3,478 matches
-
detaliate de felul celor de pe puntea unui pachebot, privind eventuala folosire a colacilor de salvare. De comun acord s-a stabilit că reprezentantul nostru în Letonia se va afla "din întîmplare", ca urmare a invitației la o ceașcă de ceai venită din partea unui coleg neutru, în fața colegului rus pe care îl va cunoaște astfel pentru prima dată, spre a purta o conversație îndreptată în direcția ce ni se impunea. Conversație pe cît de scurtă, pe atît de neangajantă. Nici nu se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de vedere 180 științific pentru comunitatea specialiștilor din acvacultură și piscicultură. Rezultatele cercetărilor întreprinse demonstrează că această varietate de crap prezintă un plus de rezistență la acțiunea factorilor biotici și abiotici ce acționează pe parcursul ciclului de creștere. Considerăm ca bine venită editarea rezultatelore sub forma unei monografii, ce va fi absolut necesară specialiștilor în piscicultura românească, prin crearea unor premise sigure de dezvoltare al acestui domeniu zootehnic vitregit în ultimii ani de neîncetată tranziție. Prof.univ.dr.Vulpe Vasile Facultatea de Medicină Veterinară
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
culturii românești din veacul al XIX-lea, să vedem dacă aceste elemente și acești factori nu diferă cumva de la Moldova la Muntenia. Cultura noastră de azi e o sumă a vechii culturi românești, de care am vorbit, a culturii europene venite mai ales prin curentul francez, a ideilor Școlii ardelene (curentul latinist), toate acestea prelucrate și fasonate - foarte puțin - de curentul poporan. Vechea cultură a fost mai puternică în Moldova decât în Muntenia, cum s-a văzut, din pricina curentului polonez. creeze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o literatură mai liberă de influențele străine. Această literatură e numai una din direcțiile literaturii post-eminescene. E literatura așa-numiților "proletari intelectuali", a intelectualilor dezrădăcinați, ieșiți din clasele inferioare, din clasele vechi, pozitive, cum le numea Eminescu. Alăturea, deși unii veniți puțin mai târziu, sunt scriitori ca Creangă, Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești, care fac parte din alte categorii sociale și creează o altfel de literatură. Cei doi dintâi sunt țărani și creează clasicismul țărănesc; cei doi din urmă creează clasicismul boierinașilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vest. În această perioadă de peste 750 de ani influența geților asupra neamului germanic este foarte evidentă așa cum voi arăta la paragraful despre mitul getic în cultura germanilor. Pe la sfîrșitul secolului l al erei noastre au apărut în nordul Mării Negre goții veniți din provincia Gotia din Scandinavia care au format un regat împreună cu geții din estul Carpaților ce a dăinuit peste 300 de ani. Dar regiunea respectivă era locuită și de frații geților - sciții - iar dacă amintesc zicerea lui Ovidiu că grecii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
catolic al românilor cu cele percepute de el însuși de la români. Papa denunța primejdia asimi- lării de către români a germanilor și ungurilor emigrați în episcopia cumană, semn al unei confruntări pe plan religios din care ,,schismaticii” îi influențau pe noii veniți ,,alcătuind un singur popor cu amintiții români”. Pe de altă parte papa s-a văzut silit să explice regelui de a da românilor un vicar episcopal propriu, dependent de episcopul catolic al cumanilor, dar potrivit ,,cu acea națiune” în speranța
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
reangajat. Ca jandarm cu gradul de sergent major, fiind cu serviciul în comuna Corbu Vechi, de pe malul drept al Siretului, s-a căsătorit cu bunica, Iordana, din familia Mocanu. Mama Mare mai avea un frate și o soră în Corbeni, veniți ca și Tata Mare din satul Corbul Nou. MOȘ DUMITRU Mi-a rămas în minte o întâmplare din viața lui Moș Dumitru, fratele Mamei Mari, pe care bătrânul sfătos, evlavios și bun la suflet, o repeta cu năduf. Spunea moș
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar pentru că toți cei veniți acolo dintr-o regiune de munte după împroprietărirea din 1922-24 purtau barbă, au fost porecliți de băștinași „nerași” adică nebărbieriți. Am mers pe toate ulițile satului și unchiul a strigat în gura mare: „zarzăre de vânzare. Hai la zarzăre”. Dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pusă, s-a repezit s-o ia și a zis către mine: „Na, mă nebunule, mă gândeam să mă sinucid”. în luna iulie,1944, eram cantonați la Gura Honț, și am fost trimis la Ineu ca instructor pentru elevii nou veniți. Pentru că toată noaptea am călătorit în condiții de mare aglomerație, pentru că de la ora 4 până la 8,30 am fost reținut de corpul de gardă care nu era înștiințat de venirea mea la acea oră, dimineața m-am culcat și am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
martor într-un proces, iar ea, biata, a împrumutat bani de la vecina Zâna, ca să-i cumpăr de la București o pereche de pantofi. La timpul potrivit, de dimineață, am plecat. Trecând prin fața primăriei, am observat, în zăpada proaspătă, urma unui autoturism venită dinspre Târgul Frumos și intrat la Gospodăria de Stat. Am și zărit un I.M.S. cu prelată. Mi-am zis că a venit pentru mine. Mi-am văzut de drum și după ce aveam cam un kilometru străbătut de la ieșirea din sat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
riscante. în luna octombrie a anului 1940, într-o noapte de sâmbătă spre duminicăeram șef de unitate f.d.c.am făcut un „lagăr de noapte” un marș de la Buzău spre Mizil, până ne-am întâlnit cu o formație f.d.c. venită din Mizil. Toată noaptea am mărșăluit. Eram 60-65 de fedeciști. La ora patru dimineața eram întorși în curtea seminarului. Eram obosiți. Ca să nu lipsim de la programul școlii, care începea la ora șase dimineața în duminici și sărbători, am rânduit să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prin care sunt exploatați; le au arătat că această situație dramatică este exploatată de comuniști, dar ea nu rezolva situația proletariatului în favoarea muncitorilor. Este cunoscut faptul că Mișcarea Legionară avea format un „Corp Muncitoresc Legionar” care chema „la luptă muncitori, veniți, Legiunea ne adună”. Prin precizările făcute, Mișcarea a devenit adversat și al comuniștilor și al celor care-i exploatau pe muncitori, respectiv marii moșieri, bancherii, oamenii de afaceri sau din industrie. Pentru a feri poporul român de comunism, legionarii au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este drept, să-i curme suferințele, căci nu mai sunt de suportat.” (articol scris la moartea poetului; este posibil ca Scipione Bădescu să fi fost să-l vadă pe Eminescu în spital, pentru că am văzut și alte persoane din Botoșani venite aici în vizită, de pildă primarul urbei, Hasnaș.) Se cunosc exagerările lui Scipione Bădescu, redactorul de la Curierul român din Botoșani care și cât timp a stat poetul în urbe (9 aprilie 1887 - 9 aprilie 1888) a scris prăpăstii despre boala
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
persoane pot avea profesii diferite. Cereți părerea mecanicului, medicului sau contabilului. Dacă aveți de rezolvat o problemă în departamentul în care lucrați cereți sfatul colegilor din celelalte departamente. O problemă legată de conceperea unui produs nou poate avea idei valoroase venite și din partea celor de la compartimentele: producție, publicitate, vânzări sau contabilitate. Iată un exemplu de colaborare și de rezolvare deosebit de simplă a unei probleme. Cercetătorii doreau să inventeze un dispozitiv pe care cosmonauții să îl folosească pentru a nota ceva în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Papa... Tipătescu: (supărat) Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observații, pe care, dați-mi voie să vă spui, le consider ca niște insulte... Farfuridi: Să nu ne iuțim, stimabile... Tipătescu: Cum să nu mă iuțesc, onorabile? D voastră veniți la mine acasă, la mine, care mi-am sacrificat cariera și am rămas între d voastră, ca să vă organizez partidul -căci fără mine, trebuie să mărturisiți, că d voastră n-ați fi putut niciodată să fiți un partid -d-voastră veniți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cum am avut foaie de drum până la Brăila, transportul nu m-a costat. Și când am plecat de la stadion am Întrebat: „Cum ajungem, domnule, În oraș?”. „Luați autobuzul ăsta.” Am vrut să plătim. „Lăsați, voi nu plătiți, că știu de unde veniți.” (râde - n.n.) Am luat un autobuz, și, În sfârșit, am ajuns În oraș... Și cum trenul era doar seara, m-am plimbat cu conferențiarul ăsta, cu Aurel Pintilie, prin toată Constanța până seara... După șase ani de zile eram, În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
saci, ca la varză. Și genuflexiuni până nu mai puteai, dă-i iară, dă-i sus, bătaie bună... O jumătate de oră, o oră. Bătaie-bătaie! Vă băteau În grup sau pe rând? Păi, noi eram Înșirați În fața priciului, ăștia noii veniți... Ăia vechi stăteau acolo, cei care fuseseră bătuți. Și ei din față ne băteau. În grup, așa dădea, nu alegea, că pe mine sau pe ălălalt... Dădea cum se nimerea. Ce s-a Întâmplat după această primă tură de bătaie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și, În sfârșit, după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o găsit ceva loc la ceva Gostat, În satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: „Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine”... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: „Uite, trebuie să-mi dați intrarea În oraș să pot să-mi fac o meserie, pentru că nimeni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sfârșit, după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o găsit ceva loc la ceva Gostat, În satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: „Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine”... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: „Uite, trebuie să-mi dați intrarea În oraș să pot să-mi fac o meserie, pentru că nimeni nu vrea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la zi. Le tăiam În patru, și dacă am tras două fumuri pentru mine a fost suficient, nu-mi trebuia mai mult... Și la ceilalți le-am spus: „Nu veniți la mine să cereți. Aci sunt În noptieră, care vreți veniți și vă luați. Haideți și vă serviți, și, când o trece, n-om mai fuma și gata”. Da’ de unde! Ne-o trimes din fabrică țigări de ne-o ajuns și pe drum când am vinit acasă, cu Iacob Cimpoca. Cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
venirii mele în București, iar populația le primea bucuros. Dacă ieșeai seara pe stradă, nu făceai doi pași și întâlneai o stea; iar dacă opreai înaintea unei curți în care stelarii cântau la fereastră, auzeai aceste cântece: În orașul Vitleem Veniți, boieri, să vedem Că astăzi ni s-a-mplinit Prorocirea de demult Că se va naște Hristos, Mesia cap luminos Din fecioara Maria Din neamul lui Avram. Etc. Sau Trei crai de la Răsărit Spre stea au călătorit Și au mers precum citim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
având la dreapta și la stânga câte un soldat, apoi ordona să i se aducă înainte cei trei Magi sau Crai de la Răsărit prinși în coprinsul împărăției lui Irod. Când trupa pleca întru căutarea lui Iisus, corul cânta: În orașul Vitleem Veniți, cu toții să vedem Că astăzi ni s-a născut Domnul cel fără de-nceput Etc. tipuri bucureștene Pe vremea întâii mele tinereți, Crăciunul venea întotdeauna cu purcelul fript, cu sarmalele, cu caltaboșul și cu cozonacii. Ziua întâia era a meselor în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care aprecia, cu exagerare, că în „târgul Moșilor“ s-ar fi aflat atunci 200 000 de persoane), scria concluziv în editorialul nesemnat, dar care ar putea să-i aparțină lui Cezar Bolliac: „Nu, cocoanelor elegante, domnilor consuli și domnilor străini veniți invitați și nein vitați la cortul domnesc, nu, nici călușarii ce ați văzut, nici hora pe cari ați văzut-o nu sunt cele naționale, nu sunt cele ce trebuiau să fie. Surâsul d-voastră s-ar fi prefăcut în admirațiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de mai sus am aflat că „emigrase la America”, împreună cu alți bucovineni, în 1912, lăsînd de izbeliște soția și patru copii între 10 și 2 ani, fără ca ulterior să mai încerce să ia legătura cu ei. Eșuase, îngroșînd rîndurile nenorociților veniți acolo din toată lumea, dar supraviețuise pînă la începutul anilor ’50. După unii ar fi devenit un fel de vagabond, după alții s-ar fi căsătorit și ar fi avut copii.) Comandantul a închis dosarul și mi-a spus că pot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt prima generație de intelectuali din familiile lor. El a făcut Dreptul, ea Filosofia, fiind actualmente „chargée de cours”. Fata lor, Irina, e cercetător principal într-un institut de medicină, iar ginerele, Anatoli, specialist în chirurgia vasculară. Una din întrebări, venită cică de la mai mulți cititori, e ce salariu are. Răspunsul: „1200 de ruble pe lună, la fel ca toți membrii Biroului Politic”. „Membrii supleanți primesc 1100 de ruble și secretarii Comitetului Central, 1000”. În ceea ce-l privește, „toate onorariile pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]