3,596 matches
-
Miño (de la izvoare până la barajul Frieira) și Limia (de la izvoare până la barajul Das Conchas), ― cu exceptia bazinului hidrografic al râului Tamega. Zone litorale ― Zona litorala a Galiciei, de la gură de vărsare a râului Eo (Isla Pancha) până la Punta Picos (gură de vărsare a râului Miño). 3.3. REGIUNE: COMUNITATEA AUTONOMĂ ARAGON Zone continentale ― Bazinul hidrografic al fluviului Ebru, de la izvoare până la barajul Mequinenza, în comunitatea Aragon, ― următoarele cursuri de apă: Isuela, de la izvoare până la barajul Arguis, ― Flumen, de la izvoare până la barajul Santa
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
provincia Castellón. Celelalte cursuri de apă din comunitatea Aragon sunt considerate zona tampon. 3.4. REGIUNE: COMUNITATEA AUTONOMĂ NAVARRA Zone continentale ― bazinul hidrografic al fluviului Ebru, de la izvoare până la barajul Mequinenza, în comunitatea Aragon, ― Bidasoa, de la izvoare până la gură de vărsare, ― Leizarán, de la izvoare până la barajul Leizarán (Mugă). Celelalte cursuri de apă din comunitatea Navarra sunt considerate zona tampon. 3.5. REGIUNE: COMUNITATEA AUTONOMĂ CASTILLA-LEÓN Zone continentale ― bazinul hidrografic al fluviului Ebru, de la izvoare până la barajul Mequinenza, în comunitatea Aragon, ― Duero
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă, de la izvoare până la mare: ― Deva, ― Nansa, ― Saja-Besaya, ― Pas-Pisueña, ― Asón, ― Agüera. Bazinele hidrografice ale cursurilor de apă Gandarillas, Escudo, Miera y Campiazo sunt considerate zona tampon. Zone litorale ― Toată coasta Cantabriei, de la gură de vărsare a râului Deva până la micul golf al râului Ontón. 3.7. REGIUNE: COMUNITATEA AUTONOMĂ LA RIOJA Zone continentale Bazinul hidrografic al fluviului Ebru, de la izvoare până la barajul Mequinenza, în comunitatea Aragon. 3.8. REGIUNE: COMUNITATEA AUTONOMĂ CASTILLA-LA MANCHA Zone continentale
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Estampon, de la izvoare până la barajul Ancienne Minoterie la Roquefort (Landes), - bazinul râului Gélise, de la izvoare până la barajul în aval de punctul de confluenta a râului Gélise cu râul Osse (Landes și Lot-et-Garonne), - bazinul râului Magescq, de la izvoare până la gură de vărsare (Landes), - bazinul râului Luys, de la izvoare până la barajul Moulin-d'Oro (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Neez, de la izvoare până la barajul Jurançon (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Beez, de la izvoare până la barajul Nay (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Gave-de-Cauterets, de la izvoare până la barajul Calypso al centralei electrice
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajul Trois Moulins (Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4.A.3. SEINE-NORMANDIE Zone continentale - Bazinul râului Sélune. 4.A.4. REGIUNEA ACQUITAINE Bazine hidrografice ― Bazinul râului Vignac, de la izvoare până la barajul La
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4.A.3. SEINE-NORMANDIE Zone continentale - Bazinul râului Sélune. 4.A.4. REGIUNEA ACQUITAINE Bazine hidrografice ― Bazinul râului Vignac, de la izvoare până la barajul La Forge, ― Bazinul râului Gouaneyre, de la izvoare până la barajul Maillières, ― Bazinul
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Ditta Mountain Fish", la confluenta râului Terrìa cu Nera. 6.A.4. REGIUNEA VENEȚIA Zone continentale ― Zona Belluno: bazinul hidrografic al provinciei Belluno care se întinde de la izvoarele cursului de apă Ardo până la barajul situat în aval (înainte de locul de vărsare în râul Piave), unde se gaseste fermă piscicola Centro Sperimentale di Acquacoltura, Valli di Bolzano Bellunese, Belluno, ― Bacino del torrente Tegorzo: bazinul hidrografic al râului Tegorzo, de la izvoare până la barajul situat la podul peste râul Tegorzo, în satul Faveri. 6
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
obligați: a) să se înregistreze ca plătitori de accize la autoritatea fiscală competentă; ... b) să calculeze accizele, să le evidențieze distinct în factură și să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului și vărsarea integrală a sumelor datorate; ... c) să țină evidența accizelor, conform prevederilor din normele metodologice, și să depună anual deconturile privind accizele, conform dispozițiilor legale privind obligațiile de plată, la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
stabilesc de către Consiliul național al CMDR. (2) Partea din cotizație aferentă funcționării CMDR va fi virată, până cel mai târziu la sfârșitul lunii următoare celei pentru care a fost percepută cotizația, înaintea oricăror alte plăți. ... (3) Obligația urmăririi și efectuării vărsării cotei aferente Consiliului național revine președintelui consiliului teritorial. Neîndeplinirea acestei obligații se sancționează de Consiliul național conform art. 541 alin. (1) lit. a)-c). ... Articolul 548 Pentru serviciile prestate persoanelor care nu sunt membre ale CMDR tarifele se stabilesc, după
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
până cel mai târziu la sfârșitul lunii următoare aceleia pentru care a fost percepută cotizația. ... Articolul 638 (1) Partea de cotizație datorată CFR de către consiliile colegiilor teritoriale se va vira către acesta înaintea altor plăți. ... (2) Obligația urmăririi și efectuării vărsării cotei aferente CFR revine președintelui consiliului colegiului teritorial. ... Articolul 639 Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea și funcționarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și servicii, cheltuieli de capital, perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs farmaciștilor, întrajutorarea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
art. 72. ... Articolul 72 (1) Administratorul adresează Comisiei cererile pentru autorizare de constituire și autorizare de administrare. ... (2) Cererea pentru autorizarea de constituire este însoțită de următoarele documente: ... a) proiectul actului constitutiv; ... b) dovada ca fondatorii dețin resursele financiare necesare vărsării capitalului social, precum și proveniența acestora; ... c) cazierele judiciare și cazierele fiscale ale fondatorilor; ... d) documente privind fondatorii, cu informații referitoare la statutul lor juridic, eventuala lor calitate de persoane afiliate, precum și natura legăturilor dintre ei; ... e) documente din care să
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267315_a_268644]
-
5 ani, documentația referitoare la depozitarul fondului de pensii; ... h) cazierele judiciare și fiscale ale candidaților pentru consiliul de administrație și comitetul de direcție, dacă este cazul; ... i) proiectul regulamentului de organizare și funcționare a societății de pensii; ... j) dovada vărsării integrale și în forma bănească a capitalului social; ... k) dovada plații taxei pentru cererea de autorizare de constituire. ... Articolul 73 (1) Comisia poate solicita fondatorilor, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii pentru autorizare de constituire, documente
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267315_a_268644]
-
administrație și comitetul de direcție au onorabilitatea, pregătirea și experiența profesională necesare funcției pe care urmează să o îndeplinească; ... f) denumirea administratorului nu este de natura să inducă în eroare participanții, potențialii participanți sau alte persoane; ... g) fondatorii fac dovada vărsării integrale și în forma bănească a capitalului social; ... h) se face dovada achitării taxei pentru cererea de autorizare de constituire. ... Articolul 76 (1) Comisia respinge cererea pentru autorizare de constituire în următoarele situații: ... a) documentația prezentată rămâne incompletă sau nu
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267315_a_268644]
-
de administrare a fondurilor de pensii administrate privat de la Comisie. (2) În vederea obținerii autorizației de administrare, societatea de pensii depune la Comisie o cerere însoțită de următoarele documente: ... a) certificatul de înmatriculare la Oficiul Național al Registrului Comerțului; ... b) dovada vărsării sau a reîntregirii capitalului social, după caz; ... c) proiectul contractului de depozitare; ... d) proiectul de contract de societate civilă; ... e) declarația privind politica de investiții; ... f) planul de afaceri pe 3 ani; ... g) proiectul prospectului schemei de pensii; ... h) dovada
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267315_a_268644]
-
ieșit din bazele sale militare din Estonia în ziua de 17 iunie. A doua zi, în țară au mai pătruns circa 90.000 de militari. În fața forței sovietice copleșitoare, guvernul eston a capitulat la 17 iunie 1940 pentru a evita vărsarea de sânge. Ocupația miltară a Estoniei a fost complet instaurată la 21 iunie 1940. Mare parte din Forța de Apărare a Estoniei a capitulat conform ordinelor guvernului eston, considerând că rezistența este inutilă și au fost dezarmate de Armata Roșie
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
din luncă a suferit modificări profunde datorită intervenției antropice: îndiguire în mai multe etape, desecări, realizarea de canale de irigații, a canalului navigabil ce deservește S.C.TENARIS - DONASID S.A., rectificarea zonei Gura Borcei, amenajarea lacului de agrement de la gura de vărsare a Jirlăului, etc. O altă sursă naturală a municipiului Călărași o reprezintă apele de suprafață. „Fluviul Dunărea” mărginește la sud teritoriul orașului, iar brațul „Borcea”, ce se desprinde pe malul stâng în aval de punctul „Chiciu”, străbate aria urbană de la
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
frontierei Sighetul Marmației - Solotvino (nu mai este nevoie de viză) pe podul peste râul Tisa. Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud (prin Pasul Șetref), urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Prin gara Sighetu Marmației trec și trenuri ale căilor ferate ucrainene. Prin urmare, între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
județul Călărași, Muntenia, România. Are o populație de locuitori (2011). Localitatea reprezintă al doilea centru urban ca mărime și importanță a județului Călărași (după reședința de județ) și este port la Dunăre. se află pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Argeș în fluviu și este așezată în Lunca Dunării, în dreptul kilometrului 430, în aval de confluența Dunării cu râul Argeș. Este punctul terminus al șoselei naționale DN4, care o leagă de București. La Oltenița, din acest drum se ramifică
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Ștefan al II-lea). O altă ipoteză descoperită de curând: Se știe însă că Galațiul s-a format pe locul unei așezări daco-romane, așa că o menționare istorică prealabilă secolului XV nu ar face decât să confirme existența așezării din zona vărsării Siretului în Dunăre. În urmă cu cinci ani, un gălățean pasionat de istoria orașului, Dumitru Săndel, autorul monografiei “Galațiul, așa cum mi-l amintesc”, a descoperit, în cursul documentării pentru monografia sa, că Galațiul este menționat, sub numele ”Galatie”, în „Tabula
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Aflat lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și medalistică. Se află în Piața Centrală. Găzduiește diferite colecții de filatelie, numismatică, etc. Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
în ) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România. Localitatea se află în sudul regiunii istorice Bucovina (cu excepția cartierului Burdujeni). Orașul este situat în Podișul Sucevei, pe cursul râului cu același nume, la 21 km distanță de vărsarea în Siret. Municipiul este unul dintre cele mai vechi și importante orașe ale României si este tranzitat de drumul european E85 (DN2), care asigură legătura rutieră cu București, față de care se află la 432 km. Magistrala CFR 500 străbate orașul
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți. Localitatea este situată pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Adjud (reședința) și Burcioaia, și din satele Adjudu Vechi și Șișcani. Are o populație de de locuitori (2011) și se află la nord de punctul în care se întâlnesc râurile Siret și Trotuș. Adjudul se află în nordul județului, la vărsarea Trotușului în Siret. Terenul pe care se află orașul Adjud este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. Terenul este favorabil
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
săracă, evidențiindu-se ca și principal curs de apă râul Olteț cu o direcție de curgere N-V spre S. Este al treilea râu al județului ca și mărime și traversează județul Olt numai prin porțiunea sa inferioară și de vărsare în râul Olt. "”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munții Poiana Ruscă , Bega este canalizată, iar de la Timișoara până la vărsare este amenajată pentru navigație (115 km). Pentru regularizarea debitului în limite care să-i permită satisfacerea funcțiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la Coștei a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcție este cea de regularizare a
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]