe colonelul Piquart drept �un caracter nobil�35. Lui Iorga �i pl? ceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totu? i cuvinte aspre despre emigran? i, pe care �i numea Mahalaua (un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
detractorii s? i o priveau cu invidie. Chiar ? i prietenii (că ? eicaru) o considerau �un sertar cu fi? e puse �n dezordine care a fost r? sturnat�50. Nici un istoric din sud? estul Europei nu poate s? nu fie recunosc? tor pentru ceea ce a realizat Iorga. El i? a scutit pe mul? i istorici de trud? , de confrunt? rile cu birocra? îi ? i de ore lungi petrecute �n arhive pline de praf ? i ne�nc? lzite. Adnot? rile lui pot fi �deconcertante
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi populare este �ntotdeauna cea mai bun? solu? ie la care poate recurge istoricul atunci c�nd nu dispune de documente. Opera istoric? a lui Iorga a urmat trei cercuri concentrice: istoria rom�nilor de? inea zona central?; cercul urm? tor era constituit de istoria vecinilor Rom�niei; cercul exterior era ocupat de istoria universal?. Metodă această �l punea �n fă? a urm? toarelor �ntreb? ri: c�ț de strict trebuie istoricul s? ? în? seama de probele documentare disponibile? Asigur? oare �obiectivitatea� respectarea strict
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i pe spontaneitatea geniului s? u, fiind mai cur�nd o ilustrare a spiritului de fine? e al lui Pascal dec�ț al spiritului geometric al lui Descartes. Vorbind despre propria să oper? istoric? , Iorga afirmă c? �el era un judec? tor mai sever al ei dec�ț fusese vreunul din profesorii lui�52. Dup? ce criterii �? i judeca Iorga opera? Cum interpreta el istoria? Care erau preferin? ele lui Iorga? Iorga a devenit politician na? ionalist ? i era din fire foarte p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d �n vedere volumul imens al realiz? rilor sale, erorile lui Iorga devin relativ nesemnificative. De? i lucr? rile lui de �nceput s�nt precise, cele de mai ț�rziu las? s? se �ntrevad? limitele umane ale unui Iorga supus at�tor tensiuni. Gre? elile lui s�nt �n cea mai mare parte rezultatul pripelii. Presiunile politice l? au for? at adesea s? insiste asupra public? rîi imediate a unei c? r? i insuficient de atent rev? zute; ?i de prea multe ori s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai vechi documente antropologice p�n? la cele actuale, utiliz�nd �n mod str? lucit cele 50�000 de documente descoperite de el, deoarece: �Istoricul nu trebuie s? oboseasc? niciodat? s? le aminteasc? oamenilor de tradi? iile lor, devenind astfel sus? în? torul cauzei solidarit?? îi na? ionale�60. Este posibil (a? a cum sus? inea el) că Iorga s? fi fost motivat de dorin? a de a nu �deveni dezertor ? i tr? d?tor�, dar nu era f? cut pentru politic?. Oricine �i examineaz? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aminteasc? oamenilor de tradi? iile lor, devenind astfel sus? în? torul cauzei solidarit?? îi na? ionale�60. Este posibil (a? a cum sus? inea el) că Iorga s? fi fost motivat de dorin? a de a nu �deveni dezertor ? i tr? d?tor�, dar nu era f? cut pentru politic?. Oricine �i examineaz? cu aten? ie via? a nu poate s? nu aib? un sentiment de u? urare atunci c�nd Iorga p? r? se? te scenă politic? (la care el �nsu? i s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de articole, mai ales despre literatur? ? i istorie. Ne vom transfera acum aten? ia de la activit?? ile profesionale la jurnalistică să politic? (de? i, �n cazul lui, este dificil s? tras? m o linie de demarca? ie �ntre aceste dou? domenii). Lupt? torul ? i animatorul Iorga ? i?a dus �lupta� prin jurnalistică politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie �ntre aceste dou? domenii). Lupt? torul ? i animatorul Iorga ? i?a dus �lupta� prin jurnalistică politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul rom�nesc�, colaboratorii discutau adeseori despre faptul c? jurnalistică este o profesie sau o voca? ie; Iorga nu acceptă s? judece evenimentele �f? r? team? sau p? rtinire�. Niciodat? indiferent fă?? de subiectele de care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
endance Roumaine� a publicat articolele lui Iorga despre via? a intelectual? �n Rom�nia; �n aceste articole el nu mai era istoricul ? i criticul literar relativ timid, transform�ndu? se �ntr? un polemist de temut. �n 1903 a �nceput s? colaboreze la �S? m?n? torul�; ulterior, va prelua practic publică? ia. Nu este u? or s? colaborezi cu Iorga. Avea un ego extraordinar, iar firea lui �i cerea s? devin? �primul printre (�n nici un caz) egali�. De ziua s? rb? torii na? ionale a Rom�niei, 10
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de scandal nu respect? standardele presei legale, dar nu exist? nimic �n zilele noastre care s? semene cu jurnalistică european? de la sf�r? ițul veacului. �Neamul rom�nesc� nu a fost �ns? menit s? fie un ziar de scandal! El era purt? torul de cuv�nt al lui Nicolae Iorga, intelectualul rom�n par excellence, slujindu? i drept linie �nt�i �n lupta să pentru na? ionalismul cultural rom�nesc65. El i? a insuflat ziarului propriul s? u spirit ? i pu? ine dintre paginile acestuia erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de cele din ?? rile occidentale. Atunci c�nd Iorga �? i vedea principiile atacate, �? i dublă erudi? ia cu o capacitate de admonestare pe care numai cele mai bune tradi? îi ale jurnalisticii est? europene o pot oferi. El �i anatemiza tun? tor pe detractorii Rom�niei ? i se delecta b? ț�ndu?? i joc de numele de familie al adversarului (chiar dac? ? i el era victima aceleia? i practici). Se refer? la conduc? torii bol? evici evrei folosind numai numele lor anterioare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prea des ? i estetică. �ntruc�ț adoptase o teorie care explică ridicarea boierilor că un fenomen nonorganic ? i str? în, Iorga s? a raliat mesajului din Dou? neamuri al lui C. Sandu? Aldea, deoarece acesta zugr? vea un sat asem? n?tor descrierilor lui istorice, indiferent de valoarea lui literar?. Cu toate c? Iorga sim? ea c? istoria ? i literatura se afl? �n rela? îi de interdeterminare, literatura era mai vag? dec�ț istoria, datorit? documentelor acesteia din urm?. Dup? p? rerea lui, evolu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]