15,763 matches
-
adaosurilor, multiplicării, din păcate din ce în ce mai șterse și neselective de la o carte la alta, până la antologia Miniaturi din 1969, este surprins „pe viu” spectacolul mozaicat al vieții obișnuite într-un oraș de provincie. E o agitație obscură, previzibilă, reluată la nesfârșit, transpusă în notații rapide, în încercarea de a da substanță imaginii unui mediu. În fiecare moment, pe stradă, în tramvai, dar mai cu seamă înlăuntrul curților, în case, în odăi, se întâmplă ceva. Viețuirea în formele ei cele mai banale, făpturile
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
iar primul volum, Cartea nunților, îi apare în 1968. Poet în afara oricărei grupări sau clasificări literare, M. este în același timp unul dintre eminenții traducători contemporani, publicând aproape cincizeci de volume de beletristică, filosofie, religie, critică și istorie a artelor, transpuse din autori precum T. S. Eliot, Boris Vian, V.-L. Saulnier, B. Fundoianu, K. E. Gilbert și H. Kuhn, Wladislaw Tatarkiewicz, Erwin Panofsky, R. Wittkower, H. Zimmer, Jean Filliozat, J. Evola, L. Kolakowski, C.S. Lewis ș.a., dar mai cu seamă
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
A fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1985) și cu Grand Prix de Poésie de l’Enclave des Papes Valréas. Este sora criticului Constantin Crișan. Poezia scrisă de M. este o meditație tandră, fără ostentație, fără patetism. Stanțele transpun o atitudine contemplativă, uneori ironică în fața ireversibilei curgeri a timpului: „Am lăsat în urmă/ frânghii sângerate de gleznele mele,/ A rămas fumul îmblânzit de dorul cuminte./ Munții, prăbușiți spre a-mi opri pribegia,/ pe care i-am luat/ și rezimându-i
MARINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
este dacismul ancestral al sufletului, proiectat în fantomele lupilor, călăuzite de un sentiment al pustiului și al nopții, ca în istoria neamului românesc. „Poet substanțial în descendență nichitiană” (Eugen Simion), M. este deopotrivă un autor cultivat și modern, care își transpune estetic emoțiile, le radicalizează expresiv și îmbină două registre, tradițional și modern, fiind cuprins de „febra unui gând împietrit”, de angoasa vidului sau de tristețea senin-mioritică a lupului de jertfă. Este și coautor al unei cărți de reconstituire documentar-romanțată, Peregrinările
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
întreaga sa activitate a fost consacrată tălmăcirilor și s-a impus, astfel, ca unul dintre cei mai importanți traducători moderni de literatură anglo-saxonă. Preferințele sale se îndreaptă spre romanele lui Jack London și ale lui John Steinbeck. De asemenea, a transpus titluri reprezentative din creația lui Oscar Wilde, Charlotte Brontë și Ernest Hemingway. Activitatea de traducător a lui M. a fost completată, în câteva cazuri, de prefețe, scrise cu claritate și dovedind o temeinică informație și un simț sigur al valorii
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
cuvintele-cheie ale unui triplu idealism: eliminarea crizelor economice și sociale, creșterea substanțială a productivității datorită științei și reînvestirea tehnologiei cu valențe extraordinare. Ideea unei societăți În care conflictul social era eliminat În favoarea imperativelor de ordin tehnologic și științific putea fi transpusă În soluții liberale, socialiste, autoritare sau chiar comuniste și fasciste. Pe scurt, productivismul era promiscuu din punct de vedere politic”. Pentru o mare parte a celor cu orientare de centru și de dreapta, atracția față de o formă sau alta de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mare de variabile pot fi transformate În constante. Astfel, o pădure cu copacii de aceeași vârstă, aparținând aceleiași specii și plantați În rânduri paralele pe un teren fără denivelări, cu un sol și un nivel de umiditate uniforme, poate fi transpusă În formule de control optim mai simple și mai exacte. Diversitatea este Întotdeauna mai greu de proiectat, de realizat și de controlat decât uniformitatea. Abordând chestiunea urbanismului ca pe o problemă simplă, cu două variabile, de corelare a nevoii de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cât stereotipul este mai static și unidimensional, cu atât este mai puțin nevoie de interpretare creativă și de adaptare. În Anzi, sugerează van der Ploeg, „regulile” venite o dată cu noul soi de cartof erau atât de restrictive, Încât nu puteau fi transpuse În variatele practici locale. Unul dintre principalele scopuri ale simplificărilor operate de stat, ale colectivizării, benzilor rulante, plantațiilor și comunităților planificate este acela de a reduce realitatea la un minim, astfel Încât regulile să descrie mai adecvat situația și să dirijeze
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe care o conferă succesiunea evenimentelor face să se câștige aproape sigur câteva zile de creștere, iar riscul de a Însămânța Înainte de un Îngheț puternic nu este mai ridicat. Cunoștințele practice de genul celor deținute de Squanto pot fi, desigur, transpuse În termeni științifici universali. Un botanist poate observa, de exemplu, că frunzele de stejar Încep să crească datorită ridicării temperaturii ambientale și a solului, aceasta asigurând creșterea porumbului și făcând neglijabilă probabilitatea unui Îngheț fatal. Un indiciu similar poate fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o lucrare extraordinară despre rutina operatorilor, a căror activitate părea să fi fost mult simplificată, Ken Kusterer a arătat că muncitorii au trebuit totuși să Își dezvolte competențe individuale absolut necesare pentru reușita producției, dar care nu puteau fi niciodată transpuse În formule pe care un novice să le poată aplica imediat. Un operator a cărui activitate era clasificată drept „muncă necalificată” a făcut o analogie Între ceea ce realiza el și condusul unei mașini: „În mare, toate mașinile sunt la fel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
beletristică, folclor, poetică și stilistică, debutând cu O pânză în depărtare (1967) de Valentin Kataev. A dat versiuni românești la câteva romane ale scriitorului Cinghiz Aitmatov: Vaporul alb (1972), Cocorii timpurii (1977), Cântecul stepei, cântecul munților (1989), Eșafodul (1991). A transpus în românește studii importante de teorie literară și estetică (V. Jirmunski, B. Eihenbaum, B. Tomașevski, V. Vinogradov), incluse în volumul Ce este literatura. Școala formală rusă (1982), ca și Probleme de literatură și estetică (1982) de Mihail Bahtin. A făcut
ILIESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
venețiene, urmează în general structura epică a romanului francez, pe care îl prescurtează și căruia îi transformă parțial concepția. Se renunță la unele elemente cavalerești - cultul onoarei și simțul războinic - și se modifică psihologia eroilor, sentimentul de amour courtois fiind transpus în cadru familial. Traducerea românească, datând din secolul al XVIII-lea, este o adaptare prescurtată și conținând unele elemente locale, făcută după versiunea neogreacă. Singura copie, din 1789, păstrată într-un miscelaneu de texte religioase, aparține logofătului Ioniță (Niculae) Șoimescu
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
viziunii” rostogolindu-se în apele tulburi ale impudorii. Nu e de mirare, atâta vreme cât, traducând în 1952, împreună cu N. Cerna, romanul Onoarea de G. Bașirov, I. îl apreciază în prefață ca fiind „o strălucită realizare a realismului socialist”. În același an transpune în românește Taras Bulba de N.V. Gogol. În perioade mai vechi ale activității sale literare publicase, în „Arhiva CFR”, tălmăcirea unei nuvele de Ludovic Naudeau și a unui act dintr-o piesă a lui René Fauchois. Comediile Alt om de
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Moldova și în Muntenia, teatrul și presa. Întemeietori ai primelor periodice de durată au fost Heliade, Asachi și G. Barițiu. Literatura română datorează Școlii Ardelene singura epopee încheiată, Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, scriere de o factură modernă accentuată, care include, transpuse în ficțiune sau purtate în „sertarele” textelor din subsolul poemului, și dezbateri de idei, exprimând cele mai temerare atitudini din cuprinsul i. românesc. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’ époque des
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
Galați (Ascensiunea unei fecioare). Publică primul volum, cu piesele Goana și Nu suntem îngeri, de-abia în 1981, fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alte piese de teatru, scenarii TV, schițe și scenete umoristice pentru radio nu sunt transpuse decât parțial în cărți: O vară fierbinte (1984), Carlo contra Carlo (1995, Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Comedii... și ceva drame (2000). În 1988 i se decernează din nou Premiul Asociației Scriitorilor din București, pentru Așteptam pe altcineva (publicată
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
relații externe și în final la Editura Științifică și Enciclopedică din București, de unde se pensionează în anul 1990. Numărându-se printre puținii traducători români din literatura bulgară, I. a urmărit să pună în circulație opera unor prozatori din țara vecină, transpunând cu deosebire romane de Emilian Stanev, Gheorghi Mișev, Pavel Vejinov și Bogumil Rainov. Și-a completat activitatea de traducător cu aceea de lexicograf, alcătuind ghiduri de conversație bulgar-român și român-bulgar, principala sa lucrare în acest domeniu fiind Dicționar bulgar-român (1994
IOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287613_a_288942]
-
Minerva până în 1985, când se stabilește în Germania. I. este prima poetă aromână care își adună creația în volum. Steauă di dor (1983) are un titlu de rezonanță eminesciană, dar nu este vorba de vreo înrudire structurală, chiar dacă autoarea a transpus mult din marele poet și a convocat și alți autori aromâni să o facă, alcătuind astfel un întreg volum, Poezii - Puizii (1981). Colaborează la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Steaua”, „Tribuna”, cât și la „Zborlu a nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
ca un poet egal cu sine, cultivând modele, teme, aspirații ce nu au trădat niciodată sensul armonios al existenței. Dominantele tematice ale liricii lui sunt erosul și bucolicul. O întreagă figurație clasicizantă (Pan, Narcis, Elena, nimfe, fauni) însoțește aceste scenarii, transpuse într-o poezie elaborată în respectul formei. Rigoarea prozodică spre care poetul aspiră îl face să opteze pentru sonet sau alte forme fixe. Temperament stenic, J. este un poet al afirmațiilor constructive, al optimismului solar. SCRIERI: Oglinzi sonore (volum colectiv
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
aici în primul rând traduceri în limbile franceză și neerlandeză din poezia eminesciană. Scriitori reprezentativi ai perioadei interbelice, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, Adrian Maniu, sunt incluși și ei în paginile periodicului cu poeme alese și transpuse în franceză de Mihail Steriade. Redactorul responsabil, care își promovează aici și propriile poezii, sprijină cu generozitate începuturile lirice ale unor studenți, adolescenți și copii din România, dintre care unii au confirmat mai târziu: Adi Cusin, Constantin Ștefuriuc, Doina Uricariu
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
la revista „Igaz Szó”. În 1992 se pensionează din redacția revistei „Látó”. Cunoscător al limbilor engleză, franceză, italiană, spaniolă, catalană și germană, traduce din mai toată poezia europeană, ca și din teatrul lui Shakespeare, Fernando de Rojas ș.a. De asemenea, transpune în limba maghiară din literatura română clasică și contemporană. Este prezent în paginile revistelor „Utunk”, „Művészet”, „Korunk”, „Új Élet”, „Igaz Szó”, „Művelődési Útmutató” cu traduceri din poezia scrisă de Florența Albu, Al. Andrițoiu, Tudor Arghezi, Cezar Baltag, Mihai Beniuc, Demostene
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
din G. Gașenko, tălmăciri din Taras Șevcenko), cehă (Jan Neruda, Vladislaw Vancura) sau polonă. Multe dintre traducerile apărute în periodice sunt însoțite de prezentări ale autorilor (de care se ocupă și cu alte prilejuri). Din alte spații culturale, a mai transpus în română fragmente din Omar Khayyam, Grazia Deledda și alți scriitori italieni, din literatura spaniolă, estonă, precum și câteva grupaje din literaturile chineză și indiană. SCRIERI: Roduri din câmpul Evangheliei, Cluj, 1937; Monarhul în istoria, în cultura, în renașterea poporului român
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
Naum). De altfel, I. s-a afirmat atât în România cât și în Grecia, ca un traducător sensibil și inspirat, mai ales în domeniul poeziei și al eseului, contribuind și astfel la cunoașterea literaturilor celor două patrii ale sale. A transpus în română, în anii ’70, scriitori greci precum Evanghelos Moutsopoulos, Kostas Karyotakis sau Odysseas Elytis, iar în spaniolă, singur sau în colaborare, din poezia populară românească și din creația lui Ion Barbu. Tălmăcirile sale au fost încununate cu Premiul Internațional
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
regim, este însă admis în Uniunea Scriitorilor, ca fost membru al Societății Scriitorilor Români, din care făcea parte încă din 1935. În 1949 obține Premiul I la concursul de traducători pentru versiunea românească a nuvelei Dubrovski de A.S. Pușkin; va transpune, până în 1954, peste douăzeci de române din literatura universală. Între 1 ianuarie și 15 octombrie 1950, când este concediat, a funcționat că inspector în Direcția Generală a Teatrelor. Între 1951 și 1958 i se încredințează conducerea secției de artă plastică
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
repertoriului Teatrului Maghiar din Cluj, cinci piese din dramaturgia română clasică și contemporană: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Meșterul Manole de Octavian Goga, Prometeu de Victor Eftimiu, Manechinul sentimental de Ion Minulescu și Molima de Ion Marin Sadoveanu - toate transpuse în maghiară pentru prima oară. Traducerile vor fi publicate, în 1934, în Román drámaírók könyvtára öt kötetben. K. a mai alcătuit în 1932 un volum de traduceri din poezia populară română, sub titlul A havas balladái [Baladele munților]. Traduceri: A
KÁDÁR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287696_a_289025]
-
înaltă stimă” volumul Poezii din 1882 lui T. Maiorescu) debutează prin lovirea lui Eminescu. Frunze găsite prin volume, semnat Rienzi, analizează poemul Călin (File din poveste) cu o totală lipsă de înțelegere a artei eminesciene, redusă, iritat, la „idei bolnave”, transpuse în „cuvinte pocite”. Este reprodus, după „Telegraful”, un portret insultător pe care N.D. Xenopol îl făcea marelui poet. În 1883, coincizând în mod nefericit cu îmbolnăvirea poetului, apărea epigrama care a dezlănțuit o adevărată campanie împotriva lui Macedonski și i-
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]