17,513 matches
-
intelectuali sau de funcționari din mediul urban. Studiile de evaluare a eficienței politicilor educaționale au încercat să aprecieze eficiența investițiilor monetare în educație prin construirea ecuațiilor de regresie ale rezultatelor școlare în funcție de indicatori ai investițiilor economice în educație și controlând variabile cu impact major cunoscut asupra variabilei dependente, precum statusul socioeconomic de origine. Una dintre primele astfel de încercări analitice este consemnată chiar în celebrul raport Coleman (1966). Studiul condus de Coleman a atras atenția decidenților și cercetătorilor prin rezultatul său
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
urban. Studiile de evaluare a eficienței politicilor educaționale au încercat să aprecieze eficiența investițiilor monetare în educație prin construirea ecuațiilor de regresie ale rezultatelor școlare în funcție de indicatori ai investițiilor economice în educație și controlând variabile cu impact major cunoscut asupra variabilei dependente, precum statusul socioeconomic de origine. Una dintre primele astfel de încercări analitice este consemnată chiar în celebrul raport Coleman (1966). Studiul condus de Coleman a atras atenția decidenților și cercetătorilor prin rezultatul său neașteptat, potrivit căruia calitatea școlilor, mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
constante sau chiar au cunoscut un anumit declin (Hanushek, 1996). O metaanaliză a 377 de cercetări de acest tip, realizată de Hanushek (1997), arată că nu se poate vorbi de un impact semnificativ asupra performanțelor școlare al nici uneia dintre următoarele variabile considerate drept indicatori ai investiției economice în educație: 1. Resurse de la nivelul clasei: - raportul dintre numărul de elevi și numărul de profesori; - nivelul de pregătire formală al profesorilor; - experiența profesorilor. 2. Indicatori financiari: - salariul profesorilor; - cheltuielile pe elev. Studii și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în care resursa umană joacă un rol important. Este o tendință de la care nu ne putem sustrage. Rezumattc "Rezumat" • Explicarea rezultatelor școlare prin resurse înnăscute este plauzibilă. Din păcate, apelul la inteligență sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini, ca și testele de inteligență nu măsoară mărimea resurselor genetice, iar relația cauzală dintre coeficientul de inteligență și măsuri ale performanțelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
frați este mai mare, dar cei născuți mai târziu beneficiază de un sprijin mai consistent -, nivelul de instrucție al părinților și abilitățile copilului, care prezic performanțele și beneficiile viitoare. • Un alt set de teorii atribuie cauzele succesului sau eșecului școlar variabilelor culturale: aspirații, motivații și atitudini. Deciziile privind școlaritatea depind de caracteristicile culturale, care sunt socializate și sunt specifice categoriilor sociale. Aceste teorii sunt puternic contestate atât din motive morale, cât și metodologice. • Teoriile recente arată că multe procese de natură
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atitudini. Deciziile privind școlaritatea depind de caracteristicile culturale, care sunt socializate și sunt specifice categoriilor sociale. Aceste teorii sunt puternic contestate atât din motive morale, cât și metodologice. • Teoriile recente arată că multe procese de natură economică sunt influențate de variabile sociologice. Dintre acestea, cele care facilitează schimburile au primit titulatura de capital social. Capitalul social se regăsește sub forma încrederii interpersonale, a obligațiilor și a așteptărilor în raporturile dintre oameni, a normelor, a relațiilor de autoritate și a accesului la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Modul de organizare a sistemelor școlare și a școlilor explică o mare parte din variațiile rezultatelor la testele standardizate aplicate în comparațiile internaționale. • Diverse studii din ultimele decenii arată că nu se poate vorbi de un impact semnificativ al majorității variabilelor considerate indicatori ai investițiilor economice în educație. Soluția îmbunătățirii rezultatelor elevilor nu constă în mărirea fără nuanțe a alocațiilor bugetare pentru sistemul educațional. Aceste rezultate nu sunt însă valabile pentru țările în curs de dezvoltare. • Elevii proveniți din familii dezavantajate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
explică acest fenomen? În sistemele competitive, alocarea se face în funcție de meritele școlare ale persoanei în cauză, materializate în principal în rezultate la teste și examinări. Aceste merite reflectă efortul și abilitățile elevului. Selecția, evaluarea pe parcurs sunt aparent independente de variabile exogene celor două menționate mai sus1. În consecință, dacă se intenționează sporirea șanselor școlare sau sociale ale elevului, trebuie să se acționeze asupra indicatorilor săi de merit, ceea ce înseamnă că se vor urmări note, medii, rezultate la examene îmbunătățite. Există
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
american 1. O perspectivă apropiată de cea prezentată mai sus este cea a școlii capitalului uman, care analizează măsura în care părinții sunt dispuși să investească în calitatea copiilor lor (Becker, 1992). Funcția de investiție în calitatea copiilor cuprinde ca variabile independente abilitățile acestora, mărimea veniturilor și numărul copiilor. La nivel bugetar există constrângeri derivate din veniturile totale disponibile, dar și din numărul total de copii, care determină „diluarea resurselor” și, prin urmare, resursele disponibile pentru fiecare copil în parte. Abilitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în raport cu rezultatele școlare. Dacă meditațiile au un rol compensator, atunci este de așteptat ca relația să fie nulă, sau chiar inversă. În schimb, dacă meditațiile sunt văzute ca un mijloc de a maximiza șansele școlare, este de așteptat ca asocierea variabilei dependente cu rezultatele școlare ale copilului să funcționeze în maniera prevăzută de cei din școala capitalului uman și din școala de la Wisconsin: cu cât așteptările sunt mai mari și cu cât rezultatele sunt mai bune, cu atât vor spori investițiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care au șanse școlare mari sau ale celor de la care părinții așteaptă rezultate școlare foarte bune; - meditațiile constituie o strategie instituționalizată de a depăși riscurile școlare ale sistemului de promovare prin examene, fiind astfel determinate direct de iminența acestor examene. Variabilele cu care am măsurat factorii incluși în propozițiile conjecturale de mai sus au fost: - resursele familiei: nivelul de instrucție al tatălui - codificat dummy (1 - studii superioare) -, veniturile familiei în luna anterioară și numărul de membri ai familiei; - rezultatele școlare ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ipotezelor am modelat prin regresie logistică angajarea de către elevi a meditatorilor particulari. Tabelul 22. Model de regresie logistică a angajării de tutori particulari R2 (Nagelkerke) = 0,203 Modelul final a reținut doar trei factori care explică o cincime din varianța variabilei dependente. Rezultatele atestă impactul puternic al iminenței examenelor, al resurselor familiei și al performanțelor școlare ale elevului, în interacțiune cu efortul de instruire al acestuia. Fiecare an de școală în plus produce dublarea probabilității de apel la meditații. Într-adevăr
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pozitiv al efectului semnifică faptul că probabilitatea de a angaja tutori este mai mare în cazul elevilor pentru care există o relație între efortul depus și rezultatele obținute. Cel mai bine vizualizăm relația construind liniile de regresie dintre cele două variabile incluse în interacțiune pentru elevii care au angajat meditatori și, respectiv, elevii care nu au angajat meditatori: Figura 18. Relația dintre timpul afectat învățării și rezultatele școlare în raport cu angajarea de tutori particulari În cazul elevilor care angajează meditatori, relația dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
orizont uzual de trei-cinci ani. Anumite subiecte de cercetare, ca și analizele cantitative asociate, permit nu numai o explicare a trecutului, ci și o proiecție a unor situații viitoare. De regulă, identificarea unor legături cauzale sau a unei legături între variabile este utilizată pentru construirea unei predicții. Ceea ce interesează într-adevăr în cazul managementului strategic este construcția viitorului. Există, pe de o parte, o reacție de evitare a erorilor trecutului, iar pe de altă parte, se caută o mișcare inovatoare care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un număr important de elemente, de ordinul zecilor sau chiar sutelor, care se constituie în cauze ale unei stări sau ale unui comportament al organizației. Cum ea este supusă influențelor simultane ale elementelor acestui mediu, separarea unui număr restrâns de variabile pentru studiu reprezintă o operație care necesită acuratețe metodologică. Pe de altă parte, numărul mare de elemente (factori) impune descompunerea ansamblului într-un număr de subsisteme caracterizate de omogenitatea tipului de influență pe care factorii îl au asupra organizațiilor. Aceste
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
la baza opțiunii strategice. Studiul legăturilor caracteristice acestui mediu se face în mod uzual cu un instrumentar matematic de natură stocastică, subliniind o diferență majoră față de zona concurențială unde instrumentarul are altă natură. Majoritatea legăturilor de tip cauză-efect, în care variabila mediului are rolul de cauză, fac necesară o cercetare laborioasă ce urmează un proces cu structura celui prezentat în capitolul 1 „Colectarea informației pentru management strategic”. Deși ideal ar fi să se stabilească o legătură cuantificabilă pentru majoritatea relațiilor dintre
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de faptul că în realitate interesul este focalizat pe dinamica elementelor mediului înconjurător general și pe cea a comportamentului adaptiv al organizației. Această abordare generează construcția unor scenarii bazate pe un set de prezumții privind validitatea unor prognoze ale evoluției variabilelor mediului și funcționarea organizației în condițiile unui răspuns rațional al ei la variațiile prognozate. În concluzie, interesează dacă organizația este suficient de flexibilă pentru a urmări modificările importante ale mediului în care operează. Analiza mediului înconjurător general se face însă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a urmări modificările importante ale mediului în care operează. Analiza mediului înconjurător general se face însă și dintr-o perspectivă globală, în care interesează caracteristicile evoluției și comportamentului acestuia, perceput prin prisma organizației. Nu mai interesează un factor sau o variabilă a mediului, ci întregul mediu. Caracterizarea acestuia se face cu un set de indicatori ce privesc: • predictibilitatea (incertitudinea), cu referire la posibilitatea anticipării unei stări viitoare a mediului de către organizație; • diversitatea (eterogenitatea), cu referire la numărul variabilelor de mediu semnificative
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
factor sau o variabilă a mediului, ci întregul mediu. Caracterizarea acestuia se face cu un set de indicatori ce privesc: • predictibilitatea (incertitudinea), cu referire la posibilitatea anticipării unei stări viitoare a mediului de către organizație; • diversitatea (eterogenitatea), cu referire la numărul variabilelor de mediu semnificative pentru starea și evoluția organizației; • atitudinea (orientarea), cu referire la gradul în care mediul favorizează activitatea organizației; • stabilitatea (dinamismul), cu referire la modul în care evoluează în timp variabilele mediului. Există numeroase lucrări de tip manual (Mintzberg
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de către organizație; • diversitatea (eterogenitatea), cu referire la numărul variabilelor de mediu semnificative pentru starea și evoluția organizației; • atitudinea (orientarea), cu referire la gradul în care mediul favorizează activitatea organizației; • stabilitatea (dinamismul), cu referire la modul în care evoluează în timp variabilele mediului. Există numeroase lucrări de tip manual (Mintzberg, 1979; Ansoff și McDonnell, 1990) care detaliază discuția despre unul sau mai mulți dintre indicatorii asociați caracteristicilor menționate, dar și numeroase studii ce detaliază metodologii de scalare a indicatorilor. Și în România
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o tendință de a păstra o notă de originalitate. Pe de altă parte se poate observa că nu există o demarcare netă între subsisteme, ceea ce se reflectă atât în numărul diferit de subsisteme, cât și în listele de factori sau variabile asociate. Tabelul 3.1 Titulatura PEST este, după cum reiese și din tabelul 3.1 un acronim folosit pentru identificarea unui model de analiză a mediului înconjurător. Acronimul provine de la termenii ce definesc subsistemele - medii ce cuprind factorii cu un anumit
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
constituirea unor noi subsisteme, cum ar fi mediul demografic, mediul ecologic, mediul legal (separat de mediul politic) etc., existând chiar și o justificare de natură teoretică asociată unor nume de autori celebri de manuale în domeniul managementului strategic. Listele de variabile sau factori ai fiecărui subsistem sunt relativ lungi, fără a putea avea pretenția că acoperă aria de interes în mod satisfăcător pentru orice context. Acestea sunt detaliate sub diferite forme în cursurile de management strategic, cum ar fi în limba
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prin elemente de conținut adaptate realităților românești. Analiza poate avea următoarele etape. 1. Definirea ariei de interes: se definește aria de interes a organizației, în scopul stabilirii numărului și delimitării unor niveluri de analiză pentru aceeași categorie de factori sau variabile de mediu. Aria de interes poate să apară sub forme diferite, asociată zonelor de desfacere a produselor unei firme, dar nu în mod obligatoriu ca o suprafață continuă. Rezultatul acestei etape se va concretiza într-o listă de regiuni geografice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o acțiune „constantă”. 2. Alegerea numărului de niveluri de analiză: pentru aria de interes a organizației se diferențiază un număr de niveluri de analiză, de la cel local la cel internațional, dacă există o motivare legată de complexitatea unor subsisteme de variabile sau o diversificare a influențelor, constatată anterior în practica unor organizații similare. Exagerarea numărului de niveluri va complica sinteza rezultatului și va crea discontinuități și semne de întrebare numeroase la trecerea de la un nivel la altul. Practic, se va pune
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
clasică „tradițional” va gestiona o rețea de distribuitori și o forță de vânzare adaptată unui flux important de comenzi cu un grad avansat de diferențiere. Celelalte două game vor gestiona game stabile din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice, dar variabile din punct de vedere cantitativ și al condiționării. În ceea ce privește inovația, se optează pentru o „inovație totală” sub presiunea exercitată de mediul concurențial. „Inovația totală” înseamnă că echipa de cercetare-proiectare generează produse noi pentru care trebuie creată cererea, dar implică integrarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]