40,073 matches
-
un nonsens! Omul în nesăbuința lui, deși are posibilitatea de a învăța din trecut și a-și construi bazat pe acele învățăminte un viitor mai bun, unul în care să aibă grijă cel puțin să nu repete greșeli făcute în trecut de el și mai ales de alții, istoricește vorbind, totuși nu o face. iar poporul român este campionul campionilor în acest "sport": NOI NU AM ÎNVĂȚAT NIMIC DIN ISTORIE ȘI SUNTEM VEȘNIC CONDAMNAȚI SĂ O TOT REPETĂM! Vedeți halul în
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
articolul original, pe care vi-l recomand cu căldură, „ciudățenia” Constă în „spiritul umanoid” care prin neînscrierea în efemeritatea de durată a vieții unui om poate aduce evenimente nu numai din trecut în viitor ci și viceversa, din viitor în trecut. O fi! Nu am expertiza necesară să mă pronunț. timpul, deși este considerat drept o entitate relativă, mai mult subiectivă, este totuși a patra dimensiune a spațiului în care trăim și nu poate fi neglijată ca mărime fizică. Este adevărat
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
Fierul de călcat a apărut după dunga pantalonului și practic a dispărut odată cu ea. Dese ori generația care visează anumite facilități nu are și capacitatea de a le rezolva și devine necesar un mijloc de a le transmite în viitor. Trecutul poate fi considerat generator de vise, de idei, de necesități care, prim mijloacele de comunicare între generații se păstrează în arhive și vor fi soluționate în viitor. Dacă atunci vor fi citite! Din păcate omul renunță la informarea din arhive
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului În interior te-ai simțit afară, aveai cerul plin de stele ciudate și urcai spre el pe-o șubredă scară cu mâini legate. Nu aveai prezent. Doar trecutul straniu ce îți biciuia gândurile-n tropot când sufletul tău scutura un craniu zicând că-i clopot. Ai fi vrut să porți aripi pe-ai tăi umeri, ai fi vrut să ai în inimă aștri, ai fi vrut să poți
CU ORICE RISCURI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378199_a_379528]
-
rezultat al unei transmiteri istorice, dar se referă la istorie, în înțelesul vieții euharistice, condiționată fiind de caracterul de anamnează (amintire) și epicleză (invocare) al Euharistiei. În cadrul ei istoria încetează a mai fi o succesiune de evenimente, ce vin din trecut în prezent, în direcție liniară. Adevărul nu vine la noi doar pe calea delegării ori a împuternicirii: Iisus Hristos-Apostoli-Episcopi, în desfășurare liniară. El vine ca eveniment al Cincizecimii, cu alte cuvinte, ca o coborâre a Duhului Sfânt, ce asumă istoria
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015. În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfinți cu lacrimi de smirna, adânci și cuminți, Au plecat astăzi sfinții în beciuri de lut; mi te cântă-n litanii, te beau din trecut. În gândul de ieri, opt poeți te-au vestit cu versuri de ocna și verbul smintit te-au scris pe iluzii, rostire de hau, punând amintirea să-mi fie calau. Din mână de ieri mi te-au smuls șapte furi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
știu... Voi bea negru din nori, ... Citește mai mult În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfințicu lacrimi de smirna, adânci și cuminți,Au plecat astăzi sfintiiîn beciuri de lut;mi te cântă-n litanii,te beau din trecut.In gândul de ieri, opt poeți te-au vestitcu versuri de ocna și verbul smintitte-au scris pe iluzii,rostire de hau,punând amintireasă-mi fie călău.Din mâna de ieri mi te-au smuls șapte furicălare pe umbră din zece păduri
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând, cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți... Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, ... Citește mai mult Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumulaproape nu mai știu cine suntvăd bine, mâinile musca pământ,văd bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt.Văd bine, Doamne, oasele
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegând,cu iluzii prin piei,cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porți...Câte nopțivei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas?Bun rămas,... IX. CĂ UN VERB ÎNTR-UN SCHIT, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015. Lame subțiri taie umbre felii Scrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsit
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine, Doamne,luna sub nori melcii ... Citește mai mult Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumulaproape nu mai
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegândcu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porțiCâte nopți vei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colindochii mei trecători, trupul meu de pământVăd bine, Doamne,luna sub norimelcii ... XXI. CĂ IARBĂ, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1584 din 03 mai
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Ia aminte, doamna, suntem tăciuni. Sărutările noastre au tristețe de zaț Le sorbim absentând în tangoul de fum Nu mai sunt privitori, doar un capăt de drum; Sărutări cu strânsoare de lat... Vom ajunge să știm ce-am pierdut din trecut În beție de crini și-n aroma de brazi Vom pricepe că nu doar urcând poți să cazi ... Citește mai mult Ia aminte, doamna, ne topim efemerși iubindu-ne stins, ca-ntr-un vechi ritual,Vom ajunge, dansând, la un
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
semn de bunăvoință. N-am avut însă curajul, eram prea nou să-i cer acest lucru. Au urmat așa multe seri, la rând, venea la mine cu chipul ei care parcă se înseninase și-mi povestea ore în șir tot trecutul ei. După plecare, peste chipul ei se suprapunea chipul Agnetei și mă chinuia ore întregi, nu puteam să mai închid ochii până dimineața, în capul meu auzeam numai finalul din” Chorus mysticus” sau vocea bătrânului Goethe cu “Das Ewig-Weibliche” al
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
să-ți iau marea De vise nespuse și de ne-mpliniri. Aș vrea să te-ating cumva pe la spate Tu cauți minutul ce zace pierdut. Nu-i urmă de el dară stiu că se poate Să-mi spună odată eternul trecut. Eu caut iubirea piedută-n pustie Și poate-n deșertul golirii de noi. De-acuma nu judec prieteni, se știe Când văd că nu-mi iese nimic ca și voi. Renaște un soare din colb de țărână Îl văd doară calmă
REGRET TARDIV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378318_a_379647]
-
tu cauți speranțe deșarte Și ai să primești, în schimb, doar plăceri. S-au dus pe pustiuri romanțele toate Și focul cel tânăr de-atâtea-ncerări. Ascultă femeie cum îți bate vântul ! Și pune uitarea în crunt adevăr. Privește în zare acuma trecutul Cerșind doar lumina ce-ți șade în păr. Te-nalță la ceruri dar numai cu gândul Iubirii divine pui cap decisiv. Pământul îți cere să-ți ții doar cuvântul Și-atunci n-o să ai... regretul tardiv. Brăila, septembrie 2016 Referință
REGRET TARDIV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378318_a_379647]
-
ce fac aleșii. Semnatarii consideră că dreptul românilor la o informare corectă “este și așa viciat de faptul că multe televiziuni sunt proprietatea unor politicieni cu mari interese de afaceri. Unii dintre aceștia au și probleme în justiție, ori un trecut strâns legat de dictatură comunistă, si se folosesc de media nu pentru a informa, ci pentru a-și discredita adversarii, pentru a intimida jurnaliști, oficiali și magistrați”. În acest sens a fost adus ca argument o afirmație a Secretarului de
Cinci organizaţii civice condamnă încercările de reducere la tăcere a jurnaliştilor nealiniaţi puterii [Corola-blog/BlogPost/93558_a_94850]
-
la opinii diverse și la standarde acceptabile de limbaj în spațiul public este și așa viciat de faptul că multe televiziuni sunt proprietatea unor politicieni cu mari interese de afaceri. Unii dintre aceștia au și probleme în justiție, ori un trecut strâns legat de dictatură comunistă, si se folosesc de media nu pentru a informa, ci pentru a-și discredita adversarii, pentru a intimida jurnaliști, oficiali și magistrați. De altfel, Secretarul de Stat John Kerry descria recent, la Munchen, aceasta „tendința
Decizie CNA, condamnată de patru organizații [Corola-blog/BlogPost/93560_a_94852]
-
Trabzon și Istanbul Miercuri, 15 mai a.c., s-a încheiat cea de-a XIV- a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Marea Neagră din Trabzon, eveniment la care ICR Istanbul este partener pentru a cincea oară. După succesul înregistrat în anii trecuții de trupele teatrelor din Sibiu, Târgoviște și Baia Mare, anul acesta a fost selecționată o piesă a Companiei de teatru ”Passe-Partout Dan Puric”, fiind pentru prima dată când publicul local și internațional a asistat la o piesă de pantomima românească. Internațional
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93606_a_94898]
-
și cultură românească. A fost apreciată dedicarea acestui ultim număr al revistei Carmina Balcanică, în special comunităților de aromani din Balcani, cu o incursiune în istoria și moștenirea culturală a acestui grup etnic, atât de înrudit prin limba, cultura și trecut istoric de poporul român. Prof. Mircea Săndulescu, ing Dima Lascu, ing George Știrbei, au completat cu exemple din viața și activitatea unor personalități de seamă aromani (Andrei Șaguna, Zahu Până) și a unor oameni de înaltă ținută culturală români (Nicolae
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
de aceea, nu am rezistat tentației de a relua interviul cu Poeta? - Stimată doamna Ana Blandiana, noi, iubitorii poeziei Domniei Voastre, de la o vreme avem o mare nedumerire? Ce se mai întâmplă cu Motanul Arpagic? Este astăzi Arpagic incomodat de trecutul său? - Dragul meu Motănel Arpagic este în plină revenire. Nu peste mult timp, la Editura Humanitas, va apărea un nou volum care reia „aventurile” lui Arpagic. Se numește - „Reîntoarcerea lui Arpagic”. O parte conține poemele cu celebrul Motănel publicate până în
Lumina trebuie să pornească din noi [Corola-blog/BlogPost/93605_a_94897]
-
fost identificat cu Ceaușescu, dar, de fapt, el era un motan drăguț. De altfel, în aceste file din dosarul lui Arpagic, am și adăugat o poveste foarte nostimă, mai mult pentru părinți, decât pentru copii. Fiul lui Arpagic, stresat de trecutul tatălui său, a făcut cerere la... serviciul pisicesc de informații fiindcă avea o nemulțumire; dorea să demonstreze că tatăl lui, Arpagic, nu era Ceaușescu și că Motanul Arpagic a fost calomniat. Tot „dosarul” lui Arpagic - mă refer la noul volum
Lumina trebuie să pornească din noi [Corola-blog/BlogPost/93605_a_94897]
-
realizată la Post Austria în noiembrie 2013. Au fost de asemenea editate și înregistrate următoarele produse media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 11 / 2013 și CD-ROM „Suche nach Spuren der deutschen Vergangenheit in Alt-Sadowa / Căutarea urmelor trecutului german în Sadova Veche”. De asemenea a fost actualizată lunar pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonatori: ing. Hugo Eduard Balazs și ec. Waldemar Günter König). Erwin Josef Țigla Membru UZPR
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 [Corola-blog/BlogPost/93618_a_94910]
-
care vor urma vor fi plăcute și pline de rod. De mult, în această zi nu se muncea și nu se scoteau vitele la păscut pentru că Babă cea rea și capricioasa să nu aducă necazuri, mai ales asupra femeilor. În trecut, ziua Babei Dochia se respectă cu sfințenie, ca o adevarată sărbătoare, pentru că frigul să nu aducă pagube pe câmp și oamenii să fie ocrotiți de furtuni, pentru că ploaia să nu fie zgârcita cu ogoarele sătenilor și anul să fie unul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
istorie, pentru a găsi acolo un îndreptar, un ghid de orientare, o soluție anticriză. Dimpotrivă, ajunși la putere, politicienii au scos istoria pe tușă, marginalizând-o în școli și universități, împreună cu latina - limba întemeietoare a românilor. În fața acestui „holocaust” aplicat trecutului românesc, un istoric de mare anvergură, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decât să plângă, să se răzvrătească sub o copleșitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le trăim sunt atât de goale de conținut istoric că nu-și
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
branduri care nu conving pe nimeni. Spre rușinea guvernanților noștri, avem mult mai puține șantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul și dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuității se naște din atașamentul pentru un monument, o cruce înălțată să veșnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munți. Cine-i învață pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintașilor - vezi și cazul Roșia
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]