11,855 matches
-
industriale și al civilizației aduse de puterea comunistă. Aici, un afiș iugoslav din 1947 celebrând cea de-a 30-a aniversare a Revoluției din Octombrie. Regăsim simbolurile tradiționale: drapele roșii cu secera și ciocanul, muncitorul cu ciocanul în mână, o uzină ale cărei coșuri scot fum, tractorul - semn al modernizării agriculturii -, sportive, întruchipând noul tineret, precum și silueta Kremlinului simbolizând inima comunismului mondial. De notat că, în 1947, Tito este încă apreciat ca cel mai bun elev al clasei staliniste - portretele lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
retrag spre frontiera tailandeză. Regimul khmerilor roșii lasă o Cambodgie în ruine: 141.000 de invalizi, 200.000 de orfani și distrugeri imense - 635.000 de case, 5.800 școli, toate universitățile, 790 spitale, 1.900 pagode, 100 moschei, 100 uzine și 1.500.000 vite. Din corpul medical au supraviețuit numai 50 de medici. Supraviețuirea și impunitatea khmerilor roșii începe acum o lungă perioadă de război de partizani marcată de noi masacre. Vietnamezii securizează circa 70% din teritoriu și pulverizează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
esențialmente deținuți de drept comun, majoritatea cu pedepse scurte. Cu toate eforturile de modernizare juridică și cu toate îmbunătățirile materiale, laogai se descompune ineluctabil. Astăzi sistemul acoperă situații foarte diferite: mine ale condamnaților la muncă silnică, lagăre cu profil agricol, uzine pe jumătate ruinate, închisori ultramoderne deschise publicului vizitator. Dar, în total, probabil că zeci de milioane de chinezi au trecut prin laogai și milioane au murit acolo. LENIN STRATEGUL REVOLUȚIEI Lenin este figura fondatoare a comunismului secolului XX. El i-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a guvernului provizoriu format din socialiști moderați și o tactică a „dublei puteri”: puterii legale el îi opune puterea sovietelor, ele însele tot mai puternic infiltrate de bolșevici. Grație unei agit-prop* demagogice care promite totul tuturor - pământ țăranilor, pâine și uzine muncitorilor și pace generală -, și organizației sale formate din mii de cadre revoluționare călite, Partidul Bolșevic se bucură de audiență din partea unei bune părți a populației muncitorești a marilor orașe și din partea soldaților garnizoanei din Petrograd. Grupusculul bolșevic se tot
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să-și păstreze puterea. Opt luni mai târziu, Germania pierde războiul și tratatul cade de la sine. Punerea în practică a proiectului: totalitarismul încă de la preluarea puterii, Lenin visează la instaurarea socialismului și promulgă decret după decret punând sub „control muncitoresc” uzinele apoi „naționalizând” rapid întreaga economie*, autorizând confiscarea depunerilor tuturor particularilor în bănci apoi, în primăvara anului 1918, rechiziționarea cerealelor, sarcină încredințată „armatei aprovizionării” care trece deja la acțiune cu strigăte de „Moarte chiaburilor!”. în vara anului 1918 revolta e generală
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
militanți de origine populară și muncitorească ce nu mai aveau de multă vreme nici o legătură cu munca - așa ca Stalin* -, ba chiar din aventurieri. Nou-veniții, care alcătuiesc marile batalioane, sunt, în majoritatea lor, țărani - mujici -, fie angajați de curând în uzinele de armament, fie soldați de garnizoană gata să facă totul ca să evite trimiterea pe front. în timp ce statul deține în principiu monopolul forței armate, acest partid al plebei devine, încă din vara lui 1917, un partid-miliție, bolșevicii* organizându-și propria forță
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Prima constă în selecționarea și numirea cadrelor care administrează țara. în acest scop, partidul dispune, la fiecare dintre nivelurile sale (districte, regiuni etc.), de o listă de funcții legate de posturi care formează structura de funcționare a țării - directori de uzine, de colectivități, șefi militari, responsabili administrativi etc. Această listă este denumită „nomenclatura”, cuvânt care desemnează și ansamblul persoanelor ce o compun. Orice înscriere în nomenclatură se efectuează în acord cu treapta imediat superioară a partidului - instanțele regionale atribuie posturi care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
328000 aderenți în 1937. Profitând de reunificarea CGT în martie 1936, comuniștii se dovedesc extrem de prezenți în grevele din mai-iunie 1936, străduindu-se să împiedice degenerarea lor; ei realizează o teribilă străpungere în lumea muncitorească - cu aproape 7000 aderenți la uzina Renault - și se înrădăcinează în anumite profesii, mai ales la meșteșugarii calificați. Activi în susținerea Republicii spaniole - vor fi mai mult de 10000 francezi în Brigăzile internaționale -, vârf de lance în lupta antifascistă, aureolați de buna imagine a URSS, animând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
italian (PCI) - caracterizat prin intransigența-i revoluționară și refuzul apărării naționale - hotărăște să se alăture Internaționalei Comuniste* (IC). Noul partid se naște într-un context dificil, dacă nu chiar ostil. Marile mișcări sociale din 1920 - greve muncitorești, cu ocupare de uzine și instaurare de consilii muncitorești, și ocupări ale unor terenuri de către țărani - au eșuat, în timp ce fascismul trece la ofensivă. PCI reunește mai puțin de 60000 aderenți, adesea tineri, repartizați mai ales în Italia centrală și rurală - Emilia Romagna și Toscana
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1957, o mișcare de rectificare a partidului de un gen nou: prin critica externă. După câteva săptămâni de prudență, se produce explozia. Reprezentanții micilor partide democratice încă autorizate atacă monopolul puterii comuniste. Universitățile fierb și incidente grave izbucnesc în unele uzine, în timp ce se dezvoltă o criză rurală. Mai ales, discordia din grupul conducător* tinde să se răspândească în provincii, cu atât mai mult cu cât numeroși intelectuali și unele cadre, veniți în PCC prin naționalism, simpatizează cu mișcarea. Din 8 iunie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orașului Magnitogorsk, în scopul înființării unui centru industrial în apropierea frontierei chineze, și nu ca acela de la Donbas, prea aproape de dușmanii occidentali. Apar combinate uriașe, care poartă numele conducătorilor și laudă spiritul superior al acestora - uzina de tractoare de la Stalingrad, uzina de automobile Molotov la Nijni-Novgorod, metroul Kaganovici la Moscova, marele baraj electric de pe Nipru. Se impune modelul unei societăți industriale ce are în frunte pe directorul de întreprindere, care este un înalt conducător politic, cadrele de conducere, care sunt, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
simbolistică este întreținută, înainte de toate, prin imnul - Internaționala* - și prin steagul său roșu. Comuniștii au mai preluat și simbolistici politice anterioare acesteia: soarele - semn al cunoașterii și speranței, lanțul sfărâmat - reprezentare a eliberării sociale, grâul - simbol al prosperității, și fumul uzinelor, care rezumă avântul economic. Iar abandonând denumirile uzuale de social-democrat* și de socialist* în favoarea celei de comunist*, Lenin a dorit să reîncarneze puritatea revoluționară a marxismului*, cel al Ligii Comuniștilor și al Manifestului Partidului Comunist de Marx* și Engels*. începând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deținuți pe care îl controlează, prin numărul de victime pe care îl provoacă, prin amploarea lui teritorială, prin legătura sa cu puterea și ideologia leninist-stalinistă, sistemul concentraționar comunist prezintă caracteristici comune cu toate statele totalitare. Dacă Germania nazistă a creat uzine ale morții care îi sunt specifice, comparația între lagărele comuniste și cele naziste este una pertinentă: e vorba, prin simplă decizie administrativă, de excluderea din societate, de pedepsirea și „reeducarea prin muncă” - proiect utopic - a cetățenilor aparținând unor categorii suspecte
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1929, datorită Inturist, două structuri controlate în permanență de poliția politică*. Procedeele destinate să orienteze opinia vizitatorului sunt diverse: controlul corespondenței, translatori furnizați de GPU, admiratoare tinere și drăguțe care agrementează nopțile vizitatorilor solitari. Călătorii sunt plimbați prin locuri selecționate: uzină și colhoz-model, colonia de la Bolșevo, rezervată orfanilor vagabonzi, așa-numiții bezprizorni. Problema autentiticității povestirilor născute din aceste călătorii se pune, așadar, de la început. Cu prilejul sărbătorilor marcând a X-a aniversare a revoluției, călătoriile iau o nouă amploare: comuniștii din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
natura URSS*. Unii se grupează în Uniunea Comunistă Internațională, fondată în 1939, a cărei continuatoare actuală în Franța este Lupta Muncitorească, având-o în frunte pe Arlette Laguillier; după 1945, acest grup cunoaște câteva succese, implantându-se în special în Uzinele Renault. Ceilalți, mai numeroși, înființează Partidul Comunist Internaționalist (PCI), membru al Internaționalei a IV-a. în 1952, o sciziune divizează Internaționala a IV-a. PCI își păstrează conducerea ei, prin două figuri tutelare: grecul Mihalis Raptis, zis Pablo, și francezul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unei gestiuni raționale a abundenței, sub autoritatea organizațiilor muncitorești, sfârșitul comerțului și al condiției salariale, reducerea zilei de muncă la șase ore, egalizarea profesiilor, cu împărțirea egală a bogățiilor, și sfârșitul individualismului, cu crearea unor restaurante colective în cartiere și uzine. în 1919, Nikolai Buharin și Evgheni Preobrajenski, amândoi membri ai Comitetului Central bolșevic, își introduc ABC-ul comunismului cu această frază: „Să examinăm această societate mai îndeaproape, înainte de a intra în detalii”; tradus în franceză, în 1925, acest eseu utopic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Vladimir Maiakovski, care, în 1918, celebrează prima aniversare a revoluției cu Misterul buf, în care descrie drumul dureros ce îi poartă pe proletari spre o societate în care munca și arta susțin oamenii noi*: „Aud cântându-se, trenurile șuierând și uzinele gâfâind... De data aceasta, cred că noi suntem stăpânii, cred că noi suntem în pragul, la poarta adevăratului rai”. Cetății comuniste industriale și proletare unii îi preferă, însă, un comunism țărănesc, pe fondul unor cooperative autogestionate, așa cum e cazul lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
axă fondatoare, colectivizarea* și planul cincinal*. Dacă primul plan cincinal este cel mai puțin rentabil din întreaga istorie a industrializării*, trebuie să i se recunoască un succes total din punctul de vedere al propagandei. Vizitarea marilor șantiere - orașe, baraje, canale, uzine, ferme-model -, asociată cu cea a „satelor Potemkin”, confecționate de la zero pentru practicanții turismului revoluționar*, reprezintă ocazia unei grandioase „utopizări” a URSS. Pe de o parte, un proletariat mitizat, angajat corp și suflet în construcție, pentru a înfăptui mai repede și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
hrănesc supraviețuirea utopiilor comuniste. în întreg Occidentul, reactivarea pasiunii revoluționare în jurul lui Mai 1968* provoacă resurgența utopiilor comunitare urbane - în mod deosebit în comunitățile din Berlinul de Vest - sau rurale - în Larzac -, chiar industriale - pe tema autogestiunii, de exemplu la uzina Lipp din Besanșon. Primele șocuri petroliere și creșterea șomajului duc la încetarea însă, puțin câte puțin, a acestor experimente. Colapsul, în 1989-1991, organizărilor și sistemelor născute din bolșevism*, urmat de mutația economică chineză favorizează deplasarea cursorului revoluționar și comunist spre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
6 m2, iar jumătate dintre aceștia în mai puțin de câte 4 m2. în 1936, nu se mai înregistrează decât 10% locuințe familiale, căminul-dormitor constituind locuința-tip a studenților și a muncitorilor tineri, așa cum e cazul a 60% din muncitorii uzinei metalurgice „Secera și ciocanul” (Serp i Molot) din Moscova. în orașele industriale, care cunosc o creștere demografică ieșită din comun, cum e Magnitogorsk, a cărui populație depășește 200 000 de locuitori la sfârșitul anilor 1930, baracamentele colective caracterizează peisajul urban
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este rezultatul unei politici voluntariste a firmei pentru a pătrunde pe piață, a-și diversifica produsele sau a crea produse noi. Creșterea internă sfârșește prin formarea unei întreprinderi de talie mare, cuprinzând mai multe compartimente, divizii și adesea mai multe uzine, dar care fac toate parte din aceeași întreprindere ca persoană juridică. Ea este uneori fructul unei strategii de dominație prin costuri, utilizând avantajele curbei de experiență. Politica financiară pe parcursul procesului de creștere internă este dominată de grija pentru asigurarea unui
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
țânțari și arme automate la măști de oxigen și rachete ghidate. În general, competiția pentru putere dintre națiuni se transformă în rivalitate pentru producerea unor instrumente de război mai mari, mai bune și mai multe. Calitatea și capacitatea productivă a uzinelor, cunoștințele angajaților, abilitatea inginerilor, geniul inventiv al omului de știință, organizarea managerială - toți sunt factori de care depinde capacitatea industrială. În aceste condiții, este inevitabil ca națiunile dezvoltate să fie și mari puteri, iar o schimbare în sus sau în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe de o parte, de cercetare, iar pe de altă parte, de rutină, curentă − în vederea realizării sarcinilor. Compartimentele operaționale sau productive cuprind toate organele care desfășoară activitatea de producție propriu-zisă (formațiile de lucru, atelierele de producție, secțiile de producție, fabrici, uzine), îndeplinind o muncă rutinieră prin excelență. Compartimentele auxiliare sunt cele care desfășoară o serie de activități subordonate sau auxiliare, în raport cu cea productivă, dar fără de care producția nu s-ar putea realiza (secții sau ateliere mecano-energetice care efectuează întreținerea, repararea și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deosebită o are corecta și oportuna informare a lucrătorilor cu privire la particularitățile noilor structuri și, mai ales, cu privire la sensul și semnificația lor. Cu ocazia unei practici studențești, imediat după intrarea în funcțiune a unui decret de reglementare a structurilor organizatorice la uzina „Electroprecizie” din Săcele, am întâlnit numeroși lucrători trecuți din compartimentele funcționale în cele productive care nu fuseseră informați în suficientă măsură asupra motivelor pentru care s-a făcut un asemenea transfer, astfel încât lucrătorii respectivi nu înțelegeau de ce tocmai ei și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Pentru fundamentarea și mai riguroasă a concluziilor, s-a organizat și un experiment de control care a constat în următoarele: grupul de control, a cărui productivitate scădea foarte mult, a fost la un moment dat desfăcut și dispersat în toată uzina (pentru o perioadă de două luni și jumătate) în grupurile cu productivitate normală (60 de unități pe oră). Se constată că cei veniți în astfel de grupuri se conformează noilor norme, ceea ce face ca productivitatea lor să crească. Se reconstituie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]