4,979 matches
-
rezistență a țărănimii și lansează sloganul „intensificării luptei de clasă în perioada construirii socialismului”; între 1929 și 1933, lupta între țărani și putere se dezlănțuie, și se încheie cu o foamete care distruge elita rurală ucrainiană. Comuniștii își extind puterea totalitară asupra unei societăți din ce în ce mai atomizate. Stalin relansează această strategie a războiului civil și în afara URSS. în China*, PC chinez încearcă să declanșeze insurecții în 1926 la Canton și în 1927 la șanhai; înfrânt de naționaliștii din Gomindan, el se repliază
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Le Havre, Musîe des Beaux Arts). 14. Pavilionul URSS de la Expoziția Universală de la Paris ilustrează noua arhitectură impusă de Stalin și reluată după război în Polonia și România. Această arhitectură constituie un fel de sinteză între blocurile new-yorkeze și arhitectura totalitară - fascistă italiană sau nazistă. Clădirea este dominată de un cuplu de statui reprezentând, în stilul realismului socialist, un muncitor sovietic și o kolhoznică ridicând fiecare sus unul din simbolurile comunnismului: secera și ciocanul. 15. Această machetă a unui monument închinat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un glonte în cap, pe data de 23 mai 1946... Crima de la Katyn este o crimă de război și este parte integrantă a politicii de sovietizare* a teritoriului polonez anexat. în același timp, ea este o crimă caracteristică pentru regimurile totalitare care au exterminat în mod sistematic elitele din țările cucerite. Spre nefericirea ei, Polonia a făcut, începând ca anul 1939, dubla experiență a acestei politici criminale: nazistă și comunistă. KHMERII ROȘII Cambodgia, fostă colonie franceză devenită independentă în 1953, avea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
decât războiul contra burgheziei, adică, înainte de orice, războiul civil al proletariatului contra burgheziei, pentru cucerirea puterii, un război fără de care orice progres serios este imposibil [...]”. Politica e concepută ca un război total, chemând la exterminarea „dușmanilor de clasă”. Structurile gândirii totalitare sunt deja lesne de identificat în gândirea lui Lenin care, în exilul său, pare totuși a nu-și face prea multe iluzii când, pe 22 ianuarie 1917, declară: „Poate că noi ăștia, bătrânii din vechea gardă nu vom ajunge să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și al tacticii revoluționare. în cinci momente cruciale, intervenția sa personală a făcut să basculeze istoria. Primul a fost acela al respingerii patriotismului în august 1914. Cel de-al doilea este datat 17 aprilie 1917: cu un instinct revoluționar și totalitar sigur, Lenin înțelege că bolșevicii nu vor avea majoritatea în Adunarea Constituantă reclamată vreme de decenii de toți democrații și revoluționarii, și care urma să fie aleasă prin vot universal. El simte că singura șansă de a pune mâna pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a cărui propagandă* exaltă egalitarismul*, exacerbează ura față de cei avuți, setea de jaf, gustul răzbunării sociale și în curând, gustul sângelui. El contribuie la suscitarea acelui gen de moment pe care Hannah Arendt îl consideră ca fiind întâlnirea dintre grupul totalitar și „masele care-și descoperă apetitul pentru organizarea politică”. în afară de asta, acest partid devine un partid-miliție, bolșevicii organizându-și armata lor privată, „gărzile roșii”. Trecerea la fapte: Revoluția din Octombrie Pe 17 iunie, Lenin anunță public că Partidul Bolșevic e
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unei lovituri de stat, care va reuși pe data de 7 noiembrie 1917. Acest act înseamnă trecerea la punerea în aplicare a două logici: cea a războiului civil și cea, inedită și surprinzătoare , a transformării mișcării revoluționare într-un partid-stat totalitar. Războiul civil prezintă avantajul statului de drept, a democrației pluraliste și a statuluinațiune. El devine un război al claselor care, din punct de vedere al lui Lenin, trebuie să fie preventiv și este fundamentat pe deosebirea radicală dintre prieteni și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rămâne în partid decât un singur om - Dictatorul”. Pe 17 noiembrie, Lozovski condamnă „cultul eroului” care-l aureolează pe Lenin, devenit acum principiul de bază al disciplinei de partid. Noua putere se îndreaptă spre semnarea actului de naștere a regimului totalitar: suprimarea premeditată a Adunării Constituante, fapt confirmat și prin crearea Cekăi, poliția politică*, pe data de 20 decembrie. Nedispunând de majoritate în Adunare, Lenin inaugurează, pe 15 decembrie, logica „poporului nedemn” sau a „poporului imbecil”: „în alegeri, poporul a votat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
precedente, această dictatură avea la bază o ideologie scientist-mesianică bine structurată și un partid de revoluționari de profesie - elemente fundamentale de care momentul iacobin al Revoluției Franceze nu dispunea - fapt care n-a întârziat să ducă la apariția prototipului regimurilor totalitare. LENINISM/MARXISM-LENINISM/STALINISM Leninismul este înainte de toate un model teoretic al revoluției* din Rusia, așa cum se degajă din ansamblul scrierilor lui Lenin* dintre 1899 și 1923 (45 de volume în ediția franceză a Operelor sale). Acest model se referă la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a conștiinței de clasă revoluționare; pentru Lenin, partidul este format din intelectuali, revoluționari de profesie care îi aduc din afară clasei muncitoare conștiința revoluționară. în locul clasei, partidul este adevăratul actor istoric. Această inversare a rolurilor se află la originea dimensiunii totalitare a bolșevismului* debranșat de realitățile societale și pus în mișcare de utopie, de pasiunea revoluționară și de ideologia scientistă. Pe planul strategiei, Lenin impune în 1903, în programul PMSDR, noțiunea de dictatură a proletariatului; apoi, între 1905 și 1916, trăgând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o asemenea barbarie este fructul misticii lor opuse”. Albert Camus condamnă comunismul stalinist încă din 1946, în Nici victime nici călăi; dar în Omul revoltat (1951), atunci când reflectează asupra problemei terorii, raționale sau iraționale, el recuză orice confuzie între „teocrațiile totalitare”. După el, revoluțiile fasciste nu au ambiția universală a comunismului rus care „are pretenții, mărturisite la Imperiul mondial” și „ambiția metafizică [...] de a edifica, după moartea lui Dumnezeu, o cetate în care omul este în sfârșit divinizat”. Camus se inspiră
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu literatura de inspirație swiftiană și publică Ferma animalelor, povestea preluării puterii de către niște animale supuse și ele imediat puterii dictatoriale a unuia singur dintre ele, o metaforă a istoriei bolșevismului. în 1949, Orwell publică romanul 1984, care sintetizează practicile totalitare ale unei puteri omnisciente datorită tehnicii; înventând o „novlangue”, Orwell insistă asupra pervertirii limbajului și asupra schimbării sensului cuvintelor în regimul totalitar: „Război” înseamnă „pace”, „libertate” - „sclavie”, „ignoranță” - „forță”. Acest roman de anticipație aparține (parodic) genului utopiei, ales și de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unuia singur dintre ele, o metaforă a istoriei bolșevismului. în 1949, Orwell publică romanul 1984, care sintetizează practicile totalitare ale unei puteri omnisciente datorită tehnicii; înventând o „novlangue”, Orwell insistă asupra pervertirii limbajului și asupra schimbării sensului cuvintelor în regimul totalitar: „Război” înseamnă „pace”, „libertate” - „sclavie”, „ignoranță” - „forță”. Acest roman de anticipație aparține (parodic) genului utopiei, ales și de Evgheni Zamiatin pentru a denunța, în anii 1920, implacabila dictatură birocratică pe cale de a se instala în URSS (Noi ăștia, 1924). Literatura
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deriziunii și a uitării și, în 2003, Ignoranța în care revine asupra cicatricilor de neșters ale exilului la care a fost constrâns în 1975. Disidența* cehă și slovacă numără mulți alți scriitori ale căror romane înfățișează individul confruntat cu mecanica totalitară: Pavel Kohout (Executanța, 1979), Josef Skvorecki (Minunea din Boemia, 1972), slovacul Dominik Tatarka (Demonul consimțirii, 1956). Dramaturgul Vaclav Havel (Audiența, Vernisajul, 1957; Petiția, 1978) dobândește o mare notorietate ca militant al Chartei 77, dar și datorită reflecțiilor sale asupra „puterii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fără de putere” (Eseuri politice, 1989). Publicarea în 1992 a jurnalului lui Jan Zabrana O viață întreagă a fost o adevărată revelație: cartea repune în cauză visul iluzoriu al unui „socialism cu față umană”. în Bulgaria, Jeliu Jelev publică Fascismul -stat totalitar (1982) care-i și o descriere a dictaturii comuniste. în Albania, Ismail Kadarî utilizează modalitatea literară și a povestirii codificate pentru a descrie regimul (Iarna marii singurătăți, Conceptul). în 1975, cartea lui Jean Pasqualini Prizonier al lui Mao provoacă reculul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să reacționeze fără a înfrunta opoziția celorlalți doi în același timp. în 1958, împreună cu Liu Shaoqi și împotriva lui Zhou Enlai - și promovându-l la cel mai înalt rang pe Lin Biao -, demiurgul Mao Tzedun, într-un acces de voluntarism totalitar, lansează Marele Salt înainte*, pretinzând că, în zece ani, China va ajunge din urmă economia americană. Când Marele Salt se transformă în dezastru, și apoi în timpul perioadei de reconstrucție, Lin Biao e singurul care-i rămâne cu adevărat credincios, ceilalți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1976 - cel puțin 500.000 de victime -, Mao nu mai e decât umbra celui care a fost odinioară; moare pe 9 septembrie a aceluiași an, într-o atmosferă de sfârșit de lume. Imagine vie a revoluției chineze înseși, acest tiran totalitar a avut finalmente o traiectorie mai puțin originală și creativă decât va fi crezut chiar el: ieșit de nicăieri, el a avut într-adevăr capacități extraordinare de a cuceri puterea și geniul de a-i da substanță, dar mult mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
disputelor dintre revoluționarii și reformiștii din sânul marxismului. în paralel, el încearcă să extindă materialismul istoric la ansamblul fenomenelor științifice și naturale, o viziune mecanicistă pe care Stalin* o va utiliza din belșug pentru a fonda marxism-leninismul*. MARXISM O CONCEPȚIE TOTALITARĂ A POLITICULUI? Dacă termenul „marxian” este aplicat mai degrabă operei lui Marx, iar cuvântul „marxist” posterității sale, și unul și celălalt desemnează o aceeași „filosofie a praxis-ului” care voia să înțeleagă lumea și în același timp s-o transforme
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
această matrice simbolică dar, simultan, ele au inspirat și legitimat forme de organizare despotică a vieții sociale. Dacă marxismul se prezintă ca o „concepție globală asupra lumii”, rămâne de determinat dacă nu cumva, cu aceeași ocazie, el fundamentează o concepție totalitară asupra politicului. O concepție globală asupra lumii Broșura lui Lenin* Trei surse ale gândirii marxiste este o bună introducere în opera lui Marx, cu condiția să se adauge că, dacă acesta din urmă a preluat mult din filosofia germană, din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
liniștitoare ale unei interpretări definitive a lumii, posibilitatea de a trăi prin procură suferințele clasei muncitoare, în sfârșit, perspectiva unei utopii înfăptuite, căreia îi puteau fi verificate la fața locului - în URSS*, în China*, în Cuba*, „formidabilele realizări”. O concepție totalitară asupra politicului Două remarci permit punerea problemei unei eventuale legături între gândirea marxiană și modurile de întrebuințare represive pe care le-a cauționat ulterior. Pe de o parte, au existat indivizi și grupuri care s-au reclamat de la opera lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
legături între gândirea marxiană și modurile de întrebuințare represive pe care le-a cauționat ulterior. Pe de o parte, au existat indivizi și grupuri care s-au reclamat de la opera lui Marx fără ca pentru aceasta să adere și la concepția totalitară a puterii. Primele partide social-democrate din Europa Occidentală se refereau, sub influența lui Jaurès și a lui Guesde în Franța, a lui Kautsky și a lui Hilferding în Germania, a lui Otto Bauer în Austria, la temele majore ale marxismului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cât și pentru a le mări influența, dacă nu chiar pentru a încadra societatea. Acolo unde comuniștii sunt la putere, acestea vizează mobilizarea populației, acreditând ideea unei puternice susțineri a unei societăți civile care, în realitate, este distrusă de regimul totalitar. încercând să cuprindă largi straturi sociale și să-și înmulțească releele de implantare, Internaționala Comunistă* (IC) creează organizații de masă care se înscriu într-o concurență fățișă cu organizațiile social-democrate. Obiectivul prioritar este să-i smulgă pe muncitori din legăturile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-și vadă revendicările memoriale luate în seamă, atât de Rusia lui Vladimir Putin, cât și de Uniunea Europeană*. Reprezentanții acestora au susținut votarea de către adunarea parlamentară a Consiliului Europei, la 25 ianuarie 2006, a „unei condamnări internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare” ce s-a lovit de vii reticențe, chiar și în afara taberei comuniste. Istoricii înșiși au și astăzi păreri divergente în privința analizei pactelor. Dacă unii percep aici prudența defensivă a unui Stalin decepționat de slăbiciunea democrațiilor în fața Reichului în timpul acordului de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mișcarea asociativă muncitorească. în acest sens, social-democrația* germană constituie, înainte de 1914, modelul european, care se regăsește în Suedia, Norvegia, Belgia și Anglia, în timp ce țările din sud - Italia, Spania, Franța - sunt mai marcate de tradiția anarhistă*. Inventarea nucleului extremist cu vocație totalitară în 1902, în lucrarea sa Ce-i de făcut?, Lenin* propune o nouă concepție despre partid, care se desparte în trei puncte fundamentale de modelul social-democrat. în primul rând, la nivelul proiectului: partidul leninist se dorește un „detașament de avangardă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lipsa unei înrădăcinări în societatea civilă*. și, în plus, această afirmare a monopolului legitimității revoluționare care vrea ca partidul să-și plaseze sub dominația-i totală sovietele, sindicatele, clasa muncitoare și întreaga societate. De la partidul extremist de mase la partidul-stat totalitar Cucerind puterea, la 7 noiembrie 1917, Lenin modifică, volens nolens, natura Partidului bolșevic. într-adevăr, el pune mâna pe stat, atât ca loc, cât și ca aparat al puterii. Din acest moment, partidul este chemat să îndeplinească simultan funcțiile unui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]