3,815 matches
-
aceasta și nu vă mișcați din credința ortodoxă pentru viața și lumea aceasta! Aduceți-vă aminte de Sfântul Pavel, ce zice: că nici sabie, nici imbulzeală, nici moarte, nici alta orice nu-l va despărți de Hristos; că nu sunt vrednice muncile și nevoile acestea de aici spre mărirea ceea ce o va da Hristos. Acuma dară, o dulcii mei fii, cu sângele nostru să spălăm păcatele noastre”. Cumplita dramă n-a durat decât un sfert de ceas, după spusele unor martori
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
acestei formule. Ea se menține neschimbată și în secolul următor, admirator integral al apusului luminat al Europei. De la această lumină spiritele românești preiluministe și iluministe se revendică de la primii lor pași: Dascălii Europei scria Ienăchiță Văcărescu în 1794 sunt oameni vrednici și de laudă. În 1798, arhimandritul Grigore, un luptător pentru introducerea limbii române în cântările bisericești, are următoarea imagine globală (și foarte laică) despre Europa, care-i inspiră elogii entuziaste: Oamenii Evropei au minte ascuțită, sunt nepregetători și viteji; și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de luminare din principate, care se revendică de la același principiu. În 1836, p. poenaru, deschizând anul școlar la Sf. Sava, făcea la o distanță de peste jumătate de veac declarații identice în spirit și literă: Măria Sa vă încurajează a vă face vrednici de o nouă epocă, străduindu-vă a vă pătrunde de duhul veacului de acum, care este duhul științei, al liniștei, al iubirei de oameni, al supunerii către pravilă și oblăduitori etc. Noua definiție este plină de urmări și ea duce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
paris Mumuleanu: Fraților simpatrioți Un veac nou ni s-au ivit Cu bune lumini spre toți științe au înflorit Rostul cel de mult ohtat Astăzi la toți s-au ivit În faptă invederat. Această Odă, împreună cu Înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime a lui Gh. Lazăr (1818) și Chiemare la tipărirea cărților românești (1821), a lui C. Diaconovici-Loga, sunt primele adevărate manifeste iluministe românești, concepute și redactate în acest spirit foarte modern pentru epocă. O mențiune specială cer și Învățăturile la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Germaniei. Societatea este invitată la Congresul de științe naturale de la Freiburg și dr. Cihac, care o reprezintă, ține să declare că țara sa, Moldova: prin a ei plecări de a se lumina înfățoșează o închiezășluire cum că se va face vrednică de soțietatea europeană în care au întrolocat-o a sale așezământuri. Legătura între luminare, integrare și recunoaștere europeană constituie un adevărat principiu ideologic. Iar aceste participări concepute în principiu pe picior de egalitate vor deveni tot mai frecvente pe măsură ce cultura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
familie era la masă în timpul prânzului, feciorul cel mai mare a scăpat câteva glume necuviincioase. La auzul lor tatăl sări ca ars; apucă lingura din mâna feciorului, i-o luă, și-i strigă: „Pleacă de la masă netrebnicule, căci nu ești vrednic să iei darul lui Dumnezeu, în gura ta cea păcătoasă și spurcată. Cât voi trăi eu, nu voi suferi astfel de vorbe în casa mea!” 30 Feciorul plecă rușinat de la masă și în toată viața lui n-a mai vorbit
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
eu. Ai ieșit cu oile la păscut? -M-a trimis tătuca să le mai port! Îmi răspunse el serios, cu glasu-i subțire și peltic; și se opri. Oile se opriră și ele și întoarseră capetele spre călăuzul lor. -Dar tu ești vrednic, bre Niculăeș, să porți un cârd de oi? -He, sunt eu vrednic; dar acum n-am ce purta, sunt supărat... -Cum se poate? Și de ce, mă rog? -De ce?... pentru că în primăvara asta tot neau căzut din oi; ș-acum
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mai port! Îmi răspunse el serios, cu glasu-i subțire și peltic; și se opri. Oile se opriră și ele și întoarseră capetele spre călăuzul lor. -Dar tu ești vrednic, bre Niculăeș, să porți un cârd de oi? -He, sunt eu vrednic; dar acum n-am ce purta, sunt supărat... -Cum se poate? Și de ce, mă rog? -De ce?... pentru că în primăvara asta tot neau căzut din oi; ș-acum am rămas numai cu acestea șase..." Cerințe: 1. Realizează lectura textului utilizând
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mistică - față de Mama telurică" (Mircea Eliade) o regăsește peste timp un personaj din romanul lui Aurel Brumă. Este vorba de Iacov, un olar venetic din Bucovina. Acesta fură repetat lutul Dealului. Îi smulge lacom o halcă de glod, basculând-o vrednic din coșarcă într-o umilă troacă. Însă Dealul - o ființă vie - își reface peste noapte în mod miraculous trupul sfârtecat. Mai mult, Dealul ia chipul răzbunător al unor ,,zeci de gropi ce se mișcau în știrbitura lutului, parcă încercând să
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
-se, mai bine gospodărite. Poate că sătenii să fi făcut deosebire între ei, dar noi n-am simțit nicio undă ironică sau invidioasă în scurta ședere acolo. Singura cunoștință „recomandată” era mama Vasâlca Paraschiv, o rudă a lui Theo, gospodină vrednică și cinstită, cu o casă mică albăstruie, așezată într-o ruptură de deal. Ne-a omenit, apoi am căutat împreună o gazdă, pe-aproape de ea, căci o găseam de mare sprijin. N-aveam nici de unele. Poate, nici griji, astea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
știți dumneavoastră, grija asta care-l apasă pe om, că mâni-poimâni a închide ochii sub cei patru colți de pământ și de pe urma lui nimeni nu i-a rămâne să-i facă grija comândărilor [...]. Iar pe femeia care n-a fost vrednică să nască, șerpii, balaurii și dracii or schingiui-o pe lumea cealaltă și i-or suge sângele din sfârcul țâțelor." Transpare din aceste rânduri importanța pe care o acordă naratorul popular ideii de a avea urmași, plus sancțiunile aplicate femeii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici." Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de împărat care și-a aflat ursit într-un mort. Un împărat și o împărăteasă aveau "o fată minune de vrednică", care aude un glas în vis spunându-i că bărbatul ei e mort și, numai dacă se va duce la el și va sta 9 luni, 9 săptămâni și 9 zile, citindu-i la cap și bocindu-l, acesta va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o ia în brațe. Atunci când o prinde, fata îi spune cerului să se deschidă, "că vine-o cânte și s-o-nvețe cum să joace, decât să cânte ea, iar dânsul să nu joace-ntr-altfel!" În structurile tradiționale, dacă fata era vrednică și frumoasă, atunci ea putea fi aleasa fată frumoasă, cu fața rumenă, cu coșâța groasă", iar cerul o refuză, motivând că nu mai este pură. Îndrăgostit de fată, flăcăul se-ntoarce la tatăl lui cu darul promis la naștere. Dialogul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
filosofiei. Restul, dacă lumea are trei dimensiuni, dacă spiritul are nouă sau douăsprezece categorii, vine după aceea. Acestea sunt doar jocuri; dar mai întâi trebuie să răspunzi. Și dacă e adevărat, după cum susține Nietzsche, că un filosof, pentru a fi vrednic de stimă, trebuie să dea primul exemplul, înțelegem cât de important este răspunsul, de vreme ce el va precede gestul definitiv. Iată niște evidențe sensibile inimii, dar pe care trebuie să le adâncim pentru că mintea noastră să le vadă limpede. Dacă mă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
pe Dumnezeu: trebuie să ne lăsăm în voia Lui, chiar dacă El nu corespunde nici uneia din categoriile noastre raționale". Pentru ca nici o confuzie să nu mai fie cu putință, filosoful rus insinuează chiar că acest Dumnezeu este poate plin de ură și vrednic de ură, incomprehensibil și contradictoriu, dar că el își afirmă cu atât mai mult puterea cu cât chipul Lui este mai hâd. Măreția Sa stă tocmai în inconsecvența sa. Dovada existenței sale este tocmai inumanitatea Sa. Trebuie să facem saltul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
râdem mai mult de Don Juan, cu atât chipul lui ni se arată mai lămurit. El refuză astfel chipul pe care i l-au făurit romanticii. Căci nimeni nu vrea să râdă de acel Don Juan al lor, chinuit și vrednic de milă. Îl deplângem și, poate, cerul însuși îi va răscumpăra păcatele. Dar nu acesta e adevăratul Don Juan. În universul pe care el îl întrezărește, ridicolul e de asemenea cuprins. I s-ar părea firesc să fie pedepsit; asta
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poate, printr-o ferestruică fierbinte, câmpia tăcută a Spaniei, pământ magnific și fără suflet, în care se recunoaște. Da, pe această imagine melancolică și plină de strălucire trebuie să ne oprim. Sfârșitul ultim, așteptat, dar niciodată dorit, sfârșitul ultim e vrednic de dispreț! COMEDIA "Spectacolul, spune Hamlet, iată capcana în care voi prinde conștiința regelui." E bine spus "a prinde". Căci conștiința înaintează repede sau se strânge în sine. Trebuie s-o prinzi dân zbor în acel moment de neprețuit în
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
încă puțin de realitatea sa nudă. Să nu se confunde esteticile. Nu invoc aici documentarea răbdătoare, ilustrarea neîncetată și sterilă a unei teze, ci dimpotrivă, dacă m-am exprimat limpede. Romanul cu teză, opera care vrea să confirme, cea mai vrednică de dispreț din toate, este cea care cel mai adeseori se inspiră dintr-o gândire satisfăcută. Demonstrăm adevărul pe care socotim că-l deținem. Dar astfel nu punem în mișcare decât idei, iar ideile sunt contrariul gândirii. Creatorii de acest
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
să cunoaștem și noaptea. Omul absurd spune da și efortul său nu va înceta niciodată. Dacă există un destin personal, în schimb nu există destin superior sau, cel puțin, există doar unul singur, pe care el îl socotește fatal și vrednic de dispreț. Cât privește restul, el se știe stăpânul zilelor sale. În acea clipă subtilă când omul se apleacă asupra vieții sale, Sisif, întorcându-se la stâncă, contemplă acel șir de fapte fără legătură care devine propriul său destin, creat
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Schiller. Din Philippe Dumanoir și Clairville transpune comedia-vodevil 33 333 de franci și 33 de centime pe zi (1859), din Henri Murger Bunul odinioară, iar din A.G.A. Müllner tragedia Vina; alt nume este cel al lui Heinrich Zschokke. Mai vrednică de interes este versiunea românească a piesei Don Carlos de Schiller. W. scrie și un articol despre dramaturgul german, din care mai încearcă și o tălmăcire după Wilhelm Tell. Nuvela Balu vițe-legatului („Pământeanul”, 1839) o are ca autoare pe M-me
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
estetice, intelectuale. Atât de dens prin conținutul relațiilor sale interne, mediul familial se descoperă și se lasă investigat în condiții mai dificile datorită climatului său specific, a intimității relațiilor în care cel dinafara familiei pătrunde numai după ce s-a dovedit vrednic de încredere. Mediul educațional familial se deosebește de cel instituțional specializat prin faptul că acțiunea educativă este implicată în procesele de viață, cu întregul lor registru de conținut și funcțiuni. Acțiunea educativă în familie fiind integrată vieții reale, are o
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
erau lipsite de înfricoșătoarea furie a acestor drăcești unelte ale artileriei, al căror născocitor socot că-și va fi găsit în fundul iadului răsplata satanicei lui scorneli, prin care a dat prilej oricărui laș ori mișel să ia viața unui cavaler vrednic, care, fără să știe nici cum, nici de unde, în toiul avântului și al ardorii care-i înflăcărează și-i însuflețesc pe cei cu inima vitează, se pomenește cu o ghiulea rătăcită, pușcată de vreunul care Dumnezeu știe dacă n-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
s-ar întreba, ostentativ și cusurgiu, având în minte vocația spre ratare a românilor, de ce în calitate de ocrotitor al românilor a fost ales un apostol care, ce-i drept, a fost primul ucenic chemat, însă fără să mai fi făcut altceva vrednic de luat în seamă? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Midineta Luiza VASILIU Midineta e o femeie simplă, fără pretenții, pe care o poți aburi doar cu o cutie de bomboane și-o promisiune de mariaj. Adică puteai, pentru că midinetele nu mai există. Ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
oppositorum), care soluționează criza cunoașterii umane în acel orizont metafizic-mistic-gnoseologic. Pe scurt, după epuizarea celorlalte posibilități ale raportului dintre cunoaștere și ignoranță, savanții au început să știe tot mai puțin despre tot mai puțin. Au devenit deci tot mai puțin vrednici de (re)numele de savanți. Dar am rămas un cititor sistematic de neurologie, fiindcă mi s-a părut că evidentele avansuri în cercetarea empirică, făcute posibile de o adevărată revoluție științifică și tehnologică, susțineau ipoteze, viziuni și teorii tot mai
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Giinther Ipsen si Fritz Karg, Schallanalytische Versuche, Heidelberg, 1938, enumera cercetările consacrate acestei probleme. 21. O. Walzel, Gehalt und Gestalt im dichlerischen Kunstwerk, Potsdam, 1923, pp. 96-105, 391-394. Gustav Becking, Der musikalische Rhythmus als Erkenntnisquelle, Augsburg, 1923, constituie o încercare vrednică de admirație, dar fantastică, de a aplica teoriile lui Sievers. 22. W. M. Patterson, The Rhythm of Prose, New York, 1916. 23. G. Saintsbury, A History of English Prose Rhythm, Londra, 1913. 24. Oliver Elton, English Prose Numbers, în culegerea A
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]