30,120 matches
-
în exercițiile date dar are 1-2 erori de calcul -află numărul necunoscut doar exercițiile simple -operează corect cu terminologia și calculează corect -operează cu terminologia dar greșește la calcul -folosește corect doar un elemente de limbaj matematic -exprimă în scris demersul parcurs în rezolvarea problemei -exprimă în scris cu unele erori demersul parcurs în rezolvarea problemei -exprimă cu erori demer parcurs în rezolvarea problemei -reprezintă grafic corect mărimile din problemă și relațiile dintre ele -reprezintă grafic mărimile din problemă, cu unele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
necunoscut doar exercițiile simple -operează corect cu terminologia și calculează corect -operează cu terminologia dar greșește la calcul -folosește corect doar un elemente de limbaj matematic -exprimă în scris demersul parcurs în rezolvarea problemei -exprimă în scris cu unele erori demersul parcurs în rezolvarea problemei -exprimă cu erori demer parcurs în rezolvarea problemei -reprezintă grafic corect mărimile din problemă și relațiile dintre ele -reprezintă grafic mărimile din problemă, cu unele erori la reprezentarea relațiilor dintre ele -reprezintă grafic, parțial cor mărimile
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
obiectivelor de referință stipulate în programe școlară (1.7, 1.8, 2.5, 3.1, 4.1, 4.2).Pentru realizarea obiectivelor am conceput și organizat diferite activități de învățare care pornesc de la experiența de viață, concretă a elevilor. Pe parcursul demersurilor didactice aferente am urmărit în principal dezvoltarea reprezentărilor spațiale, dezvoltarea raționamentului și aplicarea în practică a cunoștințelor de geometrie. Elevii au fost îndrumați să observe, să identifice și să recunoască forme plane și spațiale pe corpuri geometrice și obiecte din
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
și deschise, linii curbe, ajungând apoi să soluționeze unele probleme legate de aceste(clasificări, proprietăți, perimetre) 1 Păduraru, V., Platon, A., Balan, M.,D.-Matematica pentru perfecționarea învățătorilor(elemente de metodică), vol.II, Editura PanEuropa, Iași, 2001, p.81 Pe parcursul demersului didactic am observat cum elevii participă la executarea unor sarcini: construirea pe bănci (din diferite materiale) a liniilor frânte și curbe, scrierea literele mari de tipar formate din linii frânte, apoi pe cele formate din linii curbe, apoi pe cele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
90% din elevi și-au însușit corect și conștient noțiunile de geometrie, procentul de 10% însemnând 3 elevi care au obținut calificativul suficient. Aceștia au fost sistematic solicitați pentru sarcinile de lucru orale și practice ulterioare din orice moment al demersului didactic. Din discuțiile cu elevii și respectând rigoarea științifică am observat că elevii conștientizează că unghiul este tot o figură geometrică, ce poate avea diferite mărimi. Am considerat oportun orientarea observațiilor asupra mărimilor unghiurilor, prin identificarea unghiurilor (drepte, ascuțite, obtuze
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
unui proces didactic reușit; -analiza proceselor de evaluare permite relevarea esenței acestei acțiuni și anume aceea de cunoaștere a efectelor activității desfășurate și a rezultatelor în vederea perfecționării procesului în etapele următoare; -trăsătura definitorie a actului evaluativ este prezența în orice demers didactic pe tot parcursul procesului, de la determinarea obiectivelor până la rezultate; -este necesară îmbinarea celor trei forme de evaluare: inițială, formativă, sumativă, folosind, însă, cu precădere evaluarea formativă, care permite dezvăluirea cauzelor eșecului școlar care are un caracter predictiv; -criteriul fundamental
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
referință din programa școlară, am ales acele obiectivele de referință adecvate nivelului de cunoștințe, măsurabile și în corelare cu tema . Fiecărei activități de învățare i-am alocat acele resurse pe care le-am considerat necesare pentru conceperea strategiei și evaluarea demersului didactic. Activitățile de învățare au fost evaluate pe parcursul traseului didactic prin metode și probe variate și în număr suficient, fiind aplicate tuturor elevilor. Am utilizat astfel :probe orale, probe scrise(fișe de lucru), activități practice, teme în clasă (activități independente
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
o alternativă la planificarea normativistă): primarul nu mai poate conduce orașul ca și cum el ar fi singura instanță reglementatoare; "urbanismul strategic" cere medieri, mobilizarea unor noi și noi actori, compromisuri rezonabile și adoptarea logicii precauției; rămâne dominantă raționalitatea pragmatică bază a demersului strategic implementat prin acțiuni responsabile conform unor logici procedurale. 7. De la asimilare la inserție și integrare. Prin politica de asimilare se nega identitatea celor mai diferite persoane și grupuri, urmărindu-se ca doar caracteristicile culturale ale majorității să fie recunoscute
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
2: siturile-pilot (între 1990 și 1993, au fost alese 60 de "situri-pilot de integrare", pe baza determinării procentajului străinilor, a ratei șomajului, a indicilor sărăciei etc. Aceste situri au beneficiat de mijloace (financiare) suplimentare; harta acompanierii școlare: furnizarea de metode, demersuri etc. care să faciliteze însușirea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, învățarea cetățeniei, constituirea de centre de resurse, valorizarea celor însușite, încurajarea voluntariatului, a tutoratului etc.; femeile de legătură, mediatoare sociale și culturale, care favorizau comunicarea cu serviciile, între servicii administrative și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Ea ar trebui să contractualizeze angajamentele diferiților parteneri. În 1999, Direcția Generală a Urbanismului, Habitatului și Construcțiilor (DGUHC), Delegația Interministerială a Orașului (DIV) și Uniunea Națională a Federațiilor și Oficiilor care Închiriază la Prețuri Moderate (UNFOHLM) au pus la punct demersul gestiunea urbană de proximitate ca fiind "ansamblul actelor ce contribuie la buna funcționare a unui cartier": Gestiunea urbană de proximitate face parte integrantă din politica orașului, urmărind rezolvarea problemelor vieții cotidiene ale locuitorilor din cartiere. Este un răspuns calitativ pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pus cu mai mare acuitate problema perenității postului, a profesionalizării lor. Instituționalizarea acestor dispozitive a implicat definirea profesiilor, a competențelor necesare, a altor referențiale. De la apariția politicilor orașului, asistenții sociali și sociologii au resimțit (în Franța) necesitatea de a reconstrui demersurile colective de intervenție socială locală. Meseriile orașului, profesiile orașului au încorporat și economiști, demografi, istorici, geografi, desigur urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii, profesii, calificări și competențe implicate în înstăpânirea actuală și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
etică, dar în primul rând legate de: urbanism, arhitectură, locuire, securitate publică, transport, servicii publice, asistență socială, cercetare sociologică. Nu pot fi evitate întâlnirile permanente între politicieni, profesioniști și cetățeni, toți în manieră proprie autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
le lăsau micii burghezi, aceștia (muncitorii) vor merge să locuiască la periferie, unde locuințele erau ieftine, pe măsura salariilor lor mici. Habitatul muncitorilor va rămâne un sector liber sau, mai degrabă, abandonat de către stat"1. Segregarea spațială rezulta dintr-un demers al orașului care disocia reflecția și acțiunea asupra spațiului urban de reflecția și acțiunea asupra ariei locuite de populație. Urbanismul lui Haussmann, "organizator și liberal totodată, a căutat mai puțin să afecteze spațiile decât să lase să se desfășoare forțele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la activitățile meseriașilor"2. Primele inițiative de planificare urbană nu au fost impulsionate de către stat, ci de către municipalitate. Construcția metroului parizian este, astfel, rezultatul unei inițiative lansate de către Consiliul municipal al Parisului. Raportul comisiei speciale metropolitane inaugura, în 1883, primul demers "prospectiv". Acesta proiecta marile artere de circulație prevăzute pentru oraș. Din 1883 până la punerea în act a proiectului, în 1898, aleșii municipali parizieni și-au afirmat progresiv voința de a controla urbanizarea spontană. Extensia urbană nu mai era considerată drept
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Există probleme de rezolvat, dificultăți de învins, care variază după loc, climat, obiceiuri, stare sanitară, probleme economice diferite de la țară la țară; ei, bine! aceste probleme trebuie rezolvate una câte una, și nu printr-o formulă unică"56. Miza acestui demers era pentru Gambetta și ai săi dezamorsarea turbulențelor revoluționare și liniștirea proprietarilor afectați de episodul tragic al Comunei. Ea face să existe interes pentru diferitele pericole ale realității sociale (alcoolismul, încăperile insalubre, tuberculoza, exploatarea copiilor etc.), însă fără să le
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tehnocratice și birocratice, urbanismul reprezintă oportunitatea unei reintegrări civice a cetățenilor în oraș"176. Legea de orientare funciară (LOF) din 1967 simbolizează această voință de a modifica în profunzime maniera de a face urbanism, asociind concertarea și planificarea în același demers: "elaborarea conjugată". Această lege înțelegea să instaureze noi raporturi între stat, colectivitățile locale și persoanele de drept public și de drept privat, prin introducerea noțiunii de concertare în materie de amenajare locală. Ministerul Echipamentului voia să acționeze în concertare cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a solurilor (POS), sunt concepute în cadrul Comisiilor Locale de Amenajare și Urbanism (CLAU), care reunesc aleși și funcționari ai administrațiilor de stat. Or, mulți aleși locali au considerat acest dispozitiv o capcană. Elaborarea "conjugată" a POS îi constrângea să raționalizeze demersul planificator cu riscul de a face mai delicate relațiile lor cu propriii administrați. Până atunci, confidențialitatea și lacunele formale ale planurilor de urbanism ofereau aleșilor posibilitatea de a concilia căutarea unei mai bune coerențe a investițiilor publice urbane cu grija
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care încurajează participarea, constatăm că modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François Bloch-Lainé că notabilii au îndeplinit un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
timpul pe care îl promova, prospectiva legitima inserția științei în luarea deciziilor politice. Oportunitatea pe care o oferea prospectiva, de a apropia știința de putere, este explicit indicată în articolul întemeietor al lui Gaston Berger: Spunem mai întâi că orice demers de acest gen se bazează pe strânsa colaborare a filosofilor, atenți la finalități și preocupați de valori, cu specialiștii, perfect informați asupra realităților și asupra tuturor mijloacelor pe care le pun la dispoziție diversele tehnici. Vrem să lucreze împreună un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
medic, un statistician, un demograf... Am suferit prea mult din cauza separării înțelepciunii de putere pentru a nu dori acum colaborarea celor care determină ce este de dorit cu aceia care știu ce este posibil 227". A vorbi în numele Istoriei, privilegiind demersul moral al deciziei politice și măiestria unei retorici a principiilor și valorilor, constituia, până atunci, o aptitudine esențială în dezbaterea publică. Virtuozitatea de a trage lecții din istorie îngăduia unora să dea lecții altora. Atitudinea prospectivă pretindea acum, dimpotrivă, o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spațiilor mai restrânse. Cărțile albe și schemele de amenajare sugerau, la nivelul unei metropole, al unei regiuni sau subansamblu regional, obiectivele operaționale care aveau vocația de a impregna procesul decizional ce viza teritoriul respectiv. Planificarea urbană era principala traducere a demersului prospectiv în practicile concrete. Confruntată cu exigențele schimbării, societatea urbană nu putea să mai spere, potrivit moderniștilor, să-și apere coeziunea refăcând modalități tradiționale de reglare socială. Ea trebuia să se adapteze, să parieze pe destinul său, și aceasta în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deschiderea spre opțiuni. Nu fiindcă pe termen lung totul devenea posibil, ci fiindcă prospectiva putea indica diferitele căi ale posibilului; urbanismul, amenajarea teritoriului și organizarea conștientă a spațiului solicitau o gândire a viitorului. Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii Demersul prospectiv reduce influența oamenilor politici asupra definirii orientărilor programatice ale țării, sporind-o pe cea a experților asociați planificării. Curentul modernist nu mai valorifică Planul de dragul Planului. El nu militează în favoarea ștergerii politicii în fața tehnicii, desigur, dar pune problema articulării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problematica creșterii urbane. Este era dotărilor suportul unei creșteri urbane "menite să dea viață betonului". Acțiunea Ministerului Tineretului și Sportului se solidariza cu mișcările tinerilor, sprijinea activitățile sportive, viza să pună la dispoziția tinerilor mijloace de promovare și de educare; demersul său se afișa ca degajat de prejudecăți ideologice, postulând că problemele sociale se traduc în "nevoi" a căror satisfacere depinde de dotările potrivite. În consecință, serviciile statului elaborează grile de dotare din ce în ce mai sofisticate. În entuziasmul creșterii economice, costurile funcționării acestor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a-i instrui. Consistența juridică a contractelor de amenajare a orașelor mijlocii este, desigur, slabă 5, dar finalitatea lor adevărată era de a "forma" aleșii. Era vorba, în cadrul negocierilor care precedau constituirea dosarului, de sensibilizarea aleșilor municipali față de noile demersuri de dezvoltare urbană, mai mult calitative decât cantitative. Obiectivul era de a-i responsabiliza față de dezvoltarea orașului, de a modifica atitudinile acestora față de stat. Întemeierea proiectului 291 trebuia să se bazeze pe conformitatea cu normele tehnice stabilite în mod abstract
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
notorietatea culturală a Parisului nu a avut efectele scontate asupra societăților internaționale: singurele două sedii europene ale unor mari firme internaționale (IBM și Grace) și-au ales domiciliul la Paris, celelalte au preferat Londra sau Bruxelles-ul, unde fiscalitatea și demersurile administrative sunt mai puțin greoaie. Marele Arc din La Défense sau Opera Bastille au fost inițiative de prestigiu dar a căror eficiență economică nu e încă verificată"335. Împingând analiza mai departe, Philippe Genestier se îndoiește de posibilitatea ca un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]