3,889 matches
-
opuse. Este în primul rînd o adunare și o comuniune : distincția dintre clase și stări este temporar abolită, sclavii sau servitorii se așază la masa stăpînilor, iar aceștia din urmă le devin slujitori ; mesele îmbelșugate sînt deschise tuturor ; sexele schimbă veșmintele între ele. Dar, în același timp, grupul social se scindează în două : tineretul se constituie într-un corp autonom și își alege suveranul, abate al tineretului sau, ca în Scoția, abbot of unreason ; și, așa cum indică acest titlu, tinerii se
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
multe mărturii. Una dintre cele mai deosebite este dată de părintele Justin Pârvu, despre o Liturghie săvârșită în infirmeria închisorii Gherla, împreună cu alți doi preoți, chiar pe trupul unui muribund: „Nam săvârșit o Liturghie, o rugăciune mai fierbinte, în toate veșmintele, cu toate regulile liturgice, așa cum am săvârșit o pe acest trup”. Despre Liturghiile săvârșite în temnițe mai dau mărturii părintele Zosim Oancea, în „Închisorile unui preot ortodox”, părintele Liviu Brânzaș în „Raza din catacombă” sau părintele Constantin Voicescu în „Rugul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pereți, cu toatele menite a-l sluji ca și În viață; nici urmă de așa ceva În toată piramida. Și nici o inscripție dedicatorie, cum se află În cel mai modest mormânt, decât dacă o fi fost pe Îmbrăcămintea exterioară; dar de acele „veșminte“ din calcar au avut grijă arabii, transformându-le În var pentru zidurile și moscheile Învecinatului Cairo, după cum cărțile bibliotecii alexandrine au ajuns combustibil În băile publice... Un astfel de efort uman, sacrificiu chiar, Își găsea justificarea doar dacă era vorba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ce, căci mai mult cedase locul de pe banchetă decât șezuse pe ea, etalându-ți astfel plenitudinea verticalității. Oricât Încercasem să-mi abat privirea altundeva, nu-i putusem evita chipul cu un aer serafic conferit de paloarea slăbiciunii adăpostite sub niște veșminte cam nepotrivite anotimpului, dar - atenție! - curate. Mă vedeam poate pe mine, la vremea mea... Ei bine, cu mâna dreaptă ocrotea, ascuns În sân, un alt puiuț, o pisicuță vărgată care, când Își ițea căpșorul isteț, când lansa un SOS sonor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căruță - până aici mai treacă-meargă -, iar acum În automobil? Ce să port pe umeri o blană ori o pânză - iarăși treacă-meargă până aici - lăsate chiar ca moștenire, când pot fabrica vâscoză, tergal, melană, atât de multă Încât să-mi schimb veșmintele după sezon și chiar momentul zilei, obedient modei? Iar de când n’am mai Înfulecat ce găsesc și cum găsesc, inventând bucătăria, am ajuns pas cu pas să mănânc maioneză fără ou, bulion - devenit ketchup - fără roșii, supă cu aromă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sau totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite să-i acopere părul încărunțit mult prea devreme, iar șorțul, ușor plisat, era așezat cu grijă deasupra unei fuste cu mult faldate, ceea ce oferea imaginea unei bogății de material vestimentar. Fusese o femeie foarte
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lucruri în Biserica filială cu patroni Sfinții Voievozi 39. Cu această ocazie este reconstituit patrimoniul bisericii de la acea vreme: curpen de fier cu douăsprezece sfeșnice, cristelniță din tablă de fier galvanizat, perdea de lână la ușile împărătești, un rând de veșminte, o cădelniță, patru macaturi de lână, un lăicer de lână, o față de masă. Se menționează apoi faptul că biserica avea ușe jumătate steclă la intrare și că acoperământul bisericii, la acea dată, era de tablă 40. Proaspăt intrate în inventarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
biserica a avut cel puțin în această vreme două uși: una de sticlă (probabil pe o laterală) și una de lemn la intrare 46. Se mai găsesc în inventarul bisericii un total de 23 de cărți bisericești. Nici la capitolul Veșminte nu se stă rău. În sfârșit, la bunuri imobiliare sunt trecute cele 8 1/2 fălci, care reprezintă pământul bisericii după legea rurală din 1864, la care a lucrat cu sârg și căminarul, însă [...] de peste 30 ani acel pământ nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stârnită de o autentică legătură amoroasă. N-aș fi putut să mi-o închipui înainte, și iată că a fost nevoie să ajung până aici, pe țărmul Pontului Euxin, ca să pot gusta o plăcere atât de intensă. Am înțeles că veșmintele noastre sunt doar un obstacol, o piedică ce ne refuză contactul direct cu elementele naturii, izvor de vitalitate indispensabilă. Niciodată nu mi-am dat seama, ca acum, cât e de important să te despoi de povara civilizației și să renunți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
este și om. Se presupune, tocmai de aceea, că este atent la orice slăbiciune omenească și știe să-i afle un remediu. Sacrificiu Azi-noapte, am participat cu Aia la o procesiune religioasă importantă. Ne-am dus cu toții în pădure; purtam veșminte lungi, albe, de in și aveam torțe aprinse în mâini. Nimeni n-ar fi putut descoperi că eram un străin; de aceea m-am îmbrăcat femeiește și m-am amestecat printre alte privitoare: femeile, de fapt, nu participă direct la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o fântână foarte depărtată, unde scot, pe rând, apă cu o ciutură; se crede că, în clipa în care ciutura se scufundă în apă, fetele pot vedea, cu complicitatea licărului de lună, chipurile viitorilor soți. Apoi tinerele se dezbracă de veșminte și se scaldă, goale, în apa scoasă; se crede că, după acest contact cu trupurile lor, această apă e bună de făcut farmece de dragoste. Lipsă de prejudecăți Dimineața, când soarele e deja sus pe cer, îmi las hainele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pământ. M-am târât ca să pot să mă ridic și-am dat cu nasul în balega de capră, care are un miros foarte înțepător. În acele clipe agitate, mi-am dat seama că răsturnasem vasul cu lapte și-mi murdărisem veșmintele. Astfel, cu șezutul pe pământ, împroșcat cu bălegar și ud de noroi, mi-am amintit deodată de fostul meu renume de arbiter elegantiarum, de care mă bucurasem la Roma. Pot să spun că între luxuria de-atunci și murdăria de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se pare că nu înaintăm deloc. Nu facem altceva decât să mergem în zig-zag prin aceleași locuri. Totuși, gesturile oamenilor devin din ce în ce mai solemne; după puțin timp nu mai întâlnim pe nimeni, afară de preoți și de preotese ce se recunosc după veșmintele albe de in, lungi până la glezne. Sarmisegetuza Suntem pe platoul alpin. Toți au capul acoperit cu un fel de scufie conică, pe care o numesc glugă, și nu se uită la oamenii care trec. Pare că sunt cufundați într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care derivă din aceasta. Unii analiști (Y. Kawamura, 2004; M. Carter, 2003a; Gh. Achiței, 1988) preferă să marcheze debutul concepțiilor clasice despre modă cu opera istoricului englez Thomas Carlyle (1795-1881). În 1853, Thomas Carlyle formula interogații despre funcția simbolică a veșmintelor în Sartor Resartus. The life and opinions of Herr Teuflsdröckh (1853), convins fiind că "așa cum Montesquieu a scris Spiritul Legilor [...], și eu aș putea scrie un Spirit al Hainelor, astfel, alături de un Spirit al Legilor, practic un Spirit al Cutumelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
funcția de protecție. Suntem conștienți de acest fapt atunci când clima din regiunile geografice în care oamenii locuiesc sau călătoresc îi determină să adopte un anumit stil de îmbrăcăminte. Din moment ce necesitatea de confort termic a corpului uman "creionează" variabilitatea regională a veșmintelor, ipoteza funcției protective a hainelor pare plauzibilă. Toți autorii prezentați până acum Charles R. Darwin, Wilhelm M. Wundt, Ernest Grosse și Edward Westermarck au recunoscut influența climei în utilizarea vestimentației. Această teză a fost explicit formulată de psihologul american Knight
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teorie se sprijineau pe exemplul unor categorii de populații care, deși trăiesc în zone cu climă rece, cum este cazul indienilor din arhipelagul cu climă subpolară, "Țara de Foc", nu cunosc fenomenul îmbrăcămintei (ibidem). De multe ori literatura dedicată funcțiilor veșmintelor se grăbește să enunțe "sterilitatea" acestei teorii. În anii '30 ai secolului trecut, teoria a cunoscut reinterpretări și a fost fundamentată psihologic în lucrarea The Psychology of Clothing a psihanalistului britanic John Carl Flügel (1884-1955). Când ne aflăm în mijlocul unor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
obținută de omul primitiv în vânătoare până la ținutele lansate în moda curentă, se remarcă persistența indivizilor de a semnaliza prin intermediul acestora poziția socială, bunăstarea, dorința de putere. Emblemele societății primitive blana animalelor sacrificate, colierele din oase de animale, uneltele și veșmintele nu sunt altceva decât echivalentele moderne ale statutului social. După cum argumenta Jukka Gronow (1997, 32) în lucrarea The Sociology of Taste, literatura sociologică dedicată statutului social a ilustrat că indivizii tind să-și exprime poziția socială prin intermediul artefactelor cu funcție
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al XVII-lea este reprezentată în picturile din Biserica Episcopală de la Argeș" (C. Nicolescu, 1970, 8). Un an mai târziu, în 1971, Alexandru Alexianu publică cea mai amplă și cea mai importantă istorie a costumului până la aceea dată, Mode și veșminte din trecut: cinci secole de istorie costumară românească. Pentru a ilustra cei cinci sute de ani de evoluție a costumului românesc, Alexandru Alexianu valorifică unele surse istoriografice importante, cum ar fi: primul curs de "istoria românilor în raport cu pictura, adică în privința
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1945, 53-56). Mai aproape de zile noastre, "pițipoanca de companie" este descrisă de unii indivizi ca fiind stridentă și opulentă în accesoriile pe care le adoptă, își dorește popularitate printr-o carieră în media și așteaptă ca ceilalți să-i aprecieze veșmintele (http://www.radioguerrilla. ro/antimitocanie/). La nivelul receptării, este posibil ca aceste conduitele vestimentare să pară "excentrice", lipsite de gust, să stârnească dezaprobarea socială, ridicolul și chiar râsul sau, dimpotrivă, să fie considerate exemplare. Surprinzător, dincolo de comicul situației, raționamentul sociologic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care consemna printre cuvintele intrări și fenomenul modei, Philippe Besnard (1993/1996, 174) sublinia că termenul de "modă" desemnează "fie privilegiul deosebit de care se bucură un anumit lucru la un moment dat, fie modificările care afectează vestimentația, podoabele și chiar veșmântul în sine". Ca fenomen social, moda poate fi caracterizată în termeni de ciclicitate, ca transformare continuă a preferințelor membrilor unei societăți în diferite domenii (ibidem). Aproximativ aceleași note definitorii sunt subliniate și de Ursula Șchiopu (1997, 459) într-un dicționar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sau altul nu va mai putea constrânge pe un cetățean sau o cetățeană să se îmbrace într-un mod anume, sub pedeapsa de a fi considerată suspectă și urmărită pentru perturbarea liniștii publice; fiecare este liber să poarte haina sau veșmântul corespunzător sexului său, veșmântul care îi convine" (apud F.-M. Grau, 1999/2002, 66). Această mișcare de emancipare ajunge să se manifeste și în artă, unde așa-numitele merveilleuses (echivalentul feminin pentru incroyables) își puneau în evidență sânii dezgoliți, uneori
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai putea constrânge pe un cetățean sau o cetățeană să se îmbrace într-un mod anume, sub pedeapsa de a fi considerată suspectă și urmărită pentru perturbarea liniștii publice; fiecare este liber să poarte haina sau veșmântul corespunzător sexului său, veșmântul care îi convine" (apud F.-M. Grau, 1999/2002, 66). Această mișcare de emancipare ajunge să se manifeste și în artă, unde așa-numitele merveilleuses (echivalentul feminin pentru incroyables) își puneau în evidență sânii dezgoliți, uneori renunțau la corset și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai întâi, moda se caracterizează prin faptul că instituie ordinea într-un prezent anarhic și cu opțiuni divergente (de exemplu, adoptarea liberă a sutelor de stiluri de îmbrăcăminte propuse de profesioniști în fiecare an ar însemna un "Turn Babel" al veșmintelor); în al doilea rând, moda asigură legătura cu predecesorii într-o lume în continuă transformare; și, în cele din urmă, oferă o perspectivă asupra viitorului (H. Blumer, 1969, 289-290). Cheia de lectură a teoriei este noțiunea de "gust colectiv" care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ansamblu său, care determină gusturile sociale" (ibidem). Clarificarea relației dintre habitus, capital cultural și câmp de producție înseamnă revenirea la textul lucrării Les règles de l'art, citatul următor fiind ilustrativ în acest sens: [...] de la simplu obiect fabricat, unealtă sau veșmânt, până la opera de artă consacrată travaliul de fabricare materială nu însemnă nimic în absența travaliului de producere a valorii obiectului fabricat; că "haina de curte", evocată de vechii economiști, nu are valoare decât grație curții, care, producându-se și reproducându
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
popular românesc și în limbajul comun, epitetele atribuite cuvântului "haină", inventariate de Marian Bucă (1997, 125) "bogate, boțite, caraghioase, ciudate, civilizate, cuviincioase, demodate, elegante, făloase, împopoțonate, luxoase, mândre, mohorâte, monotone, nepotrivite, nostime, obișnuite, sărăcăcioase, scumpe, sobre, solemne" -, ilustrează faptul că veșmintele sunt percepute în funcție de dimensiunile psihologice și contextuale. O altă limită a acestor cercetări constă în ignorarea factorilor sociali. Atitudinile noastre față de obiectele sociale și față de alți oameni depind și de contextul percepției. "A cerceta impactul hainelor în afara contextului social înseamnă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]