4,948 matches
-
jocurile rolurilor. Specialistul În domeniul textil sau „mustățile pisicii” ar trebui să utilizeze această strategie prin eleborarea de soft-uri pentru conflicte provocate. Provocând conflicte la nivel individual Între trebuințele Înnăscute și cele dobândite, sau la nivel de grup Între trebuințele individuale și cele de grup, pe care le vor manageria și controla, vor putea induce dinamizarea pozitivă dar și un control al pieței. IV. Depășirea granițelor. O altă strategie a creativității stă la baza afirmării colaborării, ca tendință a lumii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea de noi trebuințe. Consumatorul trebuie să descopere care sunt necesitățile lui reale și interesele ofertanților. 4.3. Shopping-ul sau terapia prin cumpărături. Posibilități și limite Un fenomen inexistent Înainte de 1989, shoppingul, s-a impus cu repeziciune și a devenit din atitudine conjuncturală
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din atitudine conjuncturală, atitudine relativ stabilă, prezentă În comportamentul consumatorului, În unele cazuri transformîndu-se În atitudine compulsivă. Ce Înțelegem prin acest fenomen? Shoppingul este comportamentul de a merge la cumpărături, zilnic sau săptămînal, nu numai din nevoia de a Îndeplini trebuințe de bază, ci și din plăcerea de a le cumpăra. Înainte de 1989, a merge la cumpărături Însemna a-ți rezerva timp pentru cozi și a te Înarma cu răbdare, pentru a face față fie aglomerației, fie atitudinilor preferențiale sau necuviincioase
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
țară sau de pe lângă graniță pentru cumpărături. Am putea numi tranziția la nivelul atitudinilor consumatorului de la aprovizionarea pentru a avea, la cumpărături pentru o viață mai bună, pentru activarea existenței, pentru plăcerea de a cheltui bani sau de a colecționa obiecte. Trebuința de a duce o viață activă, variată, se suprapune În fenomentul shoppingului peste trebuințele și nevoile de viață, fenomenul discutat Îndeplinind o mulțime de funcții ce conduc la lărgirea sferei atitudinilor dobîndite din comportamentul consumatorului. Modalitățile diversificate de a face
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de la aprovizionarea pentru a avea, la cumpărături pentru o viață mai bună, pentru activarea existenței, pentru plăcerea de a cheltui bani sau de a colecționa obiecte. Trebuința de a duce o viață activă, variată, se suprapune În fenomentul shoppingului peste trebuințele și nevoile de viață, fenomenul discutat Îndeplinind o mulțime de funcții ce conduc la lărgirea sferei atitudinilor dobîndite din comportamentul consumatorului. Modalitățile diversificate de a face cumpărături În supermarketuri și hypermarketuri, online, cu cârduri de credit sau cash, au contribuit
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientat spre Întrebarea "ce funcții Îndeplinește el la nivelul individului?" Între aceste funcții se conturează un grup ce are efecte pozitive, dar și o serie de efecte negative la nivelul comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive: 1) asigurarea trebuințelor de bază prin cercetarea unei piețe diversificate; 2) activarea existenței. "Shoppingul este pentru cumpărător precum filmul de acțiune, te atrage În vîrtejul faptelor"; 3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la nivelul comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive: 1) asigurarea trebuințelor de bază prin cercetarea unei piețe diversificate; 2) activarea existenței. "Shoppingul este pentru cumpărător precum filmul de acțiune, te atrage În vîrtejul faptelor"; 3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi mai multă apă, cu atît izvorăște alta mai pură, mai proaspătă"; 4) socializează și permite comunicarea și relaționarea. "Shoppingul este pentru consumator precum hora la sat duminica: Înveselește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nivelul comportamentului consumatorului. Funcții cu urmări și efecte pozitive: 1) asigurarea trebuințelor de bază prin cercetarea unei piețe diversificate; 2) activarea existenței. "Shoppingul este pentru cumpărător precum filmul de acțiune, te atrage În vîrtejul faptelor"; 3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi mai multă apă, cu atît izvorăște alta mai pură, mai proaspătă"; 4) socializează și permite comunicarea și relaționarea. "Shoppingul este pentru consumator precum hora la sat duminica: Înveselește, activează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
impune precizarea privind raportul care există Între motiv și conduită. Dacă admitem că sursa conduitelor se află În existența Însăși (faptul de a trăi este o conduită), atunci se poate invoca interdependența conduitei de motiv; conduitele servesc Însă la satisfacerea trebuințelor (diferitelor motive) și În aceste condiții conduitele sunt medii de realizare a diferitelor motive. Prin urmare, Între motiv și conduită există o relație suplă de dependență reciprocă și coordonare (manifestările conduitei sunt strâns modulate de motive — motivație și motivele se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1989); teoria câmpului psihologic a lui K. Lewin (1935); teoria disonanței cognitive a lui L. Festinger (1957). Considerăm că este utilă În acest context, pentru Înțelegerea comportamentului consumatorului, prezentarea modelului explicativ al lui A. Maslow. Psihologul realizează o clasificare a trebuințelor motivaționale În câteva categorii mari (inițial În cinci, În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
câteva categorii mari (inițial În cinci, În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În cinci, În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]