33,912 matches
-
("Alexandru Stănescu") (n. 9 octombrie 1908, Mânăstirea, județul Călărași - d. 12 august 1937, București) a fost un publicist și scriitor român, de orientare socialist-comunistă, ales post-mortem membru al Academiei Republicii Populare Române în 1948. După ce a absolvit clasele primare în localitatea natală, Alexandru Stănescu a fost înscris în 1920 la Liceul Militar "Dimitrie Sturdza" din Craiova. În 1926, elevul a debutat literar cu schița "Sculptorul Boamba" publicată în revista
Alexandru Sahia () [Corola-website/Science/304642_a_305971]
-
1933, ora 6.30, circulară emisă în numele Căpitanului, îndemnând la liniște : Încă din închisoare, unii din legionarii închiși au început să se gândească la răzbunare. Unul dintre aceștia a fost Nicolae Constantinescu, originar din Galați, economist de profesie, licențiat al Academiei Comerciale, era candidat al "Grupării Corneliu Codreanu" pe listele din Făgăraș. Încă din închisoare, unde fusese bătut crâncen, a hotărât să se răzbune. De altfel, încă din vară fusese grav rănit de către jandarmi. Hotărârea avea să fie amplificată de zvonuri
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
fi fost prins și executat. Inițial a conceput un plan împreună cu colegul de celulă, un anume Toader Ioraș, dar ulterior a renunțat, optând pentru doi studenți de origine aromână, Iancu (Ion) Caranica și Doru Belimace. Ion Caranica era student la Academia Comercială și gazetar. Fusese în capul listei electorale pentru județele Durostor și Caliacra. Doru Belimace era licențiat al Facultății de Litere a Universității din București și student la Facultatea de Drept în momentul producerii asasinatului. Tatăl său era portar la
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
Biseria armenească din Cernăuți, construită în 1870-1875 cu hramul lui Grigor Lusavorici ca lăcaș de rit catolic, a fost clădită după proiectul lui Jozef Hlavka, arhitect și om de știință ceh, întemeietor și președinte al Institutului tehnic din Brno, președintele Academiei cehe de științe filologice și de artă. Cu o arhitectură tipic armenească, din cărămidă în locul materialului tradițional armenesc, piatra, care lipsea pe plan local, ea este actualmente monument istoric și utilizată, după restaurare, ca sală de concerte cu o orgă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează."" ""...pentru că, urmând tradiția bufonilor de curte medievali, ia în râs puterea, restituind demnitatea asupriților."" (Academia Suedeză) Fiul lui Felice și a Pinei Rota, copilări înconjurat de basmele bunicului și de poveștile călătorilor și meșteșugarilor. Studiază la Academia de Belle Arti Brera la Milano iar în 1950 începe să lucreze pentru radio și televiziune ca autor
Dario Fo () [Corola-website/Science/304654_a_305983]
-
Doar scenografii mă tolerează."" ""...pentru că, urmând tradiția bufonilor de curte medievali, ia în râs puterea, restituind demnitatea asupriților."" (Academia Suedeză) Fiul lui Felice și a Pinei Rota, copilări înconjurat de basmele bunicului și de poveștile călătorilor și meșteșugarilor. Studiază la Academia de Belle Arti Brera la Milano iar în 1950 începe să lucreze pentru radio și televiziune ca autor de texte satirice și actor. Pe 24 iunie 1954 se căsători cu Franca Rame la Milano, în bazilica Sf.Ambrozie. Din 1955
Dario Fo () [Corola-website/Science/304654_a_305983]
-
Facultății de Științe din București. Ca profesor universitar a format mai mulți studenți, unii dintre aceștia ajungând mai târziu cercetători valoroși. Printre aceștia pot fi enumerați: Traian Gheorghiu, Ștefan Vencov, A. Ionescu, N. Bărbulescu. A fost membru de onoare al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 . Prof. Constantin I. Miculescu a încetat din viață la data de 29 decembrie 1937 în București. A fost înmormântat, conform dorinței exprimate de acesta, în comuna Șuici, din județul Argeș. Profesorul
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
englezești și sovietice / rusești precum și în mediile științifice militare cum sunt: Universitatea Harvard, Universitatea California din Los Angeles (UCLA), misiune Apollo 14, Institutul de Radiocomunicații din Moscova, centrul medical Maimonides din New -York, Universitatea din Londra, spitalele Maudsley și Bethleem, Academia de Științe din New York, NASA prin direcția de cercetări biotehnologice. Experimentele au dat între 50% și 80% rezultate pozitive în sensul că s-au stabilit legături telepatice între emițător și receptorul-țintă. Existența reală a fenomenelor paranormale și implicit a transmisiei
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
artă contemporană, înființat în 1941. Orașul are patru școli secundare, patru școli elementare, asociate celor dintâi și două școli pentru elevi cu nevoi speciale: Heinrich-Feuerstein-Schule și Karl-Wacker-Schule. Mai există două școli de meserii, un Colegiu Sanitar și un Colegiu Agricol. Academia penrtu Educație Continuă și Dezvoltare Personală își are sediul în fostul spital regional. În fiecare an, în septembrie, un concurs hipic internațional se desfășoară la Donaueschingen.
Donaueschingen () [Corola-website/Science/304685_a_306014]
-
Le Jeudi" (Luxemburg), "Grădină", "Политика", "Književni list" (Șerbia), "Scritture Migranți", "Formafluens" (Italia), "Semn" (Republică Moldova), "România literară", "Viața românească", "Luceafărul", "Ramuri", "Adevărul literar și artistic", "Ziua literară", "Contemporanul", "Luceafărul de dimineață", "Argeș", "Calende", "Cafeneaua literară", "Tribuna", "Astra", "Familia", "Noua literatura", "Academia de poezie", "Ziarul de duminică", "Apostrof", "Conta", "Arca" (România), "La Revue de Belles Lettres" (Elveția), "Shirdanra" (Bangladeș), "yasakmeyve" (Turcia), "Beagle" (Japonia), "LA OTRA" (Mexic) etc. Poemele Lindei Maria Baros au apărut în peste 40 de antologii din întreaga lume , printre
Linda Maria Baros () [Corola-website/Science/303496_a_304825]
-
avocat în fața aceleiași curți. În Făgăraș reușește să scoată publicația "Orientul Latin" împreună cu fratele său Aron și Teofil Frâncu. La data de 16 martie 1878 N. Densușianu este ales membru corespondent al Academiei Române în domeniul istoriei, în acea perioadă președintele Academiei era Ion Ghica, iar secretar B. P. Hasdeu. Din 1878 N. Densușianu devine bibliotecar-arhivar la Academia Română și este însărcinat să efectueze o culegere de documente despre istoria României. În urma acestei misiuni atribuite de Academia Română, N. Densusianu a adunat în 38
Nicolae Densușianu () [Corola-website/Science/303522_a_304851]
-
Cuclin la București, cu scopul de a studia vioara, în 1903. Este respins pentru depășirea limitei de vârstă, dar se va înscrie în 1904 la teorie și armonie, putând studia în continuare și vioara. După trei ani de studiu la Academia Regală de Muzică, Cuclin obține o bursă de la ministrul Spiru Haret, pentru studii de muzică în Franța. Și, astfel, gălățeanul ia calea Parisului, unde va urma trei luni Conservatorul, dar nu va întruni numărul de voturi necesare admiterii. Deși lucrul
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
-l va trece refugiat la Iași și cântând în orchestra lui George Enescu. Sărăcia îl va persecuta în continuare pe tânărul compozitor până în 1919 când, după ce îl suplinise 7 luni pe Alfonso Castaldi la Conservator, va fi titularizat profesor la Academia Regală de Muzică. Biografia lui Cuclin înregistrează în 1920 căsătoria cu Zoe, născută Bucurencu, fostă Damian, pictoriță. Se cunoscuseră la Paris și vor trăi o frumoasă poveste de dragoste și fidelitate timp de 53 de ani, până la moartea Zoei. Cuplul
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
de proporții enorme, și rescriindu-și de mai multe ori sistemul, în întregime sau pe părți. Este respectat, dar ostracizat, nefiind niciodată în juriul festivalului Enescu, al cărui prim premiant fusese. La 90 de ani se propune primirea lui în Academie ca membru corespondent; se opune, însă, Mihai Beniuc, sub pretextul că Cuclin merită ori să fie membru plin, ori să nu fie deloc. Cuclin este profund dezamăgit și marcat; își scria discursul de recepție încă din 1969. Are în tot
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
du chant grégorien dans le passé jusqu'à nos jours et du chant byzantin, das l'avenir", Bucuresti : Bucovina I. E. Toroutiu, 1936 (comunicare la al V-lea Congres internațional de bizantinologie, Roma, 1936) "Les trois définitions de la musique", comunicare la Academia muzicală Chigi de la Siena Cuclin a scris foarte mult, în limbile română, engleză și franceză. Opera sa literară cuprinde piese de teatru, librete muzicale și poezii, foarte multe în manuscris. Dintre publicații, menționăm următoarele: "Destinée mystique. Poésies diverses", Bucarest : Imprimeries
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
de vară lucrează că ucenic al unui pictor de biserici, Constantinescu, care-l inițează în tehnică frescei. În 1933 se pregătește în atelierul lui Ion Theodorescu-Sion (unde îl are coleg pe viitorul pictor Geo Zlotescu) pentru examenul de admitere la Academia de Arte Frumoase din București. În perioada 1933 - 1936 George Ștefănescu studiază la Academia de Arte Frumoase din București, în clasa de pictură condusă de Nicolae Dărăscu, care-l prețuiește pentru vocația de colorist și care mai tarziu îi va
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
în tehnică frescei. În 1933 se pregătește în atelierul lui Ion Theodorescu-Sion (unde îl are coleg pe viitorul pictor Geo Zlotescu) pentru examenul de admitere la Academia de Arte Frumoase din București. În perioada 1933 - 1936 George Ștefănescu studiază la Academia de Arte Frumoase din București, în clasa de pictură condusă de Nicolae Dărăscu, care-l prețuiește pentru vocația de colorist și care mai tarziu îi va acorda o caldă prietenie . Expune pentru prima data in 1936 lucrări de pictură într-
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
ajuns membru al senatului și în 1844 a fost numit primar al orașului liber crăiesc Timișoara. În această calitate a inițiat o serie de proiecte. În 1845 s-a înființat prima asociație muzicală, iar în 1846 Școala de Muzică și Academia de Drept. A luat măsuri care au dus la dezvoltarea industriei și comerțului, în 1846 înființându-se Fabrica de tutun și prima casă de economii din Banat. A introdus iluminarea străzilor cu gaz lampant. După 1849 a reușit în scurt
Johann Nepomuk Preyer () [Corola-website/Science/303540_a_304869]
-
perioadă a urmat cursurile Facultății de Filologie și a celei de Litere. În 1949 și-a susținut teza de doctorat cu titlul "„Viața și petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”". În 1949 a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeș. Între anii 1956-1958 a fost profesor de limbile greacă și franceză la Seminarul Teologic „Ioan Popasu” din Caransebeș, iar în 1959 conferențiar la Institutul Teologic din Sibiu, unde a predat teologia simbolică și limba greacă
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
o epocă de mari prefaceri pentru Moldova, la 20 aprilie 1853, la Botoșani. După absolvirea școlii primare și a gimnaziului la Botoșani, a fost trimis la Iași ca sa-și continue studiile la Colegiul Național (una dintre instituțiile continuatoare ale fostei Academii Mihăileane). Tatăl său, om receptiv pentru progres și învățătură, l-a încurajat pe Elie în hotărârea lui de a deveni inginer. Astfel, tânărul Elie a plecat la Bruxelles, în anul 1872, unde a urmat cursurile la Școala Politehnică, pe care
Elie Radu () [Corola-website/Science/303560_a_304889]
-
prin cluburi (incl Ginger Baker), cu RATED X (trupa nemțească cu care a editat două albume)-fiind un muzician complet a avut propriul big band și a cântat la turnire de dans internaționale cu Michael Hall. A terminat studiile la academia de jazz W. Hartman. O viață muzicală complexă, onorând comenzi dintre cele mai variate. Firește, când PHOENIX s-au repus pe roate a fost din nou alături de fugari. A revenit în țară în ianuarie 1990 (Revoluția i-a prins pe
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
online "Le Courrier des Balkans"), Armîn Pongs (jurnalist, editor din München), Alison Mutler (corespondent-șef al Associated Press), Daniel Condurache (profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Luca Niculescu (redactor-șef la Radio Delta RFI), Alin Ionescu (jurnalist la "Academia Cațavencu"), Nicoleta Fotiade (coordonator al Agenției de Monitorizare a Presei), Radu Ciobotea (redactor-șef al Ediției de Vest a "Evenimentului Zilei"), Toni Hrițac (redactor-șef al "Ziarului de Iași") și Ștefan Susai (jurnalist la Radio Delta RFI Iași și corespondent
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara. Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee europene și americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și a mai multor academii din străinătate. A întemeiat școala românească de hidrobiologie și ihtiologie. L-a recomandat ca șef de secție pe oceanologul și biologul Mihai C. Băcescu.
Grigore Antipa () [Corola-website/Science/303580_a_304909]
-
Lucian N. Vințan (n. 27 august 1962, Cisnădie) este prof. univ. dr. ing. și conducător de doctorate în știință și ingineria calculatoarelor, la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu și membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din România. A adus contribuții științifice originale în următoarele domenii: algoritmi avansați de aritmetică binara; microprogramare dinamică (accelerator limbaj Fortran 77); metode analitice de evaluare și optimizare a unor microarhitecturi avansate; modelarea și simularea unor arhitecturi avansate
Lucian Vințan () [Corola-website/Science/303608_a_304937]
-
Germania (Universitatea din Karlsruhe - 2001; Siemens AG CT IC, Munchen, 2002, 2003; Universitatea din Augsburg - 2003, bursa DAAD NATO; Compania Continental Nuremberg - 2004, Siemens CT IC, Munchen, 2005), S.U.A. (Universitatea Columbia-Missouri - Visiting Scholarship 1999, USIA) etc. • Ales membru titular al “Academiei de Stiinte Tehnice din România” din anul 2012 (ales membru corespondent în anul 2005) • Premiul “Tudor Tănăsescu” al Academiei Române pe anul 2003, decernat în 23 decembrie 2005, pentru lucrarea “Simularea și optimizarea arhitecturilor de calcul în aplicații practice” Titlul onorific
Lucian Vințan () [Corola-website/Science/303608_a_304937]