KorAP: Find »[drukola/base=ulcer & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...116 117 118 ...135 >

3,365 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

s-au încercat diferite tehnici endoscopice, ectomia făcându-se prin electrocoagulare, diatermie sau laser. Diverticulii esofagieni mijlocii nu necesită, obișnuit, nici o formă de tratament; pentru diverticulii epifrenici, tratamentul chirurgical va fi dictat de amploarea manifestărilor clinice. ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL Ulcerul gastric sau duodenal (U.G., U.D.) reprezintă afecțiuni cronice, cu evoluție clasică în pusee, definite morfopatologic printr-o pierdere de substanță localizată la nivelul peretelui gastric sau duodenal, care interesează mucoasa, depășind musculara mucoasei, putând uneori cuprinde toată grosimea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu evoluție clasică în pusee, definite morfopatologic printr-o pierdere de substanță localizată la nivelul peretelui gastric sau duodenal, care interesează mucoasa, depășind musculara mucoasei, putând uneori cuprinde toată grosimea peretelui, limitată în general în profunzime printr-o reacție inflamatorie. Ulcerul gastric este o boală frecventă, afectând împreună cu localizarea duodenală (mai frecventă de 3 ori) în medie 1,6% din populație la un moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
reacție inflamatorie. Ulcerul gastric este o boală frecventă, afectând împreună cu localizarea duodenală (mai frecventă de 3 ori) în medie 1,6% din populație la un moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul vieții. Pentru populația H. pylori pozitivă acest procent este cuprins între 2-6%, ulcerul fiind de 4-10 ori mai frecvent la această categorie. Ulcerul gastric este mai frecvent după vârsta de 50 ani, având predominanță la femei, iar U

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
3 ori) în medie 1,6% din populație la un moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul vieții. Pentru populația H. pylori pozitivă acest procent este cuprins între 2-6%, ulcerul fiind de 4-10 ori mai frecvent la această categorie. Ulcerul gastric este mai frecvent după vârsta de 50 ani, având predominanță la femei, iar U. D., între 20-45 ani și este mai frecvent la bărbați. ETIOPATOGENIE De-a lungul timpului

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
moment dat și aproximativ o persoană adultă din 10, are sau va avea cândva un ulcer `n timpul vieții. Pentru populația H. pylori pozitivă acest procent este cuprins între 2-6%, ulcerul fiind de 4-10 ori mai frecvent la această categorie. Ulcerul gastric este mai frecvent după vârsta de 50 ani, având predominanță la femei, iar U. D., între 20-45 ani și este mai frecvent la bărbați. ETIOPATOGENIE De-a lungul timpului au apărut o serie de teorii patogenetice (mecanică, infecțioasă, inflamatorie

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
D., între 20-45 ani și este mai frecvent la bărbați. ETIOPATOGENIE De-a lungul timpului au apărut o serie de teorii patogenetice (mecanică, infecțioasă, inflamatorie, cortico CURS 4 Pe măsură ce prevalența bacteriei a scăzut și a fost tot mai frecvent descris ulcerul non-H. pylori pozitiv, s-a recurs din nou la teoria multifactorială, considerându-se că nu poate fi formulată o explicație unitară, fără variante. În explicația patogeniei ulcerului a rămas ca schelet dezechilibrul dintre factorii de agresiune și cei de apărare

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
4 Pe măsură ce prevalența bacteriei a scăzut și a fost tot mai frecvent descris ulcerul non-H. pylori pozitiv, s-a recurs din nou la teoria multifactorială, considerându-se că nu poate fi formulată o explicație unitară, fără variante. În explicația patogeniei ulcerului a rămas ca schelet dezechilibrul dintre factorii de agresiune și cei de apărare a mucoasei. La capitolul factori de apărare nu s-au produs schimbări de concepție. Ace[tia sunt mucusul, regenerarea epitelială și vascularizația. În ceea ce privește factorii de agresiune, aceștia

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
mucusul, regenerarea epitelială și vascularizația. În ceea ce privește factorii de agresiune, aceștia au fost mai bine definiți (și poate s-au și schimbat cu timpul):1 ) endogeni: acidul clorhidric și pepsina (rămânând pe deplin valabil dictonul „unde nu-i acid nu-i ulcer”) 2) exogeni: infecția cu H. pylori (s-a trecut de la epoca de succes a pH-ului la cea de succes a H.p-ului), medicamente (AINS), corozivi etc. La întrebarea de ce unii pacienți infectați cu H. pylori dezvoltă ulcer gastric

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-i ulcer”) 2) exogeni: infecția cu H. pylori (s-a trecut de la epoca de succes a pH-ului la cea de succes a H.p-ului), medicamente (AINS), corozivi etc. La întrebarea de ce unii pacienți infectați cu H. pylori dezvoltă ulcer gastric, iar alții ulcer duodenal s-a răspuns cu următoarea teorie, care împarte pacienții în două categorii, în funcție de vârsta achiziției infecției: A) categoria de pacienți care au fost infectați cu H. pylori perinatal (cei cu condiții de viață deficitare și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
infecția cu H. pylori (s-a trecut de la epoca de succes a pH-ului la cea de succes a H.p-ului), medicamente (AINS), corozivi etc. La întrebarea de ce unii pacienți infectați cu H. pylori dezvoltă ulcer gastric, iar alții ulcer duodenal s-a răspuns cu următoarea teorie, care împarte pacienții în două categorii, în funcție de vârsta achiziției infecției: A) categoria de pacienți care au fost infectați cu H. pylori perinatal (cei cu condiții de viață deficitare și la care de obicei

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
producerea distrucției structurii glandulare specializate, cu scăderea viscerală etc.) care însă s-au dovedit a fi incomplete și la care s-a renunțat sau, parte dintre ele, au fost reluate în teoriile moderne. De fapt, nici până astăzi problema etiopatogenezei ulcerului nu este pe deplin lămurită. Odată cu descrierea bacteriei secolului XX, “Helicobacter pylori” s-a crezut pentru o perioadă scurtă de timp că toate necunoscutele au fost aflate. 68 scăderea secreției de somatostatină, creșterea secreției de gastrină și implicit acid, ajungerea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
necunoscutele au fost aflate. 68 scăderea secreției de somatostatină, creșterea secreției de gastrină și implicit acid, ajungerea în bulb a unei cantități mari de acid care determină apariția metaplaziei gastrice în bulb, colonizarea acestor zone cu H. pylori și apariția ulcerului duodenal. Acești pacienți nu au risc de cancer gastric. Aceste teorii explică și faptul cunoscut că cei care au hiperaciditate și ulcer duodenal dezvoltă mai rar cancer gastric, precum și frecvența formelor de ulcer gastric și cancer la cei defavorizați. Alți

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
mari de acid care determină apariția metaplaziei gastrice în bulb, colonizarea acestor zone cu H. pylori și apariția ulcerului duodenal. Acești pacienți nu au risc de cancer gastric. Aceste teorii explică și faptul cunoscut că cei care au hiperaciditate și ulcer duodenal dezvoltă mai rar cancer gastric, precum și frecvența formelor de ulcer gastric și cancer la cei defavorizați. Alți factori implicați în procesul de ulcerogeneză sunt: ¾ factorii genetici - grupa sanguină 0I este mai predispusă pentru U.D.; ¾ stressul psihic și fizic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
acestor zone cu H. pylori și apariția ulcerului duodenal. Acești pacienți nu au risc de cancer gastric. Aceste teorii explică și faptul cunoscut că cei care au hiperaciditate și ulcer duodenal dezvoltă mai rar cancer gastric, precum și frecvența formelor de ulcer gastric și cancer la cei defavorizați. Alți factori implicați în procesul de ulcerogeneză sunt: ¾ factorii genetici - grupa sanguină 0I este mai predispusă pentru U.D.; ¾ stressul psihic și fizic, fumatul - stimulează secreția acidă; ¾ medicamentele (AINS - scad cantitatea de prostaglandine care

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ureea în CO2 și hidrogen; această proprietate a ureeazei este utilizată ca principiu pentru multe teste de depistare a infecției cu H. pylori. De când a fost descrisă, în 1984 de Warren și Marshall, rolul infecției cu H. în bolile gastro-duodenale (ulcer gastric, consecutivă a secreției de gastrină, acid și pepsină. În acest proces apare metaplazia intestinală pe care se localizează ulcerul gastric, posibil procese de displazie și eventual cancer gastric. Rezultatul final al procesului inflamator cronic poate fi gastrita atrofică (nu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu H. pylori. De când a fost descrisă, în 1984 de Warren și Marshall, rolul infecției cu H. în bolile gastro-duodenale (ulcer gastric, consecutivă a secreției de gastrină, acid și pepsină. În acest proces apare metaplazia intestinală pe care se localizează ulcerul gastric, posibil procese de displazie și eventual cancer gastric. Rezultatul final al procesului inflamator cronic poate fi gastrita atrofică (nu obligatoriu) cu riscul său crescut de malignitate. B) categoria de pacienți care achiziționează infecția în copilărie târziu, sau în viața

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
care împart spațiul de locuit, vesela etc. Sursa de infecție este omul, calea de transmitere fiind în principal gastro-orală. Infecția cu H. pylori este cronică, odată apărută persistă toată viața. Persoanele cu H. pylori prezentă au risc mai mare de ulcer duodenal, gastric și de cancer gastric (H. pylori este recunoscut drept carcinogen de gradul I de Agenția Internațională de Luptă Contra Cancerului). Metode de diagnostic. Diagnosticul infecției cu H. pylori se poate stabili prin: 1) teste invazive, care subânțeleg realizarea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
antrul gastric, cu efectuarea ulterioară de examene histologice pe frotiu cu colorații diverse, culturi sau testul rapid al ureeazei (Clotest); 2) teste neinvazive: a) testul respirator cu uree marcată cu C13; b) teste serologice în ser, salivă sau scaun. Clasificarea ulcerelor, utilizând criteriul patogenezei, este următoarea: 1) ulcerul cronic (peptic) este caracterizat prin margini infiltrate supradenivelate (caloase); pot prezenta și atipii în epiteliul de regenerare, fapt care le face suspecte; se vindecă încet și mai sunt numite ulcere cronice caloase; 2

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
histologice pe frotiu cu colorații diverse, culturi sau testul rapid al ureeazei (Clotest); 2) teste neinvazive: a) testul respirator cu uree marcată cu C13; b) teste serologice în ser, salivă sau scaun. Clasificarea ulcerelor, utilizând criteriul patogenezei, este următoarea: 1) ulcerul cronic (peptic) este caracterizat prin margini infiltrate supradenivelate (caloase); pot prezenta și atipii în epiteliul de regenerare, fapt care le face suspecte; se vindecă încet și mai sunt numite ulcere cronice caloase; 2) ulcerul acut (de stress) este bine delimitat

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sau scaun. Clasificarea ulcerelor, utilizând criteriul patogenezei, este următoarea: 1) ulcerul cronic (peptic) este caracterizat prin margini infiltrate supradenivelate (caloase); pot prezenta și atipii în epiteliul de regenerare, fapt care le face suspecte; se vindecă încet și mai sunt numite ulcere cronice caloase; 2) ulcerul acut (de stress) este bine delimitat de epiteliu înconjurător (margini tăiate cu cuțitul), se prezintă frecvent ca leziuni multiple, apare și dispare relativ repede; 3) ulcerul drog-indus este legat de ingestia de antiinflamatorii non-steroidiene, are poziție

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
utilizând criteriul patogenezei, este următoarea: 1) ulcerul cronic (peptic) este caracterizat prin margini infiltrate supradenivelate (caloase); pot prezenta și atipii în epiteliul de regenerare, fapt care le face suspecte; se vindecă încet și mai sunt numite ulcere cronice caloase; 2) ulcerul acut (de stress) este bine delimitat de epiteliu înconjurător (margini tăiate cu cuțitul), se prezintă frecvent ca leziuni multiple, apare și dispare relativ repede; 3) ulcerul drog-indus este legat de ingestia de antiinflamatorii non-steroidiene, are poziție atipică pe marea curbură

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
le face suspecte; se vindecă încet și mai sunt numite ulcere cronice caloase; 2) ulcerul acut (de stress) este bine delimitat de epiteliu înconjurător (margini tăiate cu cuțitul), se prezintă frecvent ca leziuni multiple, apare și dispare relativ repede; 3) ulcerul drog-indus este legat de ingestia de antiinflamatorii non-steroidiene, are poziție atipică pe marea curbură gastrică și poate îmbrăca aspectul de ulcer cronic sau acut, putând fi unic sau multiplu; deseori este gigant. 4) ulcerul Curling apare tardiv după arsuri extinse

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de epiteliu înconjurător (margini tăiate cu cuțitul), se prezintă frecvent ca leziuni multiple, apare și dispare relativ repede; 3) ulcerul drog-indus este legat de ingestia de antiinflamatorii non-steroidiene, are poziție atipică pe marea curbură gastrică și poate îmbrăca aspectul de ulcer cronic sau acut, putând fi unic sau multiplu; deseori este gigant. 4) ulcerul Curling apare tardiv după arsuri extinse (a 2-a sau a 3-a săptămână); este un ulcer cu localizare mai frecventă în duoden, profund, care deseori perforează

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
apare și dispare relativ repede; 3) ulcerul drog-indus este legat de ingestia de antiinflamatorii non-steroidiene, are poziție atipică pe marea curbură gastrică și poate îmbrăca aspectul de ulcer cronic sau acut, putând fi unic sau multiplu; deseori este gigant. 4) ulcerul Curling apare tardiv după arsuri extinse (a 2-a sau a 3-a săptămână); este un ulcer cu localizare mai frecventă în duoden, profund, care deseori perforează. Probabil nu este o clasă de ulcere aparte, ci doar manifestarea tardivă a

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
atipică pe marea curbură gastrică și poate îmbrăca aspectul de ulcer cronic sau acut, putând fi unic sau multiplu; deseori este gigant. 4) ulcerul Curling apare tardiv după arsuri extinse (a 2-a sau a 3-a săptămână); este un ulcer cu localizare mai frecventă în duoden, profund, care deseori perforează. Probabil nu este o clasă de ulcere aparte, ci doar manifestarea tardivă a unui ulcer de stress. 5) ulcerul Cushing apare cu localizare duodenală sau gastrică ca o consecință a

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]