6,447 matches
-
am susținut și că în fine, din austro maghiari ce ne deprinsesem a fi, am făcut o voltă la sfârșit și am batjocorit pe "Pesther Lloyd". De ce? "Pentru că din momentul în care guvernul austro unguresc refuză concursul patrioților de la " Timpul " ungurii latră ca câinii ". Să ne-nțelegem. Foile ungurești latră totdeauna, daca vor da concursul lor patrioților de la "Timpul" sau daca nu-l vor da. Odată acest punct francamente stabilit, ce mai poftește "Romînul"? Daca nu am zis acelaș lucru despre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capul locului să-l îmblînzească. Și "Fremdemblatt " e oficios. De aceea am reprodus articolele acestui ziar fără umbră de polemică, căci important și meritoriu în acele articole era să știm ce voiește monarhia vecină și, încă o dată, monarhia, nu d-nii unguri de cari nu ne preocupăm decât în treacăt, pentru că nu merită să se preocupe cineva de ei în mod serios. Așadar în ce consistă volta noastră? Că am respins necuviințele unui ziar unguresc care se distinge prin mojicia lui față
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trei zile și la cari nu răspundem niciodată. C-am fost amici ai Austro-Ungariei și am devenit adversari de când vedem că nu ne sprijină? Nu știe ce vorbește " Romînul", precum nu știe ce vorbește nici canalul său de scurgere. Daca ungurii îngrijesc a ni se face antipatici prin tonul lor obraznic, prin maltratarea zilnică a consângenilor noștri din Ardeal și prin alte calități cu cari i-a sluțit Dumnezeu, adversari sau amici ai monarhiei ca atare, ca espresie unitară, nici am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi] nici vorba aci. Direcțiunea generală a afacerilor monarhiei nu este nici ungurească, ca să ne displacă, nici românească, ca să ne placă; nu este nici una nici alta; este o direcțiune care reprezintă interesele monarhiei în întregul ei, fără distingere de german, ungur sau ceh, și despre aceste interese e cestiunea daca sunt sau nu armonizabile cu ale noastre. Ce simpatii, ce antipatii se 'ncap aci, în cestiuni de daraveri materiale, de negoț, de import și esport? Nici una. Pozitiv simpatică ar deveni monarhia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce antipatii se 'ncap aci, în cestiuni de daraveri materiale, de negoț, de import și esport? Nici una. Pozitiv simpatică ar deveni monarhia numai atunci când și românul de acolo ar fi în patria lui tot atât de ne]mpiedecat în dezvoltare precum e ungurul sau polonul; când monarhia l-ar considera și l-ar pune pe-un picior egal cu celelalte naționalități. Atunci în adevăr n-am avea cumpăna lui Shylock în mână nici în privirea intereselor, căci atunci românii monarhiei ar ocupa o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin schimb reciproc între muncă românească de-o parte și de alta, ei ar înainta material și intelectual în linie paralelă cu noi. Dar aceasta e o perspectivă depărtată și de-aceea ținem cumpăna lui Shylock. Trebuie ca mai întîi ungurii să se uzeze definitiv, precum se uzează, să devie și mai incapabili de-a guverna decum sunt, să devie c-un cuvânt imposibili, ca turcii. Atunci va fi sunat ora acelei identități a intereselor despre care vorbește nobilul conte Andrassy
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românilor trebuie să ție seama de următoarele lucruri: De la 1220 și pîn' la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al pământului recunoscut de bunăvoie de toată lumea, dreptul consuetudinar - Jus valachale cum [î]i ziceau ungurii și polonii acestui complex de datine străbune - a regulat viața lor publică și privată în curs de șase secole. De la 1200 și pân [ă ] azi românii n-au avut revoluție politică. Mișcările lor din Ardeal din secolul trecut se datoresc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ydel, Alain Paruit, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ioan Petru Culianu, N. Caranica, Basarab Nicolescu, Al. Paleologu, Cezar Baltag, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, N. Steinhardt, Dumitru Micu ș.a.), Iată ce, despre ce și cum scriu ungurii, Cum poate fi cineva scriitor român evreu, Amantul-amanta anului 2000, Eminescologia anului 2000, Clubul cronicarilor literari despre moartea unei specii critice: cronica literară, Ultimii debutanți ai mileniului III (cu texte critice despre scrierile începătorilor din ultimii ani ai secolului trecut
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
c. 1740 - 11.VII.1797, București), cărturar și poet. Era descendentul uneia dintre cele mai vechi și mai puternice familii boierești din Țara Românească. După o tradiție, între nobilii transilvăneni ce l-au urmat pe Radu Negru retras din calea ungurilor catolici „în lunca înverzită ce-i zice Câmpulung” (A.I. Odobescu), se afla și un nepot, Neagoe Văcărescu, fiul lui Dan, voievodul Făgărașului; acesta, stabilindu-se pe malul Dâmboviței, a întemeiat sate și biserici; un urmaș, Pătrașcu, agă și ban al
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Zamfiriu M. Rozescu, înlocuit în aprilie 1884 de Corneliu Diaconovici. Editat sub deviza „Activitate și legalitate. Dreptate și frățietate”, V. își propune să apere drepturile românilor din Transilvania pe cale legală, respectând constituția și urmărind să coopereze, pe terenul politicii, cu ungurii. În paginile rezervate vieții culturale și literare sunt incluse știri și dări de seamă de la adunările și manifestările artistice ale societăților studențești române și de la ședințele Societății pentru Fond de Teatru Român. Urmărind cu interes viața culturală din București, V.
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
românii, maghiarii și imaginile lor reciproce 147 Preliminarii la o istorie a imaginilor reciproce româno-maghiare 148 Stereotipii românești despre maghiari 152 Românii văzuți de maghiari: geneza unei imagini etnice 159 Istorici maghiari despre răscoala lui Horea XE "Horea" 163 Un ungur printre români: Ürmösy Sándor XE "Sándor" 170 Românii În opera istoricului Kőváry László XE "László" 180 Românii În opera romancierului Jókai Mór XE "Jókai Mór" 189 Priviri de unguri, chipuri de românce: imagini maghiare ale feminității românești 199 Un secui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
159 Istorici maghiari despre răscoala lui Horea XE "Horea" 163 Un ungur printre români: Ürmösy Sándor XE "Sándor" 170 Românii În opera istoricului Kőváry László XE "László" 180 Românii În opera romancierului Jókai Mór XE "Jókai Mór" 189 Priviri de unguri, chipuri de românce: imagini maghiare ale feminității românești 199 Un secui prin focul revoluției 207 Capitolul al VI-lea Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni 213 Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală 214 Franța și țăranii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cea rezultată din alăturarea unor asemenea viziuni și percepții particulare. Iar „istoria Transilvaniei”, ca desfășurare de fapte și evenimente, nu e decât Însumarea nenumăratelor aventuri individuale pe care le-au trăit câteva zeci de milioane de bărbați și femei, români, unguri și sași, principi și țărani, păstori și voievozi, care și-au intersectat pașii pe aceste meleaguri de peste păduri, În ultima mie de ani. Cine este istoricul care ar putea să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe toți acești oameni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ridica, totodată, În rândul „adevăraților nobili” ai Principatului Transilvaniei, pentru faptele de arme săvârșite În serviciul său, cu credință. Împrejurarea că primii strămoși pe care mi-i știu, români „verzi” din vechime, au lăsat urme prin istorie datorită unui principe ungur - este una tipică și pentru trecutul românilor din Transilvania, care au conviețuit mereu alături de maghiari, și pentru destinul familiei mele, care s-a mai Întâlnit cu ei de-a lungul vremii. Dar câți conaționali de-ai mei de astăzi, foarte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a scos de la școala de stat, ungurească, preferată de străbunicul Gheorghe (care nu făcuse Încă voiajul inițiatic la Alba Iulia), și l-a Înscris la o școală confesională românească... Uneori, În câte-o excursie, hăuleam numai de-al dracului, În ciuda ungurilor („barbarii de turani”) - o semnificație a respectivei cântări pe care nici nu știu cum am deprins-o, Încă din școala primară. De ce trebuia să le fac În ciudă și de ce trebuia să le fie lor ciudă? - o Întrebare care nu mi-a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orașul meu de frontieră, la televiziunea maghiară ori În mașinile bișnițarilor care ne aprovizionau cu blugi, gumă de mestecat și cartușe de Kent. Ei bine, propaganda de doi lei a lui Ceaușescu găsise de cuviință să Îi Înjure tocmai pe unguri, utilizând toate clișeele naționaliste pe care le știam de la bunici sau din lecturi. De fapt, naționalismul lui Ceaușescu nu aducea nimic nou În repertoriul românesc antimaghiar, ci doar Îl recondiționa pe cel antebelic, scos de la naftalina care Îl neutralizase În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era adevărata problemă În materie de aberații ideologice, ci acest naționalism cameleonic și găunos, care putea fi instrumentalizat Într-un mod atât de grosolan, În folosul oricărei cauze, de la fascism la comunism; care pretindea că dreptatea nu era de partea ungurilor, ci a românilor, când oricine putea să constate că lucrurile stăteau exact invers. Naționaliștii și comuniștii români, care Îi criticau la unison pe maghiari, făcuseră din țara lor o ruină, În timp ce ungurii, „dușmanii seculari”, Își vedeau de ale lor și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care pretindea că dreptatea nu era de partea ungurilor, ci a românilor, când oricine putea să constate că lucrurile stăteau exact invers. Naționaliștii și comuniștii români, care Îi criticau la unison pe maghiari, făcuseră din țara lor o ruină, În timp ce ungurii, „dușmanii seculari”, Își vedeau de ale lor și o duceau foarte bine. Evoluția nefericită a României, după momentul auroral din 1989, avea să confirme, Încă o dată, faptul că nu mă Înșelasem În această privință. Mai târziu, am ajuns să mă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
serioasă cu o „unguroaică” (spre indignarea și consternarea mamei), bunicul Traian a Îndemnat-o pe fiica sa la moderație și i-a reamintit exemplul acelor Înaintași ai săi, din neamul Bărbuleștilor, care s-au Încuscrit de-a lungul vremii cu unguri, cu ruși, cu sârbi sau cu evrei. Cam așa s-a petrecut despărțirea mea de naționalism, care m-a făcut să-mi reevaluez și moștenirea transilvană. Dintr-un naționalist român tipic, „practicant” și primordialist, am ajuns un adept al teoriilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pot să fie foarte diferite; contează doar voința lor de a trăi Împreună. Noi, În partea aceasta destul de Îngustă a Europei În care viețuim, ne-am obișnuit să legăm identitatea națională de limbă. Este român cel care vorbește românește, este ungur cel care vorbește ungurește și așa mai departe. Lucrurile nu sunt Însă chiar atât de simple. Coloniștii nord-americani care au ieșit de sub autoritatea regelui George al III-lea, Întemeind astfel cea mai puternică națiune a lumii, vorbeau aceeași engleză care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o sumă de valori și tradiții colective, prețioase, codificate inclusiv sub forma severă a documentului de arhivă. Dar aceste hârtii și documente prăfuite nu sunt, În nici un caz, numai ale românilor, ca să se poată numi naționale. Ele sunt și ale ungurilor, și ale nemților, și ale romilor, și ale Uniunii Europene, ele pot fi revendicate, de mâine, chiar și de papuașii interesați de un patrimoniu cultural ce aparține, În ultimă instanță, Întregii omeniri. Dacă arhivele nu mai pot fi În primul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În cazul În care nu este una suspectă. Foarte mulți români, indiferent că au votat În 1996 cu partidele de stânga și naționaliste ori cu cele de centru și centru-dreapta, aflate la putere În perioada 1997-2000, „știu” prea bine că „ungurii vor Transilvania” În adâncul inimii lor pătimașe, așa că povestea federalizării acesteia pare a fi cusută cu o ață scandalos de vizibilă. Pentru naționaliștii extremiști, ea poate ocaziona, eventual, o campanie de „demascare” a unui pericol, de altfel prea bine cunoscut
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
această istorie zbuciumată, plină de drame, de sfâșieri și de transformări pe care nici nu le mai poți memora, mă Întreb, În final, invocând argumentele atât de anacronice ale legitimităților istorice: a cui o fi, de fapt, această universitate? A ungurilor sau a românilor? Iar răspunsul, dacă este să Îl mai dăm și astăzi În aceeași penibili termeni etnicizanți, nu poate fi decât acela că ea este a noastră, a tuturor, a românilor, a maghiarilor, a rromilor, a germanilor, a tuturor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este mulțumită de această relație bilaterală, subiectul ales ori perspectiva de abordare nu mai au nici o importanță. În consecință, se poate scrie foarte bine - nu e deloc interzis - o istorie doar a românilor, sau doar a sașilor, sau doar a ungurilor sâmbătași din Transilvania, după cum poftește istoricul, editorul, publicul sau mai știu eu care parte interesată de o anumită temă. Evident, este la fel de legitim să ne dorim istorii comune ardelene, În care „neamurile” să intre deopotrivă În atenția istoricului. Sau - de ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pop" și de enoriașii săi În funcție de propriile lor afilieri politice, care Începeau deja să se contureze și care se opuneau celor asumate de episcopul Lemeni XE "Lemeni" . Pe măsură ce confuzia politică se va limpezi, până În toamnă, cristalizându-se cele două tabere („ungurii rebeli”, respectiv „popoarele credincioase” cu românii ardeleni În fruntea lor), apărarea „ordinii legale și dinastice” avea să fie interpretată ca un gest de loialitate față de tabăra pro-austriacă, și nu față de cea pro-maghiară, așa cum dorea episcopul Lemeni. Faptul că exista o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]