4,573 matches
-
mașină și se îndreptă spre mine. Fața lui era o sferă roșie, fără trăsături. Era îmbrăcat în aceleași haine ca atunci când l-am văzut prima oară în ziua aceea de Halloween în biroul meu de la facultate, inclusiv puloverul cu un vultur pe el. Puloverul pe care îl purtam și eu când eram de vârsta lui. Din capota îndoită a Range Rover-ului ieșea fum. Nu mă puteam mișca. Întregul meu trup zvâcnea de durere. Piciorul îmi era îmbibat în sânge. Continua să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Calea Victoriei, 57; Stoenescu, M., La Coroana de oțel, str. Mihai-Vodă, 55; Thüringer, W., La Ochiul lui Dumnezeu, pilulele elvețiene ale lui R. Brandt, vin de Malaga cu lactofosfat de var, pudră igienică de orez etc., Calea Victoriei, 126; Thois J., La Vulturul de aur, Calea Victoriei, 140; Witing, F., La Fortuna, Calea Rahova, 26; Zürner, F.W., La Cerb, Calea Victoriei, 50 (p. 357). Fotografi: Faciorov, P.T., Calea Moșilor, 166; Herter, str. știrbei-Vodă, 9 bis; Leon, H., Leon, H., fotografii artistice, Calea Rahova, 42
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tină pe muncitori dăruindu-le puterea de a înfrunta pe zei. În clipa aceea venea dinspre Olimp vuluturul lui Zeus cu ciocul de oțel croncănind a amenințare pentru cei doi eroi. Heracle și-a pregătit arcul, l-a săgetat pe vulturul primejdios care s-a prăbușit cu țipăt de moarte în mare. Heracle a sfărâmat lanțurile cu care era legat Prometeu ajutându-l să coboare pe stâncă. Olimpul clocotea de ură și de mânie și unele legende mai spun că Zeus
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ctitor al acestei mănăstiri și Prea evlavioasa Doamna Ruxanda” (1567). Biserica rusească Înălțată În sec. al XI-lea, după dărâmare a fost rezidită din temelii de Domnitorul Scarlat Calimah În 1812 și alăturat inscripției se află Capul de bour și vulturul iar pe turnul de pe lângă trapeză stă sculptat capul de bour cu data 1819. Mănăstirea Xenof a fost refăcută de frații Duca Vornicul și Radu, boieri din Țara Românească. Călugării bisericii se Întrețineau din veniturile bisericii Trei Ierarhi din Iași și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
craniul de hidră ori de pește, Dar verbul vostru, totuși, putrezește. Ne-ați revărsa-n veșmântul aurorii Tot ce-au ascuns sertarele pandorii, Și-ați prăvălii și stâncile, și norii, Ne-ați alunga din ceruri și cocorii, Fumul de jertfă, vulturi și prigorii. Dar suptă, rătăcită-n unde, În verbul epileptic când s-ascunde Târându-se-n tăcerea ca de pâslă, Silaba voastră face viermi și mâzgă.“ („Clevetitorilor patriei“, Contemporanul, 30 aprilie 1976) „Din frunză-n frunză gândul, voltaic arc, va
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
amândurora în epoca de aur, a păcii: «La mulți ani!»“ („Urare românească“, România literară, 1 ianuarie 1987) „Partidul Comunist Român e dorul de-a fi pe culmi, de timp netulburați cum ne conduce azi Conducătorul, Partidul Comunist Român e dorul vulturilor de veghe în Carpați!“ („Tot ce-i în țară“, România literară, 21 iulie 1988) POTRA Florian „Materialul e arhiabundent: realitatea, viața oamenilor angajați în impresionantul efort de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dar pentru ca acest material oferit cu atâta
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
coproprietari ai mijloacelor de producție, de a-și spune cuvântul în toate problemele care privesc bunul mers al economiei, al întregii noastre orânduiri sociale.“ (Radio București, 10 februarie 1978) FLOREA-RARIȘTE D. „Spre zări mai bune săgetând pătrunderi, Cu ochi de vultur și gândire trează Acum, în nimbul soarelui de-amiază, Pe umeri poartă marile răspunderi. Dar oare cum voi ști, cu pana-mi slabă, Să-i făuresc, silabă cu silabă, Un imn aprins în strai de sărbătoare?“ („Comunismul“, Convorbiri literare, august
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
opus ceva la inimă, cum zice românul, și ne-am odihnit puțin, pentru că tot în acea zi era să ne supunem la o mai mare osteneală, urcarea la cetate, care ni se înfățoșa de pe creasta munților ca un cuib de vulturi. De mic copil ruinele acelei cetăți îmi fermecau privirile și mă făceau să visez, și abia atunci am avut prilejul fericit să-mi satisfac dorul de a le vedea de aproape. Am plecat spre cetate pe jos, după ce s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scape de cineva. 150 Farfurii. 151 Șmecher, păcălitor. 152 Cerceta, căuta. 153 Javre, potăi (despre câini). 154 A opri (franțuzism). 155 A aduce vânatul (franțuzism). 156 Țesătură groasă de lână. 157 Înjurături. 158 A prăvăli, a răsturna (o căruță). 159 Vultur. 160 Cretă colorată. 161 Boem, vesel, petrecăreț. 162 Găurit. 163 Cavaler, om neînsurat. 164 Supărat, mânios. 165 Obișnuință. 166 Totdeauna te agăți de femeile frumoase și de rochiile lungi (franceză). 167 Ace cu gămălie lungi. 168 Haina. 169 Nepriceput, lipsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să exceleze într-un discurs satiric, demascator al sistemului social și politic din perioada dictaturii comuniste. Este mai degrabă un pamflet, scris cu nerv și vigoare, cu forță analitică, în care autorul preferă aglomerarea factologică, particularizând destinele contemporanilor. SCRIERI: Fântâna vulturilor, Cluj-Napoca, 1978; Întoarcerea fiilor, Cluj-Napoca, 1982; Vizitele necunoscutei, București, 1983; Călători ca apele, Cluj-Napoca, 1987; Iubește-ți clipa, Cluj-Napoca, 1991; Despre societatea vitelor eroine, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Mircea Popa, Istorie contemporană și romanesc, ST, 1982, 12; Ioana Bot, Tineri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
recunoscut numai de armata a XIV-a din Transnistria (se dovedește a fi suficient!), a făcut aprecierea că România și Bulgaria sunt păduchii N.A.T.O. (vedeți, suntem păduchi, deoarece avem baze americane instalate la noi, dacă aveam baze rusești eram vulturi!), mi-am amintit de vorbele de duh care circulau în subteran, în perioada numită acum sovietizarea României, când câte un rus sus-pus venea la noi, să ne dea indicații și să ne certe pentru greșelile noastre. Rusul nostru, instalat într-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
povestească în amănunt măruntele evenimente zilnice și să discute despre Secret, după un cod, căci se mai temeau de încă o cenzură, aceea a mamelor. Părinții Dorinei M. aveau o mică moșie în nordul Moldovei, la Vultureni (numele, derivând de la vultur, o fascina pe Nel prin conotațiile lui), și cai. Dorina M. făcea călărie și îi vorbea despre asta vrăjită. Să urci pe cal, ce fericire! Iar pentru Nel, ce amintire a fericirii!... Noaptea își vedea prietena în vis, bine strânsă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ocol, vornic. Totodată, primăriile au avut sigilii (ștampilă) noi, care reflectau noua situație politică și administrativă din țară. În 1865, comuna Filipeni avea ștampilă cu inscripția: Județul Tecuci, Plasa Berheciu, Primăria comunei Filipeni, 1865. Ca emblemă, pe tampilă era imprimat vulturul. Anterior legilor administrative promulgate de Al. I. Cuza, satele (unele dintre ele) aveau un sigiliu propriu, care se aplica pe unele acte. Satul Fruntești a avut ștampila sa care apare și pe unele acte, în 1834. Unul dintre aceste acte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de icoană Sf. Trei Ierarhi, de la ctitor. 9.Poala de icoană Buna Vestire, de la ctitor. 10.Poala de icoană Sf. Nicolae, de la ctitor. 11.Poala de icoană Pogorîrea, de la ctitor. 12.Un rând procovețe (trei bucăți). 13.Una poală pentru vultur, cusătură turcească. 14.Aerul Trei Ierarhilor, de la ctitor. SF. MITROPOLIE 15.Bedernița lui Atanasie Crimca. 16.Omofor al mitropolitului Iosif Naniescu. 17.Epitrahil al aceluiași. 18.Șase apitrahile vechi. 19.Două sacose vechi. 20.Două Evanghelii mari: una rusă, una
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV. Reprezintă un vas În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot În stil Ludovic XV. Aceste 2 piese le-am prezentat de mult Muzeului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV. Reprezintă un vas În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot În stil Ludovic XV. Aceste 2 piese le-am prezentat de mult Muzeului principal din București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu ochii visul înfăptuit întocmai. Peste mai multe zile în urmă, un alt vis mă impresionă mult: Eram pe scara casei mele din București, privind spre stradă. Deodată, pe cerul albastru vine în zor înalt un cortegiu impună tor: un vultur colosal cu drapelul francez în cioc, înconjurat de o mulțime de vulturi mai mici care îl escortau, fiecare cu steagul țării sale, prin tre ei și vulturul român. Zburau foarte încet, lin și falnic, până ce au pierit spre apus în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alt vis mă impresionă mult: Eram pe scara casei mele din București, privind spre stradă. Deodată, pe cerul albastru vine în zor înalt un cortegiu impună tor: un vultur colosal cu drapelul francez în cioc, înconjurat de o mulțime de vulturi mai mici care îl escortau, fiecare cu steagul țării sale, prin tre ei și vulturul român. Zburau foarte încet, lin și falnic, până ce au pierit spre apus în razele soarelui, pe un cer stră lucitor. Am tresărit din somn, inima
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Deodată, pe cerul albastru vine în zor înalt un cortegiu impună tor: un vultur colosal cu drapelul francez în cioc, înconjurat de o mulțime de vulturi mai mici care îl escortau, fiecare cu steagul țării sale, prin tre ei și vulturul român. Zburau foarte încet, lin și falnic, până ce au pierit spre apus în razele soarelui, pe un cer stră lucitor. Am tresărit din somn, inima îmi bătea strașnic. De două ori am readormit și s-a repetat acel vis care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dumneavoastră la el e cale lungă pe scara valorilor, chiar dacă vă amăgiți acum că sînteți mai mare. Mai mare unde? Mai mare cum? Ați uitat, sau poate nici n-ați știut, ce spunea un înțelept, că uneori se întîmplă ca vulturii să zboare mai jos decît găinile, dar niciodată găinile nu vor zbura deasupra norilor... Cred că v-ați simțit foarte bine cînd l-ați văzut azi, pe el, bolnavul, întrebîndu-vă umil: "Ce trebuie să fac?" Și ce vrei acum?! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
era singurul care-i spunea pe nume: Robert. Bobo își ridică spre el ochii cenușii și murmură rușinat: — Eu, ta-tă. Iar-tă-mă! Domnul Scarlat tăcu. Tăcu și îl privi de parcă nu l-ar fi văzut. — Tu singur ai făcut aripile de vultur pe pereți cu cărbu nele? Tu singur ai pictat inorogul alb pe geam? Bobo își plecă ochii cu pleoapele pe jumătate căzute, încu viințând mut. — Adică vrei să-mi spui că tot tu ai desenat și portretele care atârnau înainte
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și... — Ce schimbări ai putut face în camera aia mică unde nu încap decât câteva piese de mobilier? îl întrebă Eduard, curios. Chiar nu-mi dau seama. Bobo îi spuse că pictase ceva pe geam și desenase niște aripi de vultur pe pereți. Că scosese portretele de pe pereți și le pusese într-o mapă, pe birou. — Ce-ai desenat pe geam, Bobo? Tot un vultur? Bobo își mută privirea înspre mare. — Nnu. Un i no-rog alb. — Aha! rosti Eduard, mai mult
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-mi dau seama. Bobo îi spuse că pictase ceva pe geam și desenase niște aripi de vultur pe pereți. Că scosese portretele de pe pereți și le pusese într-o mapă, pe birou. — Ce-ai desenat pe geam, Bobo? Tot un vultur? Bobo își mută privirea înspre mare. — Nnu. Un i no-rog alb. — Aha! rosti Eduard, mai mult pentru sine, cu o exclama ție care făcu să se scurgă tot sângele din Bobo undeva, în nisip. „Urmează întrebarea“, își spuse Bobo în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
asta s-ar Întâmpla, căci nu se schimbase nimic În atâția ani, iar ușile din față ale bisericii erau tot timpul Închise. Sună telefonul, linia directă cu exteriorul. Aruncă o privire la ceasul de mână. Nouă treizeci. Trebuia să fie vulturii. Închise aparatul de ras și se duse la masa de lucru pentru a ridica receptorul. — Brunetti. — Buon giorno, commissario. Aici Carlon, zise o voce groasă și continuă, cât se poate de inutil, prin a se prezenta ca fiind reporterul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
arătând spre cele trei mese de lucru. — Acesta e a lui Mike. A fost a lui Mike, se corectă el. Cealaltă masă este a sergentului Dostie, dar el e-n Varșovia. Foloseau Împreună computerul. Cât de mult Își Întindea aripile vulturul acesta American! — Când se va Întoarce? Întrebă Brunetti. — Săptămâna viitoare cândva, cred, răspunse Wolf. — Și de cât timp e plecat? Lui Brunetti i se păru această Întrebare mai puțin directă decât să Întrebe când plecase. — Dinainte să se Întâmple povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]