10,890 matches
-
cineva, s-o violeze, chiar s-o ucidă. O clipă Kitty se simți ca o mamă iresponsabilă care și-a abandonat copilașul neajutorat pe șinele trenului, grăbită să ajungă la bărbatul de care se Îndrăgostise. Era copleșită de sentimente de vinovăție, de lipsă de loialitate, dar În același timp era fericită că scăpase, În cele din urmă, de sub jugul problemelor lui Desert Rose. De-acum era liberă să se concentreze pe problemele ei. Ce avea să facă În privința lui Matthew, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
a cuplului, persoana alături de care trăiești, cu care-ți petreci serile de la sfârșitul săptămânii, cu care vezi filme, vorbești, la care rămâi peste noapte, cu care faci lucrurile mărunte ale vieții. — Altă dată, Desert Rose, zise Kitty gâtuită de sentimentul vinovăției. Trebuie să merg la o petrecere, la deschiderea unui hotel din NoHo. Am invitat-o și pe colega mea de apartament, mă așteaptă. Te sun. Simțea că leșină dacă mai stă fie și un minut În mansarda rece, slab luminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
se gândi că poate nu va face o greșeală gravă apropiindu-se de înlăcrimata-i stăpână ca să-și așeze cu blândețe capul pe genunchii ei. Un câine mai bătrân, și din acest motiv, presupunând că vârsta e nevoită să îndure vinovății mai grele, mai cinic decât cinismul pe care îl are vrea nu vrea, ar comenta sarcastic gestul afectuos, dar numai pentru că pustietatea bătrâneții l-a făcut să uite că, în chestiuni de inimă și sentiment, surplusul e întotdeauna preferabil absenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
alt tată, un preot, să mă tulbure. M-am revoltat, dar în revolta mea exista un sâmbure de îndoială care a dat și ideilor mele despre credință, copilăroase ori, mai târziu, născute dintr-o nestăpânită dorință de a brava, o vinovăție și chiar o duioșie ascunsă. N-am scăpat niciodată de această ambiguitate datorită căreia am putut trece atât de ușor de la sfidare la venerație fără să mi se pară că sar dintr-o extremă în alta sau că mă contrazic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
sensibil; dacă nu ești învinovățit că umbli cu capul în nori, te trezești învinovățit că ești prea lucid. De scăpat, nu scapi. A muri nevinovat înseamnă doar a muri prea devreme, înainte de a fi avut timp să păcătuiești. Dar există vinovății și vinovății. Când locuiam singur, la marginea orașului, trebuia să scot apă din puț în curte ca să mă spăl și, iarna, asta era destul de chinuitor. Întârziam câte un ceas în pat înainte de a mă hotărî să cobor pe podeaua rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu ești învinovățit că umbli cu capul în nori, te trezești învinovățit că ești prea lucid. De scăpat, nu scapi. A muri nevinovat înseamnă doar a muri prea devreme, înainte de a fi avut timp să păcătuiești. Dar există vinovății și vinovății. Când locuiam singur, la marginea orașului, trebuia să scot apă din puț în curte ca să mă spăl și, iarna, asta era destul de chinuitor. Întârziam câte un ceas în pat înainte de a mă hotărî să cobor pe podeaua rece. După ce îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dar asta nu m-a împiedicat să visez să ajung și eu un eretic. Mi se părea ceva ieșit din comun, pe măsura ambițiilor mele și nopți la rând mi-am dorit din tot sufletul să fiu la înălțimea unei vinovății atât de importante. Fără voia lui, tata aruncase o sămânță care a rodit, adâncind și mai mult prăpastia dintre mine și el. După povestea cu fratele meu, dorința de a mă comporta ca un „eretic” și de a-mi câștiga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu făceam decât să mă zăvoresc în ele. Până ce am rămas singur. Acum n-am nici timp, nici nu vreau să joc rolul eroului care se pocăiește. Dacă sunt sincer, e tot dintr-un motiv profund egoist. Îmi caut în vinovăție unica libertate care mi-a mai rămas. Cu Dumnezeu, în felul meu, m-am împăcat. Nu intentezi proces mării că e nesfârșită, nu intentezi proces vântului că e nestatornic, nu intentezi proces pietrelor că sunt indiferente. Or, Dumnezeu e ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mine, care s-a copt în mine. Cel mult i-aș putea reproșa că m-a creat cum sunt. Nici destinul nu pot să-l acuz. Surditatea destinului e desăvârșită. Nu mai rămân decât eu, să-mi pun pe masă vinovățiile, să le disec, ca pe niște animale cărora le desfaci măruntaiele ca să vezi din ce se compun. Iar procesul meu nu se poate termina decât cu o condamnare care să mă elibereze, în sfârșit. Nu sunt dispus să mă prefac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
înfrunt și zvonul lansat de Mopsul, că vina o purtam totuși eu. Fiindcă mă purtasem cu Laura cum mă purtasem. Numai că răul într-o asemenea situație nu e să fii învinuit, ci să crezi că ai puțină dreptate. Prin vinovăție te mai poți mântui. Arzi rana cu fierul roșu și, dacă nu mori, se vindecă. Dar mie nu mi-a fost dată, se pare, decât infecția. N-am fost în stare să regret ruptura brutală cu Laura nici măcar după moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
apucase să se căsătorească, dar Bob susținea că aceea era săgeata lui Cupidon. Mama lui Bob este hippie, ea susținea că e de fapt o săgeată indiană și că simboliza faptul că toți albii poartă În ei această săgeată a vinovăției. Mie mi se părea pur și simplu mișto. Wakefield se simte stînjenit că i-a spus femeii că a citit toată ceremonia din seara asta ca pe un eveniment artistic fără nici o legătură cu viața reală. Cum a putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
prin meditație. Un buddhist desăvîrșit trăiește Într-un fel de vid creat prin ștergerea lumii materiale. Imaginați-vă un gol În care totul se poate și totul este egal. Fără emoții, fără pasiuni, fără crimă, fără ecstasy, fără suferință, fără vinovăție, fără nici un rost de a face mare caz de nimic. Prea deprimant. Chiar mai scandaloasă este atracția, din ce În ce mai puternică, pe care o exercită Buddhismul În draga lui lume occidentală, centrul opulenței, gura fîntînii prin care se scurg obiecte și imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
banului. În plus față de teroarea, ușor de Înțeles, de a te trezi avînd un păr ca al lui Donald Trump, a avea prea mulți bani te poate face să te simți vinovat. Ușor de Înțeles, oamenii vor să șteargă această vinovăție prin filantropie. Generozitatea, adică filantropia, este tot atît de americănească precum... ce exemplu să vă dau, french fries. Un american nefilantrop este un cetățean nereușit, o aberație pe care identitatea noastră națională nu o va tolera. Chiar și Al Capone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
prietenă, care habar nu avea de fetișurile lui, a adus acasă un alt băiat care a Întreprins o serie de avansuri Încununate de succes asupra trupului ei, În timp ce Wakefield stătea ascuns În cameră. În loc de gelozie, Wakefield a fost cuprins de vinovăție și și-a jurat să nu se mai ascundă vreodată. — Așa că ai Încetat cu desăvîrșire? Întreabă Maggie, Încetînd, la rîndu-i, să se miște. De data aceasta, mîinile lui Wakefield Îi Îmboldesc șoldurile: se lasă posedat și o urmează pe Maggie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Îi mișcă pînă În străfundul trăirilor lor, care sînt, În cea mai mare parte, muzica Diavolului. Neștiuți, există Încă oameni credincioși Creatorului lor Îndepărtat, căruia nici că-i pasă. Aceste suflete uscate și pline de pizmă schingiuiesc inocența cu biciul vinovăției și al păcatului și al urii față de fire. Ei vorbesc despre „păcatul fuduliei“, stîlcesc carnea ce dă În pîrg, Îngheață aromele În floare, pedepsesc joaca și alungă bucuria. Poeții lui Pan i-au denunțat mult timp pe acești cavaleri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
jos. De bună seamă, nu există nici o mîntuire pentru cel care a făcut un Pact cu Diavolul. Nemîntuit va rămîne, fie că va pierde, fie că va cîștiga. Dacă pierde, va fi aburcat Într-o scamă cețoasă de Întuneric și vinovăție, un triumf În plus pentru Diavol. Dacă va cîștiga, s-ar putea să trăiască „autentic“, dar la sfîrșit tot nu va fi binevenit În Lumina care i-a scăldat sufletul În tinerețe, o Lumină despre care el Încă mai crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
păpușii sale a devenit o problemă care stă În calea transformărilor majore viitoare. Demonul care conduce seminarul, Îmbrăcat Într-un halat alb de doctor și avînd un stetoscop În jurul gîtului, avansează teoria conform căreia „oamenii Înșiși elimină nevoia lor de vinovăție și iertare prin medicamente care fac inutile astfel de preocupări și discuțiile despre ele. Datoria noastră este să ne asigurăm că vor avea succes, deschizînd vastele noastre rezervoare de cunoștințe celor mai buni dintre cercetători“. Drept demonstrație, doctorul proiectează imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mărită de o sută de ori, cu numere strălucitoare marcate pe tot corpul. Utilizînd un indicator cu laser, vorbitorul identifică fiecare trăsătură fizică: — SÎnii, artificiali. Fața, reconstruită. Picioarele, șoldurile, fesele, mîinile, renovate chirurgical! Își Îndreaptă atenția către creier: — Sentimentele de vinovăție - reduse la zero prin intermediul drogurilor de clasă P. Centrele memoriei - reprogramate prin intermediul drogurilor de clasă M, pentru a-și aminti doar momentele plăcute. Conectivitatea și sociabilitatea - controlate prin procesoare electroneurale. Dorințele sexuale - deconectate de nevoia de a procrea, ca rezultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
muierești dispar. Și face ceva fără precedent În analele diavolimii: Îi ia apărarea lui Dumnezeu. — SÎntem pe cale să facem o mare greșeală, cea mai mare pe care am făcut-o vreodată, probabil chiar ne eliminăm propria raison d’être. Fără vinovăție și nevoia de mîntuire, nu vor mai fi umani, vor deveni ca noi. Dacă generalizăm ființele umane pînă la punctul În care sînt reduse doar la funcția lor cosmică de culegători de informație, așa cum credem noi, facem să devină caduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Îi venea tot timpul în minte imaginea Francescăi Tyler, spumegând de furie în parcare. Fusese necinstit din partea lui să abordeze un subiect pe care cei de la Citizen îl considerau evident al lor de drept? Într-adevăr, simțea, o urmă de vinovăție, dar de bună seamă totul era permis în lumea presei. Începu să picotească, dându-și seama că problema nu ținea atât de concurența neloială dintre cele două ziare, cât de faptul că redactorul-șef de la Express se simțea din ce în ce mai atras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un cățeluș. Jack, deja greu încercat, trebuind să facă față slujbei, copilului și unui șir nesfârșit de dădace finlandeze, nu se simțise în stare să-și mai asume încă o responsabilitate, oricât de măruntă, și refuzase. Nu anticipase sentimentul de vinovăție care avea să-l pândească, mai fioros ca un Rottweiler. — Bine, cedă Jack și îngenunche lângă Ben. Creatura îl copleși de îndată cu pupături nesuferite. — Bănuiesc că n-are nici un nume. — Ba da, de fapt. E scris pe tăblița de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
șansa de a avea o viață plină de dragoste, afecțiune și pasiuni împărtășite alături de Stevie pentru o existență searbădă alături de mama ei. Probabil că o făcuse și de dragul lui Fran, deși n-ar împovăra-o niciodată cu un sentiment de vinovăție spunându-i asta. — Mulțumesc, tată. Pentru că mă iubești așa mult. Ralph o mângâie cu blândețe. Nu sunt un martir, Fran. Am avut o viață mai bună decât mulți alții. Ziarul, caii, fiica mea minunată. Păru să-i citească gândurile. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
neliniște. Capitolul 4 Secția pentru tratarea infertilității din Woodbury nu era deloc cum se așteptase Fran. Fără să vrea, își închipuise un loc sumbru, deprimant, cu un aer oficial, ușor amenințător. Poate chiar cu o umbră din acel sentiment de vinovăție dintr-o clinică de boli venerice, unde nimeni nu prea vrea să recunoască motivul pentru care se află acolo. Muzica pop care o întâmpină la recepție îi risipi imediat găndurile astea. Aripa nu foarte mare a spitalului care găzduia secția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
balanță și bănui că a doua. — Pur și simplu nu sunt în stare să fac față situației. Va trebui să meargă la un azil. Într-un loc unde știu să se ocupe de așa ceva. Fran simți un val înăbușitor de vinovăție și milă. Nu tatăl ei drag! Trebuia să existe o alternativă. Se gândi la Laurence. El avea să înțeleagă. El avea să sprijine planurile ei de-a găsi o altă formulă de îngrijire. Îl prinse chiar când pleca de la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
era mai rea. Îmi cer scuze pentru standardele mele deontologice sub orice critică. Într-un fel ai dreptate - a fost cel mai josnic lucru cu putință. Dar nu în sensul în care crezi tu. Fran simți o împunsătură imperceptibilă de vinovăție. Lângă ea, Laurence părea să fi amuțit. — Oricum, continuă Jack, îmi pare rău. M-am gândit că o fac în interesul tău. Apropo, zise arătând spre Laurence, n-ai de gând să mă prezințiă — Sigur, se îmblânzi puțin Fran. Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]