29,892 matches
-
abia în luna iunie 1905, dar chiar și înainte de aceasta influența lui era hotărîtoare. Dacă n-ar fi fost el, "Sămănătorul" ar fi devenit doar o altă "Albină". După 1903, revista nu a mai fost subvenționată de stat. Iorga a mutat birourile redacționale acasă la el. Iorga și-a dat demisia în octombrie 1906 din cauza dificultăților financiare, gest datorat în cea mai mare parte conflictelor dintre el și membrii redacției "Sămănătorul". Dimitrie Anghel, prieten al lui Iorga, susținea că era imposibil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românilor, ci și a altor naționalități. Contele Albert Apponyi, ministrul maghiar al învățămîntului, a instituit "legile Apponyi", contrarii politicii prevăzătoare a lui Farens Deák și Josef Eötvös. Măsurile lui însemnau maghiarizarea învățămîntului primar. Atunci cînd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajdùdorog, o regiune pur maghiară, Iorga și-a exprimat indignarea față de "absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care acești grofi feudali, cîțiva magistrați megalomani și evreii încearcă să-l instituie atacînd ultima redută a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
combustibil și 100.000 de morți de tifos. Elita bucureșteană (membrii Regimului care reușiseră să fugă) a devenit și mai strîns unită la Iași. Politica a devenit într-o măsură și mai mare o afacere de familie. Brătianu s-a mutat într-o casă vecină cu aceea a lui Iorga. Din cînd în cînd, Iorga își trimitea copiii la dușmanul său ca să afle ultimele vești 56. Întregul Regim devenise "o afacere domestică a unei singure familii". Stere, Tzigara-Samurcaș, Marghiloman și aliații
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alfabetizare. În perioada aceasta, s-a înregistrat pentru prima dată un număr mare de evrei la întrunirile Ligii Culturale. Iorga le-a cerut să fie români patrioți și a condamnat excesele antisemite 149. În noiembrie 1929, Liga Culturală s-a mutat într-un sediu nou. Școala Misionară avea drept scop educarea națională și morală a femeilor, după care acestora li se cerea să se întoarcă în satele lor și să ridice nivelul patriotic și moral, să răspîndească cunoștințe și să contribuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Orice critică era considerată de el "o campanie de presă îndreptată împotriva lui"83. Două incidente care au avut loc în stațiunea Mangalia de la Marea Neagră, unde Iorga achiziționase o casă modestă, merită să fie menționate. Atunci cînd Iorga s-a mutat în ea, cîțiva oameni adunați în fața casei susțineau că fusese cumpărată din banii primiți ca mită. Iorga își amintea cu indignare că remarcile acestor lepădături erau rostite "în auzul copiilor mei!" Tot la Mangalia, o delegație de șomeri a făcut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să-și continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan, a venit să stea cu ei, ca și fiica cea mai mică a lui Iorga, dra Alina. Iorga se mutase la Văleni ca să-și găsească liniștea și, asemenea eroilor din antichitate care se refugiau la sînul Mamei Gea și-și recăpătau puterea, el spera într-o regenerare. Devotamentul său față de Văleni ca un fel de sat sămănătorist era foarte asemănător
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a devenit de nelocuit. În timp ce Iorga contempla ruinele și tot ceea ce clădise o viață întreagă, atitudinea lui dîrză i-a surprins atît pe prieteni cît și pe dușmani; doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-a mutat în casa deteriorată, dar locuibilă a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia sa scăpase nevătămată 32. Dar a existat un corolar la cutremur, care s-a răspîndit în rîndul legionarilor. Legionarii, datorită "cultului morții" atît de drag lor așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Antonescu o detesta din toate băierile inimii? Sau ostilitatea fățișă a nemților față de Iorga? S-ar putea să fi fost oricare din aceste motive, întrucît nu se exclud unul pe celălalt. La cîteva zile după cutremur, familia Iorga s-a mutat în casa lor rămasă nevătămată de pe Strada Codrului din Sinaia. Trebuie să fi fost o ușurare după atmosfera infestată de legionari de la Văleni. Doamna Lucia a rămas la Văleni. Lui Iorga, doamnei Catinca și servitoarei lor, Aneta Cazacu, li s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
gîscă prin fața monumentului din Feldhernhalle... Unde era atunci Germania de astăzi? Așa cum scria Luigi Barzini cu atîta capacitate de percepție: "Nu trebuie să fie inventată..." Operația efectuată după cel de al Doilea Război Mondial a fost simplă, razele proiectoarelor fiind mutate spre aspectul european civilizat al Germaniei, ceea ce a fost destul de ușor, din moment ce cealaltă Germanie era îngropată sub ruinele Cancelariei Reichului de la Berlin (sau, la München, sub ruinele monumentului din Feldhernhalle aruncat în aer de Corpul de Ingineri al Armatei Statelor Unite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
risipiți În toată țara și În teritoriile anexate, formând În 1945 cel mai mare grup de persoane strămutate de naziști. Astfel, migrația economică forțată a fost principala experiență socială pentru mulți civili europeni, inclusiv pentru cei 280.000 de italieni mutați cu forța În Germania de foștii lor aliați, după ce Italia a capitulat În fața Aliaților, În septembrie 1943. Majoritatea lucrătorilor străini din Germania au fost aduși Împotriva voinței lor - dar nu toți. Unii dintre cei prinși În vârtejul eșecului german din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ales. În alte zone, Încă dinainte de sfârșitul războiului funcționa o politică oficială. Inițiativa le aparținea, bineînțeles, nemților, care ordonaseră exterminarea evreilor și expulzarea În masă a polonezilor și a altor popoare slave. Sub dominația germană, românii și maghiarii s-au mutat dintr-un loc În altul Între 1939 și 1943, În funcție de noile frontiere ale Transilvaniei aflate În dispută. Autoritățile sovietice au organizat la rândul lor o serie de schimburi forțate de populație Între Ucraina și Polonia: un milion de polonezi au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe un număr egal de slovaci din Ungaria. Alte transferuri de acest gen s-au realizat Între Polonia și Lituania și Între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică; În locul celor 600.000 de germani și italieni plecați din nordul Iugoslaviei au fost mutați 400.000 de oameni din sud. Ca peste tot, indivizii În chestiune nu au fost consultați. Dar cel mai mare grup afectat au fost germanii. Germanii din estul Europei ar fi fugit probabil oricum spre Apus: În 1945, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fie puși la muncă silnică”. Sfârșitul primului război mondial a creat sau a ajustat frontiere, lăsând populațiile neatinse 6. După 1945, s-a Întâmplat exact invers: cu o singură excepție majoră, granițele au rămas relativ intacte, În timp ce oamenii au fost mutați. Politicienii occidentali Împărtășeau senzația că Liga Națiunilor și clauzele minorităților din Tratatele de la Versailles eșuaseră și că ar fi o greșeală să se Încerce resuscitarea lor. Prin urmare, au Încuviințat cu destulă ușurință transferurile de populație. Dacă minoritățile care supraviețuiseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Birobidjan („patria” destinată evreilor În est) și În Asia Centrală sovietică, unde mulți evrei polonezi fuseseră trimiși anterior, Între 1939 și 1941: editura MVD tipărise și pregătise pentru distribuție, Într-un milion de exemplare, broșura care explica „De ce evreii trebuie mutați din regiunile industriale ale țării”. Se pare, Însă, că până și Stalin a ezitat (Ilya Ehrenburg l-a avertizat că un proces-spectacol al doctorilor evrei ar avea un efect devastator asupra opiniei publice occidentale); În orice caz, a murit la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europei justifică impresionanta migrație În masă din anii ’50 și de la Începutul anilor ’60. Aceasta a luat trei forme. În primul rând, bărbații (și Într-o măsură mai mică femeile și copiii) au abandonat satul pentru oraș și s-au mutat În regiuni mai dezvoltate ale țării. În Spania, peste un milion de locuitori din Andaluzia s-au mutat spre nord, În Catalonia, În cele două decenii de după 1950: În 1970, 1,6 milioane de spanioli născuți În Andaluzia părăsiseră regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
forme. În primul rând, bărbații (și Într-o măsură mai mică femeile și copiii) au abandonat satul pentru oraș și s-au mutat În regiuni mai dezvoltate ale țării. În Spania, peste un milion de locuitori din Andaluzia s-au mutat spre nord, În Catalonia, În cele două decenii de după 1950: În 1970, 1,6 milioane de spanioli născuți În Andaluzia părăsiseră regiunea natală, 712.000 dintre ei fiind stabiliți numai În Barcelona. În Portugalia, un procent substanțial de locuitori din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
părăsiseră regiunea natală, 712.000 dintre ei fiind stabiliți numai În Barcelona. În Portugalia, un procent substanțial de locuitori din sărmana regiune Alentejo au plecat la Lisabona. În Italia, Între 1955 și 1971, aproximativ nouă milioane de oameni s-au mutat dintr-o regiune a țării În alta. Acest fenomen nu se limita la zona mediteraneană. Milioanele de tineri care au abandonat Republica Democrată Germană În favoarea Republicii Federale Germane Între 1950 și 1961 optau poate pentru libertate politică, dar, Îndreptându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
căutau și slujbe bine plătite și o viață mai bună. În această privință, ei diferă foarte puțin de contemporanii lor spanioli sau italieni - sau de sfertul de milion de suedezi din centrul și nordul rural al țării, care s-au mutat la oraș În deceniul de după 1945. Mare parte din această mișcare a fost provocată de inegalitățile de venit; dar dorința de a scăpa de privațiuni, izolare, plictiseala vieții de țară și de strictețea ierarhiilor rurale tradiționale au avut și ele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ieftine și comode ale libertății și mobilității urbane, populare printre tineri și lăudate cum se cuvine - În special modelul Vespa - În orice film contemporan din sau despre Italia. La Începutul anilor ’60 Însă, automobilul s-a impus În Europa Occidentală, mutând traficul de pe șine pe șosele și din transportul public În cel privat. Rețelele de căi ferate atinseseră cote maxime ca lungime și volum de utilizatori În anii de după primul război mondial; acum, serviciile neprofitabile au fost suprimate și mii de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și omologii lor din primăriile comuniste, ei au optat pentru construcții masive și omogene - fie pe terenul intravilan rămas În urma războiului, fie la marginea Înverzită a orașelor. La Milano și Barcelona, unde prima generație de migranți din sud s-a mutat din barăci În blocuri-turn În cursul anilor ’60, efectul amintea deprimant de blocul sovietic - cu dezavantajul suplimentar că mulți dintre „chiriași” nu-și permiteau să Închirieze locuințe În apropierea locului de muncă. Ei erau astfel sortiți navetei cu mijloace de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
flexibilitatea infinită a Vestului prosper și liberal, de capacitatea sa de a absorbi pasiuni și diferențe. În societatea burgheză, pretindeau ei, represiunea este endemică. Imposibil să se fi evaporat. Represiunea care lipsea pe străzi trebuia să fie undeva: ea se mutase În sufletul oamenilor - și mai ales În trupurile lor. Herbert Marcuse, un intelectual german care și-a Început cariera sub Republica de la Weimar și care a sfârșit În sudul Californiei - adaptându-și abil epistemologia la noul mediu -, oferea o combinație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu doar marginalizată, ci exclusă complet din parlament. „Sistemul” părea, Într-adevăr, condus numai de „ei”, cum susținea de ceva vreme Noua Stângă. De voie, de nevoie, studențimea radicală și-a asumat rolul de opoziție „extraparlamentară”, iar politica s-a mutat În stradă. Cazul cel mai cunoscut, primăvara anului 1968 În Franța, a fost și cel mai efemer. El Își datorează celebritatea elementului-surpriză și simbolismului special al insurgenței În Paris, și nu unor efecte durabile. Evenimentele din mai au Început În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atacaseră sediul American Express din centrul capitalei franceze, s-a format o mișcare condusă, printre alții, de Cohn-Bendit. Două săptămâni mai târziu, campusul din Nanterre a fost Închis În urma ciocnirilor dintre studenți și poliție, iar mișcarea - și acțiunea - s-a mutat În venerabilele clădiri ale Sorbonei, În inima Parisului. Trebuie să subliniem caracterul minor și local al problemelor care au declanșat evenimentele din mai și să nu ne lăsăm Înșelați de programele ambițioase și de vocabularul puternic ideologizat din săptămânile următoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
postbelic european și se deschidea la timp În fața comerțului internațional. Din 1961, produsul național brut a crescut constant. Procentul celor care munceau pământul - un lucrător din doi În 1950 - a scăzut brusc când țăranii din sud și vest s-au mutat În nordul țării să lucreze În fabrici și În industria turistică În plină dezvoltare: În 1971, numai un spaniol din cinci lucra În agricultură. Deja la jumătatea anilor ’60, după criteriile ONU, Spania Încetase să mai fie „o țară În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avut parte de un asemenea noroc. Apariția Cartei 77 a incitat o curajoasă scrisoare de sprijin din partea scriitorului Paul Goma și a altor șapte intelectuali români, care au fost cu toții reduși prompt la tăcere. În rest, România a rămas la fel de mută cum fusese timp de trei decenii. Goma a fost alungat În exil și nimeni nu i-a luat locul. Occidentul purta o parte de responsabilitate pentru toate acestea: chiar dacă ar fi apărut o Cartă 77 românească sau o versiune locală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]