3,165 matches
-
decenii adoptă anumite haine cu scopul de a-și comunica apartenența la un grup și formulează aceleași judecăți de valoare despre o anumită ținută. Dacă acest lucru este adevărat, probabil există similarități între semnificațiile pe care tinerii le atașează simbolurilor vestimentare, presupun Richard A. Freinberg, Lisa Mataro și W. Jerry Burroughs (1992). În primul experiment, 25 de studente au fost rugate să examineze o lista de 100 de adjective bipolare și ulterior să le bifeze pe cele care ar descrie cel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
personalitatea lor, să se autocaracterizeze prin intermediul scalei bipolare cu 20 de atribute și ulterior să fie fotografiate. Al treilea grup, format din 10 bărbați și 10 femei, a vizionat fotografiile celor 18 ținute, precum și o scurtă prezentare a acestor stiluri vestimentare. Acestor 20 de subiecți li s-a cerut să indice, pe baza celor 20 de atribute bipolare, personalitățile celor care au purtat respectivele haine din fotografie. Rezultatele au indicat că subiecții erau capabili să estimeze cu acuratețe personalitatea indivizilor pornind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de subiecți li s-a cerut să indice, pe baza celor 20 de atribute bipolare, personalitățile celor care au purtat respectivele haine din fotografie. Rezultatele au indicat că subiecții erau capabili să estimeze cu acuratețe personalitatea indivizilor pornind de la ținutele vestimentare ale acestora. În cel de-al doilea experiment, s-au urmărit valorile corelației dintre identitatea socială și hainele de firmă (blugii) purtați de anumite persoane. Două grupuri de subiecți au fost selectate pentru acest studiu. Un grup de studente (N
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anii 1953 și 1988. Personajul principal feminin din serialul Susie (1953) avea o orientare tradițională, ilustrând exemplul femeii devotate activităților casnice și creșterii copiilor, contrar rolurilor personajului masculin ale cărui idealuri erau implicarea în politică și în lumea afacerilor. Stilul vestimentar feminin includea fuste de lungime medie, ample, pantofi cu toc, cămăși cu gulere și manșete rotunde, cercei cu perle, părul lung (figura 3.4). Figura 3.4. Imagini din serialele Susie (1953), That Girl (1966-1971), My Sister Sam (1986-1988) Către
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1986-1988) Către sfârșitul anilor '60, în societatea americană apar primele organizații pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse între sexe. Difuzat în această perioadă, filmul That Girl (1966-1971) proiecta, însă nu în mod întâmplător, imaginea unei femei ale cărei caracteristici vestimentare erau foarte apropiate de cele ale bărbaților, de aici și denumirea de vestimentație "unisex". "That girl" renunță la rolul tradițional de femeie aspirând la un post de actriță, poartă cămăși prevăzute cu gulere și manșete angulare, similare designului cămășilor bărbătești
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sezon la altul, utilizat în special pentru timpul de muncă și devenind "uniforma" de bază pentru femeile din posturile de manager și middle manager (Sh.J. Lennon, 1990, 253). Dacă în contemporaneitate schimbarea rolurilor genurilor sociale are un corespondent în moda vestimentară, acest lucru nu se verifică pentru alte perioade istorice. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbrăcămintea masculină devine din ce mai moderată, impunându-se costumul simplu de culoare neagră, comparativ cu cea feminină dominată de coafurile "exagerate" și de amplitudinea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu coafuri exagerate și cu rochii extrem de ample (figurile 3.5 și 3.6). Chiar dacă femeia era reprezentată în saloanele de artă și literatură ale secolului, ea avea încă roluri sociale discrepante în raport cu bărbatul. Istoricul Helen Robert (1977) descria ținutele vestimentare ale bărbaților și femeilor din acel timp astfel: Mai mult decât identificarea cu fiecare sex, hainele defineau rolurile acestora. Bărbații erau serioși (purtau haine în culori închise și cu ornamente puține), femeile erau frivole (purtau haine în culori pastelate, cordeluțe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se întrevadă gleznele, și mai târziu, în jurul anului 1927, gambele, pentru a permite o mai mare lejeritate "în a dansa charleston" (M. Conti, 1970, 272). Acestea sunt doar câteva exemple care susțin relația hainelor cu realitatea referențială, adoptarea unei ținute vestimentare fiind "un fenomen al conotației [sociale n.n.]" (R. Barthes, 1967, 25). În acord cu premisele interacționismului simbolic, o cercetare condusă de Susan B. Kaiser et al. (1984, 133) a pus în evidență faptul că acționăm asupra obiectelor în baza semnificațiilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sau pentru conducerea autoturismului personal (S.B. Kaiser, 1985/1997, 88). Totuși la începutul secolului XXI, când dezbaterile publice acordau credit poziției queer, contestând importanța cuplului heterosexual de ideologia dominantă (A. Touraine, 2006/2007, 72), apare un nou fenomen în planul vestimentar al genurilor sociale. Deopotrivă bărbații și femeile folosesc simbolurile vestimentare fără restricție de gen, atât în sfera loisir-ului, cât și în cea profesională, de unde și termenul de same-sex looking (cf. P. Gibson, 2002, 42). Similar femeilor, bărbații adoptă cămăși
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Totuși la începutul secolului XXI, când dezbaterile publice acordau credit poziției queer, contestând importanța cuplului heterosexual de ideologia dominantă (A. Touraine, 2006/2007, 72), apare un nou fenomen în planul vestimentar al genurilor sociale. Deopotrivă bărbații și femeile folosesc simbolurile vestimentare fără restricție de gen, atât în sfera loisir-ului, cât și în cea profesională, de unde și termenul de same-sex looking (cf. P. Gibson, 2002, 42). Similar femeilor, bărbații adoptă cămăși în nuanțe tari și pantaloni strâmți. Tendința same-sex looking a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care ajunge să definească un loc. Există relații care se stabilesc între spațiul în care te afli (casă, stradă, galerie comercială, cafenea sau galerie de artă), ținută, persoanele care formează compania, momentul zilei și postura corpului. Ansamblul acestora formează regimurile vestimentare. Strada este locul cel mai expus privirii și controlului nedorit. Este interesant de observat că, dacă de obicei ne gândim la trotuarele unui mare oraș ca la un spațiu unde prezența trece neobservată, în Teheran lucrurile nu stau deloc așa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
presiunii resimțite pe stradă, chiar atunci când sunt îmbrăcate pe de-a-ntregul în conformitate cu regulile. Multitudinea privirilor intruzice transformă acest spațiu într-un spațiu al controlului difuz. Păpușa Razane (figura 3.8), varianta iraniană a păpușii Barbie, este un indicator al normelor vestimentare islamice, fiind comercializată cu două ținute, pentru exterior și interior, iar numele său înseamnă "frumusețe și modestie islamică" (A. Bălășeșcu, 2007/2008, 109). În Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Siria, Iordan și Egipt se vinde păpușa Fulla, tot o variantă "muslim" a lui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
occidentale sunt mai stabile emoțional și psihic. Răspunsurile a 1.000 de adolescenți de origine britanică și bangladeziană, cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani, au fost colectate pentru a se verifica prezumția potrivit căreia persoanele care poartă stilul vestimentar al "culturii de adopție" au o stare psihică mai bună decât cei care au rămas devotați tradiției vestimentare din "cultura autohtonă". Surprinzător, ipoteza s-a confirmat doar pentru subiecții de gen masculin, adolescentele fiind mai devotate stilului etnic. Cercetătorii au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani, au fost colectate pentru a se verifica prezumția potrivit căreia persoanele care poartă stilul vestimentar al "culturii de adopție" au o stare psihică mai bună decât cei care au rămas devotați tradiției vestimentare din "cultura autohtonă". Surprinzător, ipoteza s-a confirmat doar pentru subiecții de gen masculin, adolescentele fiind mai devotate stilului etnic. Cercetătorii au explicat aceste rezultate prin presiunea exercitată în special asupra femeilor de a se conforma culturii tradiționale (K. Bhui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de Veena Chattaraman și Nancy A. Rudd (2006, 24), care au susținut empiric că între atribuirile fizice și psihosociale pe care indivizii le fac cu privire la propriul corp și vestimentației nu există o relație liniară. 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii Hainele și stilul în care sunt purtate fac parte din comportamentul expresiv al actorilor sociali, prin intermediul cărora aceștia se prezintă unei audiențe, încercând să obțină o identitate pozitivă. Aceasta este o aserțiune desprinsă din modelul dramaturgic al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sugerează una din premisele modelului dramaturgic, individul este de multe ori conștient de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea vestimentară, unii optând pentru o ținută care răspunde mai mult profilului lor valoric decât cerințelor culturale existente (S.B. Kaiser, 1985/1997, 203). Alții, în schimb, se îmbracă pentru a crește credibilitatea performărilor și pentru a gestiona impresiile pe care le crează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1997, 203). Alții, în schimb, se îmbracă pentru a crește credibilitatea performărilor și pentru a gestiona impresiile pe care le crează altora (S.B. Kaiser, 1985/1997, 196). Pornind de aici, autoarea arată că managementul impresiei înfățișării cuprinde două variabile, "interesul vestimentar" (interest in clothing) adică "resursele de timp și de bani ale unui individ dedicate hainelor și "conștiința contextului" (awareness context), sensibilitatea față de aprecierile unor posibili receptori și față de consecințele sociale ale percepților celorlalți (idem, 304). Mai exact, interesul vestimentar se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interesul vestimentar" (interest in clothing) adică "resursele de timp și de bani ale unui individ dedicate hainelor și "conștiința contextului" (awareness context), sensibilitatea față de aprecierile unor posibili receptori și față de consecințele sociale ale percepților celorlalți (idem, 304). Mai exact, interesul vestimentar se referă la intensitatea atitudinilor indivizilor față de ținuta vestimentară, în ce măsură aceștia o consideră importantă sau nu. Cu cât aceasta (ținuta) este mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și de bani ale unui individ dedicate hainelor și "conștiința contextului" (awareness context), sensibilitatea față de aprecierile unor posibili receptori și față de consecințele sociale ale percepților celorlalți (idem, 304). Mai exact, interesul vestimentar se referă la intensitatea atitudinilor indivizilor față de ținuta vestimentară, în ce măsură aceștia o consideră importantă sau nu. Cu cât aceasta (ținuta) este mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociale ale percepților celorlalți (idem, 304). Mai exact, interesul vestimentar se referă la intensitatea atitudinilor indivizilor față de ținuta vestimentară, în ce măsură aceștia o consideră importantă sau nu. Cu cât aceasta (ținuta) este mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii cheltuie bani, timp și efort pentru ținute vestimentare, cu atât sunt mai preocupați să obțină aprobarea celorlalți (idem, 296). Interesul vestimentar ca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interesul vestimentar se referă la intensitatea atitudinilor indivizilor față de ținuta vestimentară, în ce măsură aceștia o consideră importantă sau nu. Cu cât aceasta (ținuta) este mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii cheltuie bani, timp și efort pentru ținute vestimentare, cu atât sunt mai preocupați să obțină aprobarea celorlalți (idem, 296). Interesul vestimentar ca variabilă explicativă a modului în care indivizii acordă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cu cât aceasta (ținuta) este mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii cheltuie bani, timp și efort pentru ținute vestimentare, cu atât sunt mai preocupați să obțină aprobarea celorlalți (idem, 296). Interesul vestimentar ca variabilă explicativă a modului în care indivizii acordă importanță îmbrăcămintei a fost pus în evidență încă din anii '30 ai secolului trecut, printr-o anchetă pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii cheltuie bani, timp și efort pentru ținute vestimentare, cu atât sunt mai preocupați să obțină aprobarea celorlalți (idem, 296). Interesul vestimentar ca variabilă explicativă a modului în care indivizii acordă importanță îmbrăcămintei a fost pus în evidență încă din anii '30 ai secolului trecut, printr-o anchetă pe bază de chestionar realizată de Elizabeth B. Hurlock (1929), în urma căreia autoarea a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a fost pus în evidență încă din anii '30 ai secolului trecut, printr-o anchetă pe bază de chestionar realizată de Elizabeth B. Hurlock (1929), în urma căreia autoarea a raportat un procent scăzut al indivizilor care erau preocupați de ținuta vestimentară (apud M. Perry et al., 1983, 281). Ulterior studiile au indicat că interesul vestimentar este puternic în rândul studenților de la facultățile cu profil umanist și de artă; printre subiecții de sex feminin, cei afro-americani și în rândurile membrilor asociaților pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]