3,544 matches
-
viziunea lui Johann von Thünen (Teoria rentei funciare - 1826) sau în cea a lui Alferd Weber (Teoria localizării industriilor - 1909), alegerea localizării trebuie să se bazeze pe ideea de maximizare a profitului cu minimizarea costurilor de producție și de transport. Weber susține că localizarea ideală a unei întreprinderi trebuie să corespundă punctului median aflat la cea mai mică distanță de sursele de materii prime și piețele de desfacere. Valențe noi ale teoriei localizării sunt aduse în anul 1929 prin lucrarea „Stability
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
sosirea în Köln a avut sentimentul răvășitor că istoria se îndrepta către ce e mai rău. Totuși, în Germania a găsit instrumentele teoretice care aveau să-i permită să înfrunte din punct de vedere intelectual evenimentele care se precipitau. Max Weber a fost eroul acestei prime maturități a lui Aron. El oferea lui Aron curiozitatea sa neobosită, capacitatea sa de a penetra universurile spirituale cele mai diferite, grija lui pentru explicația cauzală riguroasă. Îi oferea, de asemenea, ceea ce lipsea atât de
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
vedea contradicții acolo unde un spirit mai sobru sau o inimă mai senină ar fi discernut compatibilități sau cel puțin tensiuni ce se pot controla. De exemplu, Aron, se va întreba mai târziu dacă, după un exemplu frapant dat de Weber, Florile răului de Baudelaire ar fi frumoase pentru că sunt imorale 2. În anii 1930 în orice caz, Aron a găsit în sociologia germană echipamentul intelectual și într-o anumită măsură Stimmung-ul cu care avea să traverseze anii întunecați. Doar cu
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
politică clară, tranșantă, sobră până la asprime, a situației Europei la un pas de război. Niciun cuvânt care să fie pe placul vreunui partid, oricare ar fi el, nicio silabă rostită doar pentru a-și asculta vocea. Lecturile lui Aron - Pereto, Weber - sunt puse în serviciul comprehensiunii a ceea ce constituie natura respectivă a regimurilor totalitare și democratice, o comprehensiune care nu este deformată de urgențele acțiunii, dar unde este totuși reținut mai ales ceea ce este important în acțiunea iminentă. Se face auzit
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
părțile au fost ascultate, am spus-o deja, judecățile făcute cu sobrietate și într-un spirit de imparțialitate, și asta am spus-o deja, dar, în fine, judecățile de valoare fără de care nici viața, nici știința nu sunt posibile. Dacă Weber, după cum am văzut, a fost eroul declarat al primei maturități a lui Aron, Aristotel a acompaniat în tăcere ancheta sa socială și politică odată aceasta începută efectiv. Weber va da o încurajare puternică programului de viață și de știință a
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
de valoare fără de care nici viața, nici știința nu sunt posibile. Dacă Weber, după cum am văzut, a fost eroul declarat al primei maturități a lui Aron, Aristotel a acompaniat în tăcere ancheta sa socială și politică odată aceasta începută efectiv. Weber va da o încurajare puternică programului de viață și de știință a lui Aron, însă în ceea ce privește realizarea programului, ea a fost condusă mai mult în spiritul lui Aristotel decât al lui Weber. În rest, abandonul a ceea ce era netemperat în
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
sa socială și politică odată aceasta începută efectiv. Weber va da o încurajare puternică programului de viață și de știință a lui Aron, însă în ceea ce privește realizarea programului, ea a fost condusă mai mult în spiritul lui Aristotel decât al lui Weber. În rest, abandonul a ceea ce era netemperat în iraționalitatea lui Weber nu a rămas implicit. Am făcut deja aluzie la aceasta, în introducerea lucrării Le savant et le politique 17. Aron concediază cu amiciție însă ferm viziunea "belicoasă și patetică
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
o încurajare puternică programului de viață și de știință a lui Aron, însă în ceea ce privește realizarea programului, ea a fost condusă mai mult în spiritul lui Aristotel decât al lui Weber. În rest, abandonul a ceea ce era netemperat în iraționalitatea lui Weber nu a rămas implicit. Am făcut deja aluzie la aceasta, în introducerea lucrării Le savant et le politique 17. Aron concediază cu amiciție însă ferm viziunea "belicoasă și patetică" de Max Weber. Va fi suficient să cităm următoarele: Oricare ar
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
abandonul a ceea ce era netemperat în iraționalitatea lui Weber nu a rămas implicit. Am făcut deja aluzie la aceasta, în introducerea lucrării Le savant et le politique 17. Aron concediază cu amiciție însă ferm viziunea "belicoasă și patetică" de Max Weber. Va fi suficient să cităm următoarele: Oricare ar fi alegerea sa, filozoful nu va observa vreun "război al zeilor". Dacă filozoful aderă la utopie, el conservă speranța reconcilierii. Dacă este înțelept, deci resemnat la ne-înțelepciunea altora, de ce ar vedea
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
el și cei nechibzuiți, între cei care meditează și cei care luptă? Eroul nu ignoră nici nu disprețuiește pe sfânt: el disprețuiește pe cel care întoarce obrazul din lașitate, nu pe cel care întoarce obrazul din curaj superior. De ce Max Weber este în acestă măsură sigur că disputele din Olimp sunt interminabile? Totodată pentru că disputele erau în el și pentru că disputele sunt obiectul privilegiat al studiului sociologic. Raționalistul recunoaște lupta credinței și a necredinței, el admite că nici una, nici alta nu
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Paris, 1983, reeditată cu prefața de Tzvetan Todorov, Robert Laffont, Paris, 2003) vezi Le spectateur engagé, convorbiri cu Dominique Wolton și Jean-Louis Missika, Juillard, Paris, 1981, reeditare, Fallois, Paris, 2004. 2 Vezi introducerea lui Raymond Aron la volumul de Max Weber, Le savant et le politique, trad. Julien Freud, Plon, Paris, (col. "Recherches en sciences humaines"), 1959, p. 52. 3 Tradusă în limba română: Raymond Aron, Introducere în filozofia istoriei, Eseu despre limitele obiectivității istorice, traducere de Horia Gănescu, Editura Humanitas
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
de la liberté", art. citat, p. 642. 14 "Une citoyenneté multinationale est-elle possible?", în Les sociétés modernes, op. cit., p. 791. 15 Ibid., p. 794. 16 Institutul Național de Statitică și de Studii Economice (nota trad.). 17 Traducere în limba română Max Weber, Omul de știință și omul politic, prefață de Raymond Aron, traducere de Ida Alexandrescu, Editura Humanitas, București, 2011 (nota trad.). 18 Vezi Max Weber, Le savant et le politique, Introduction, op. cit. pp. 54-55. 19 Îi mulțumesc lui Gulio de Ligio
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Institutul Național de Statitică și de Studii Economice (nota trad.). 17 Traducere în limba română Max Weber, Omul de știință și omul politic, prefață de Raymond Aron, traducere de Ida Alexandrescu, Editura Humanitas, București, 2011 (nota trad.). 18 Vezi Max Weber, Le savant et le politique, Introduction, op. cit. pp. 54-55. 19 Îi mulțumesc lui Gulio de Ligio, cercetător asociat la Centrul de cercetări sociale și politice Raymond-Aron, pentru ajutorul pe care mi l-a dat în pregătirea acestei introduceri. 20 Montesquieu
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
considerând că toți oamenii sunt egali între ei indiferent de stare și ocupație”. Pentru prima dată în lume este predicată renunțarea la propriul sine, iubirea față de celălalt, egalitatea oamenilor, caritatea și toleranța. Cu privire la noutatea adusă de buddhism, profesorul berlinez Albrecht Weber, la cursul căruia Eminescu însuși a asistat, spunea: „A fost pentru prima dată în istoria lumii, cel puțin din ceea ce știm noi, când un om a avut îndrăzneală să dărâme toate barierele ridicate de deosebirile de rasă și de popor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
imprecatorii (Inimă de student, 1904). Exercițiile lui lirice rămân monocorde, chiar dacă tema suspinătoare a „iluziunilor pierdute” e tratată pe alocuri cu mici variațiuni de tehnică a stihuirii. Printre propriile confesiuni sentimentale sunt intercalate tălmăciri din Horațiu, Catul, Heine, F.W. Weber. În reviste, a mai publicat traduceri din Eschil (Prometeu înlănțuit), J.-J. Rousseau, Carducci, D’Annunzio. În afara unor scrieri ale lui Catul (Către Lesbo ș.a.), F., eminent latinist, a mai transpus în românește din Cicero (Pledoaria pentru Titus Annius Milo
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
stat și retribuiți prin salarii relativ fixe, nemaiavând posibilitatea de a reține profit. Printre alte efecte, această evoluție a scăzut libertatea de subcontractare a principalilor, cât și riscul asumat de către principal 1, generând tranziția către perspectiva teoretizată inițial de către Max Weber (1914) și Woodrew Wilson (1887, 1956) a relației formale dintre principal și agent (vezi și Ostrom, 1973, pp. 20, 25). În viziunea modelului formal, sistemul poate funcționa pe baza unei distincții cât mai clare Între politicieni și administrație. Logica sistemului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
131-147. Soto, Hernando de (2000), Mystery of Capital: Why Capitalism Triumphs in the West and Fails Everywhere Else, Basic Books, New York. Tiebout, C. (1956), „A Pure Theory of Local Expenditures”, The Journal of Political Economy, nr. 64 (5), pp. 416-424. Weber, Max (1914/1978), Economy and Society, University of California Press, BerkeleyLos Angeles. Wilson, Woodrow (1887), „The Study of Administration”, Political Science Quaterly, nr. 2, pp. 197-220. Wilson, Woodrow (1956), Congressional Government: A Study in American Politics, Meridian Books, New York. Politicile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
câteva poezii. Prin intermediul foiletonului din D. și-a tipărit Victor Vlad-Delamarina pentru prima dată o bună parte din poeziile sale. Ziarul a publicat și multe traduceri din operele unor scriitori ca Mérimée, Zola, Maupassant, Dostoievski, Tolstoi, G. Ebers, Fr. W. Weber, H. Zschokke, Sacher-Masoch, E. A. Poe, R. Kipling, M. Milanov, K. Popovici, Mikszáth Kálmán și Jókai Mór. R.Z.
DREPTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286871_a_288200]
-
însă nici rolul acestor „geografii sociale”, cu frontierele lor specifice între unități de apartenență, ce constituie soluții strategice de „lungă durată”, la care localnicii țin și pe care tind să le reproducă cutumiar în măsura posibilului. După cum remarca și Max Weber, există însă și relația inversă, care face ca „economia să suporte ea însăși influența unor legi structurale proprii comunității în cadrul căreia se dezvoltă. În ceea ce privește stabilirea momentului și a modului cum se produce aceasta, este imposibil să se formuleze o regulă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care face ca „economia să suporte ea însăși influența unor legi structurale proprii comunității în cadrul căreia se dezvoltă. În ceea ce privește stabilirea momentului și a modului cum se produce aceasta, este imposibil să se formuleze o regulă generală de o anumită cuprindere” (Weber, 1998, 54). Concluzii „Vecinătatea” este modalitatea de organizare socială care s-a creat ca efect direct al influențelor sintetizante ale apropierii spațiale. Aceasta a indus necesitatea vecinilor de a-și strânge și echilibra diversele interese. „Vecinătățile” constituie un model de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Stahl, Henri, H. (1946). Sociologia satului devălmaș românesc (vol. I:) Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie). București: Fundația regelui Mihai I. Tönnies, Ferdinand. (1920). Gemeinschaft und Gesellschaft, Berlin. Vedinaș, Traian. (2001). Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Weber, Max. (1998). Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase. București: Editura Universitas. Zamfir, Cătălin. (1972). Metoda normativă în psihosociologia organizării. București: Editura Științifică. Zamfir, Elena. (1973). Modelul sistemic în sociologie și antropologia culturală. București: Editura Științifică. Abstract The article presents
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
morale. În sociologie, concepțiile instituționale de început beneficiază de un spațiu de prezentare ceva mai generos, fiind construite patru grupări teroretice: a) H.Spencer și W.G. Sumner; b) C. Cooley și E. Hughes; c) K. Marx, E. Durkheim, M. Weber și T. Parsons; d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria față de prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altă față odată cu doctrina protestantă, care pretinde omului să aștepte harul lui Dumnezeu în intimitatea propriei subiectivități, iubindu-l și rugându-se tot timpul la fel, omul european și-a descoperit noi virtuți individuale odată cu etosul capitalismului, care, cum spunea Weber (1933Ă, are la bază etosul protestant. Apropierea omului de statutul de persoană se face pe acest fond al creșterii individualismului, a stimei de sine și a încrederii în sine, a valorificării propriei demnității, la nivelul unei conjuncții dintre persoana juridică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se constituie în „centre de acumulare”, după principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și de alte principii relevate în secolul XX. La începutul secolului XX a fost adus în discuție „tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a descris tipul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a descris tipul burghezului protestant harnic și sârguincios, care a pus bazele capitalismului. Jaspers, în perioada sa inițială de psihiatru, pe când scria Psihopatologia Generală, caracteriza persoana istericului ca pe cea a unui om care vrea să apară mai mult sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]