4,648 matches
-
nu explic-a ta ființă Și asupra cugetări-ți pe mulți moartea i-a surprins. Oamenii au făcut chipuri ce ziceau că-ți seamăn ție, Te-au săpat în munți de piatră, te-au sculptat într-o cutie, Ici erai zidit din stînce, colo-n așchii de lemn sfânt; Ș-apoi vrură ca din chipu-ți să explice toate. Mută La rugare și la hulă idola de ei făcută Rămînea!... Un gând puternic, dar nimic - decât un gând. În zădar trimit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
toate. Mută La rugare și la hulă idola de ei făcută Rămînea!... Un gând puternic, dar nimic - decât un gând. În zădar trimit prin secoli de-ntrebări o vijelie Să te cate-n hieroglife din Arabia pustie, Unde Samum își zidește vise-n aer, din nisip. Ele trec pustiul mândru ș-apoi se coboară-n mare, Unde mitele cu-albastre valuri lungi, strălucitoare, Înnecînd a mele gânduri de lungi maluri le risip. {EminescuOpIV 148} Prefăcute-n vulturi ageri cu aripi fulgerătoare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sume Și-atunci realizate vor fi, vor sta mereu. Că-n lumea din afară tu nu ai moștenire, A pus în tine Domnul nemargini de gândire. În aste mari nemargini unde gândiri ca stele Lin înfloresc, miriade s-amestecă, contrag; Zidite-n dome mândre, de cugetări castele Se darmă la suflarea-ți și-n taină se desfac Sau la dorința-ți numai se mișcă ca mărgele Și sun-cîntări, ce vibră - se-ntunecă și tac; Astă nemărginire de gând ce-i pusă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
țărm e-un tumul - Proroc prea sigur al vieței umane, Tu ești cenușa iară viața-i fumul. Nu crede însă că în doruri vane Caut norocul spre-a te-afla pe tine, Noroc lumesc - zâmbiri aeriane! Las pe-alții să zidească din ruine Zidiri de-o zi pe răbdătoarea spată A vechiului pământ, ce nu-i de mine. În furnicarii din Apus ei toată Viața-și fac doruri nebune, Nu știu că-n lume nu-i ceea ce cată. Ei caut-adevăr - găsesc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nimic". (El cade obosit pe un trunchiu vechiu și-și acoperă ochii cu mâna. S-aude o muzică dulce). VISURILE (Sopran) Somn, Tu al nopților domn! Ne dă prin a gândului ceață Viață. Vezi, Noi suntem tot tineri și trezi, Zidim într-o clipă din spume O lume. Lac, Pe care în cânt se desfac Cu dulci și armonice glasuri Talazuri. Știm Pustiul sub ochi să-l lățim, Mai este vre-o mână măiastră Ca noastră? {EminescuOpIV 304} Vin Și dă-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
deci ea l-au învățat Să tâlcuiască semne ș-a păsărilor spuse Și murmura cuminte a râului curat. În curgerea de ape, pe-a frunzelor sunare, În dulceie-mmiitul al paserilor grai, În murmurul de viespii, ce-n mii de chilioare Zidesc o mănăstire de ceară pentru trai, De spânzură prin ramuri de sălcii argintoase O-ntreagă-mpărăție în cuib legănător, A firii dulce limbă de el era-nțeleasă Și îl împlea de cântec, cum îl împlea de dor. Visa copilul... Fruntea-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
noi de cât obscura Și oarba suferință, ce bîntue natura? Și azi când am puterea ce-o are numai Domnul, Din chaosul uitării s-alung pe-o clipă somnul, Pe schelea lumii noastre urâte și-ntr-un chip, Cu vorbe-mpestrițate, zidite din nisip, Eu să zăresc o alta - un rai, o primăvară, Și-n codri plini de umbră lucire de isvoare, - Azi când ești prea mult înger și prea puțin femeie, Frumoasă cum nici Venus nu a putut să steie, În loc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
urmă pantaloni "I-am dusu-i la răcoare Și-mi zise Ițic Salomon, "Că-s rupți între picioare, Dar eu i-am declarat formal Că asta-i lucru natural. "O! jerum, jerum, jerum, "O! quae mutatio rerum! 69. MI-AM ZIDIT MONUMENT... - Horațiu - (cca 1877 ) Mi-am zidit monument, de cât acel de fier Mult mai trainic și nalt ca piramizi cerești; Ploaea nu-l va mânca, nici Aquilonul slab, Nici al anilor șir, vremile cari fug. Nu de tot voiu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răcoare Și-mi zise Ițic Salomon, "Că-s rupți între picioare, Dar eu i-am declarat formal Că asta-i lucru natural. "O! jerum, jerum, jerum, "O! quae mutatio rerum! 69. MI-AM ZIDIT MONUMENT... - Horațiu - (cca 1877 ) Mi-am zidit monument, de cât acel de fier Mult mai trainic și nalt ca piramizi cerești; Ploaea nu-l va mânca, nici Aquilonul slab, Nici al anilor șir, vremile cari fug. Nu de tot voiu muri, partea mai bună a mea Va
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unii la alții. Nu mai construim piramide. Sunt prea greu de descifrat. Încă nu e clar dacă am fost zămisliți din lut sau din noroi. Cu excepția banului, omul a îngenuncheat toți zeii. Primul mare balcanic a fost Ulise. Multe speranțe zidiseră românii în fiul Anei și al lui Manole. Zeii au dispărut pentru că nu au reușit să-și reprofileze disperările. Omul este o ființă căzută. Dar din Paradis. Toți zeii s-au născut pentru a fi adorați. Dar nici unul nu a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sale șansa sacrificiului. Eva l-a coborât pe Adam spre instinct. Iubirea a apărut mult mai târziu. Se pare că din bustul lui Adam, Dumnezeu a ales coasta cea mai gălăgioasă și mai cheltuitoare. Meșterul Manole este românul care își zidește soția, chiar dacă, biata de ea, vine să-i aducă de mâncare. Cu poezia, Orfeu îmblânzea fiarele sălbatice. Nouă nu ne prea reușește nici cu oamenii. Marele revoluționar al Olimpului rămâne Prometeu. Din mitologie nu a mai rămas decât o cleveteală
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
avea. Două vorbe? Nu, două lumi. Imediat după Revoluție, oamenii transformă idealurile eroilor căzuți în cârnați. A rămas cerul prea mic. Trebuie să ne agățăm mai mulți de aceeași stea. Omul - o țărână celestă. Idealul muștei este bălegarul. Când ești zidit, poți să sfărâmi peretele. Sau poți să zbori cu el cu tot. Sper să am o relație decentă cu timpul. Modestia ar fi lobul esențial al inteligenței. Mai impudică decât dezgolirea trupului este lauda de sine. Omul cu adevărat liber
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
alții biografie. Ce fac ? Schimb croșeuri cu prezentul. Rezistă prieteniile în care investești fără speranța rambursării. Vrei să - ți faci singur dreptate ? Scrie un jurnal. Dacă nu mă nășteam, aș fi fost chit cu lumea. Românul a știut întotdeauna să zidească o consolare în spatele oricărei tragedii. Perna debutantului e înțesată cu arici. Nu toți premianții epocii au putut să fie și premianții clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat. Chestiunea e cum să ajungi în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
biografie. Ce fac? Schimb croșeuri cu prezentul. Rezistă prieteniile în care investești fără speranța rambursării. Vrei să îți faci singur dreptate? Scrie un jurnal. Dacă nu mă nășteam aș fi fost chit cu lumea. Românul a știut din întotdeauna să zidească o consolare în spatele oricărei tragedii. Perna debutantului e înțesată cu arici. Nu toți premianții epocii au putut să fie si premianții clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat, chestiunea e cum ajungem în el
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lăsăm urme eterne pe zăpada vremii”. Aș nota, în încheierea acestei evocări a omului, pedagogului și scriitorului Vasile Ghica, ideea că urmele lăsate pe terenul expresiei aforistice, la noi, vor rămâne atâta timp cât va vremui limba română, în care și-a zidit, cu modestie pilduitoare, căsuța gândului și a sufletului său. C-tin Parfene De același autor : Surâsuri migdalate, Ed. Junimea, 1989 Cristale de fum, Ed. Porto Franco, Galați. 1991 S. O. S. Iubirea!,Ed. Alma, Galați, 1995 Recviem pentru mileniul doi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
De ce am găsit genunchi care să mă primească? Și țîțe care să-mi dea lapte? 13. Acum aș fi culcat, aș fi liniștit, aș dormi și m-aș odihni 14. cu împărații și cei mari de pe pămînt care și-au zidit falnice morminte, 15. cu domnitorii care aveau aur, și și-au umplut casele cu argint. 16. Sau n-aș mai fi în viață, aș fi ca o stîrpitură îngropată, ca niște copii care n-au văzut lumina! 17. Acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ca anii lui, 6. ca să cercetezi fărădelegea mea și să cauți păcatul meu, 7. cînd știi bine că nu sunt vinovat și că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta? 8. Mîinile Tale m-au făcut și m-au zidit, ele m-au întocmit în întregime... și Tu să mă nimicești! 9. Adu-Ți aminte că Tu m-ai lucrat ca lutul; și vrei din nou să mă prefaci în țărînă? 10. Nu m-ai muls ca laptele? Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
urechea cuvintele cum gustă cerul gurii mîncările? 12. La bătrîni se găsește înțelepciunea și într-o viață lungă e priceperea. 13. La Dumnezeu este înțelepciunea și puterea; sfatul și priceperea ale Lui sunt. 14. Ce dărîmă El, nu va fi zidit din nou; pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa. 15. El oprește apele și totul se usucă; El le dă drumul, și pustiesc pămîntul. 16. El are puterea și înțelepciunea; El stăpînește pe cel ce se rătăcește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
va mai trage folos din cîștig; va da înapoi tot ce a luat, și nu se va mai bucura de el, 19. căci a asuprit pe săraci, și i-a lăsat să piară, a dărîmat case și nu le-a zidit la loc. 20. Lăcomia lui n-a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump. 21. Nimic nu scapă de lăcomia lui, dar bunăstarea lui nu va ține. 22. În mijlocul belșugului va fi în nevoie; mîna tuturor ticăloșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Dacă strînge argint ca țărîna, dacă îngrămădește haine ca noroiul, 17. el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele și de argintul lui omul fără prihană are parte. 18. Casa lui este ca aceea pe care o zidește molia, ca o colibă pe care și-o face un străjer; 19. se culcă bogat, și moare despoiat, deschide ochii, și totul a pierit. 20. Îl apucă groaza ca niște ape și noaptea îl ia vîrtejul. 21. Vîntul de răsărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
acest nume? De la ctitorul bisericii de pe acel loc, Melentie Balica hatmanul. Uite ce spune Petru Șchiopu voievod la 10 aprilie 1587 (7095): „Deci domnia noastră am miluit pe răposatul și adevărata noastră slugă pan Balica, numit Melentie hatman, care a zidit biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril,... în Galatia, împreună cu soția sa Ana, și cu copiii lor”. Sunt lămurit, dragule, dar trebuie arătat că prin acest act Petru Șchiopu vodă dăruiește mănăstirii cu hramul Shimbarea la Față din muntele Sinai, la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Sinai, la care era închinată mănăstirea Frumoasa, șase fălci de vie din Dealul Porcului de la Cotnari „pentru pomenirea... răposaților, pan Balica și Ana”. Cu numele Balica am scos-o noi la capăt, dar cu anul când acest Melentie Balica a zidit biserica este oleacă de cântec, vere. Eu zic s-o luăm băbește și dacă n-om ghici anul, om afla măcar perioada în care a fost zidită biserica. Să auzim! Cum am văzut, Slăvitul Ștefan voievod vorbește la 15 februarie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
scos-o noi la capăt, dar cu anul când acest Melentie Balica a zidit biserica este oleacă de cântec, vere. Eu zic s-o luăm băbește și dacă n-om ghici anul, om afla măcar perioada în care a fost zidită biserica. Să auzim! Cum am văzut, Slăvitul Ștefan voievod vorbește la 15 februarie 1469 (6977) de „prisaca numită Balica, care se află în partea de jos a târgului Iași”. Păi măritul voievod nu putea pomeni acest nume dacă un Balica
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Și apoi un loc nu capătă numele stăpânului peste noapte, ci după o vreme. Ei, ce zici? Apoi dacă la 10 aprilie 1587 (7095) Petru Șchiopu voievod spune că a „miluit pe răposatul... pan Balica, numit Melentie hatman, care a zidit biserica... în Galatia”, atunci înseamnă că zidirea a fost ridicată cu ceva vreme înainte de anul 1587. Dar de unde până unde locul s-a numit Galatia? Se știe că locul a fost dăruit de Petru Șchiopu voievod și o bună bucată
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
scrie pe zidul dinspre miază-zi al bisericii: „Această sfîntă mănăstire s-au făcut de Io Duca-Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu Maria; care iaste hramul Sfîntului Ioan Zlataust. Vlet 1683. Și s-au zidit în 30 zile”. Ia să vedem ce spune Ștefan Radu vodă la 22 octombrie 1683 (7192): „Adecă eu, Ștefan Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră... pentru o bucată de loc ce iaste aicea, în tîrgu în Iași
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]