31,059 matches
-
pictura lui Baldi Layyaro, Pietro Rotari, Marcantonio Franceschini, Gregorio Lazzarini din colecția noastră.Ele încearcă să exemplifice câteva din inovațiile stilistice ale picturii italiene din secolul al XVII-lea ca: larga deschidere a compoziției, accentuarea voită a motivului central, funcția plastică a clar-obscurului, totul înclinând spre sugerarea mișcării. Compozițiile „Atalanta și pețitorii” de G.B. Pittoni și „David cu capul lui Goliat”, de Pompeo Batoni, ilustrează în colecția noastră accentuarea aspectelor decorative ale picturii italiene din veacul al XVII-lea, reflectând gustul
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
din secolul XV, „Turnul din Babel”, tablou atribuit lui Geerhard van Haarlem, apropiat prin viziune de primitivii olandezi, excelează prin minuția tehnică, prin grandoarea perspectivei și prin preocuparea accentuată pentru amănunt. Aspectele vieții cotidiene, care au stat în centrul preocupării plastice, și-au găsit exprimarea printr-un larg registru de forme, datorate diversității școlilor de pictură. Peisajul animat, reprezentat în colecția noastră prin lucrarea lui Philips Wouwermans, „Tabăra militară”, se impune atenției prin spontaneitatea și realismul interpretării. Larga deschidere perspectivală, animarea
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
perspectivală, animarea peisajului prin grupurile de figuri, animale mici și plante răzlețe, efectele de lumină filtrată prin densitatea norilor, dau compoziției un farmec pitoresc, căruia i se adaugă notabile calități cromatice. Scena de gen, cea mai pregnantă formă de redare plastică a realității imediate, desprinsă din compoziții pentru a se contura independent, poate fi exemplificată prin câteva lucrări din colecția noastră, printre care amintim „Muzicanți de stradă”, „Scenă de cârciumă”, lucrări de accentuată factură realistă, aparținând unor autori anonimi din secolul
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
1655 își datează pânza „Natură statică cu vânat păzit de câini”, remarcabilă operă în patrimoniul Muzeului de Artă Timișoara. Într-o compoziție savant construită, în care predilecția pentru minuție și pentru valorile tactile ale imaginii sunt evidente, artistul creează efecte plastice de mare virtuozitate, distingându-se printre reprezentații de seamă ai marii maniere flamande. Portretul, gen de largă răspândire, este prezent în colecția nostră doar prin câteva lucrări: „Portrat de tânăr”, de Frans Pourbus cel Tânăr, sau „Portret de bărbat cu
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
de predilecție ale acetora, fiind exponente ale ideologiei și gustului oficial al epocii (Aldolf Humborg, Vastag György, Adolf Bock). Climatul de efervescență social-politică și culturală a secolului XIX reflectă pregnant, cu toată opoziția academiilor, mișcările novatoare și din domeniul artelor plastice. Ele se resimt și în pictura maghiară, care la începutul secolului al XX-lea dobândește un caracter profund național. Prin diferite modalități de expresie, alături de filonul realist prezent în lucrarea lui Agghàzy Gyula, „Executorul”, sau a lui Maradàsz Victor, „Gheorghe
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
secolelor XIX și XX, când Parisul, devenit centru al vieții cultural-artistice europene, cunoaște cele mai violente confruntări între noile curente și conformismul unei arte tradiționaliste ce slujea oficialităților vremii. Lucrările pe care le deținem sugerează doar unele aspecte ale climatului plastic francez din această perioadă: preocupările școlii de la Barbizon se reflectă în „Peisaj la Fontainbleau” a lui Diaz de la Peňa, sau în pictura lui Jules Dupré; influențe ale impresionismului se remarcă în pictura semnată de Fernand Gérard le Gout, „Ieșirea din
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
onoare al Academiei Române din 8 septembrie 1993. S-a născut într-o familie de intelectuali din București. Tatăl său, Nicolae Mihăescu, a fost asistentul lui Tudor Vianu. Și-a făcut studiile liceale (Liceul Sfântul Sava) și universitare (Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”) la București. În 1961 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Între 1960 și 1963 a fost directorul artistic al revistei „Secolul 20”, a cărei concepție grafică îi aparține și, ulterior, al revistei "Luceafărul" (1964-1966). În 1963 a
Eugen Mihăescu () [Corola-website/Science/305348_a_306677]
-
de intelectuali din București. Tatăl său, Nicolae Mihăescu, a fost asistentul lui Tudor Vianu. Și-a făcut studiile liceale (Liceul Sfântul Sava) și universitare (Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”) la București. În 1961 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Între 1960 și 1963 a fost directorul artistic al revistei „Secolul 20”, a cărei concepție grafică îi aparține și, ulterior, al revistei "Luceafărul" (1964-1966). În 1963 a expus la Bienala de la Sao-Paolo, iar peste doi ani și-a deschis prima
Eugen Mihăescu () [Corola-website/Science/305348_a_306677]
-
fost directorul artistic al revistei „Secolul 20”, a cărei concepție grafică îi aparține și, ulterior, al revistei "Luceafărul" (1964-1966). În 1963 a expus la Bienala de la Sao-Paolo, iar peste doi ani și-a deschis prima expoziție personală la Galeriile Fondului Plastic din București. După stabilirea în Elveția, la Lausanne (1967), a devenit directorul artistic al Editurii Rencontre și a publicat desene în "Le Monde" și "Le Figaro litéraire". În 1981 s-a stabilit la New York și a devenit colaborator permanent în
Eugen Mihăescu () [Corola-website/Science/305348_a_306677]
-
Directorilor de Artă din New York; în 1988 a primit Diploma de onoare pentru artă, acordată de Academia Româno-Americană de Științe și Arte, iar în anul 2000 Ordinul Național pentru Merit, în grad de Mare Ofiter. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (1961).
Eugen Mihăescu () [Corola-website/Science/305348_a_306677]
-
industria de armament, generatoare (și generatoare eoliene) și în radare. De asemenea, samariul are și alte utilizări; elementul, împreună cu compușii său, sunt folosiți ca și catalizatori și ca reactivi chimici. Acești reactivi pe bază de samariu ajută la descompunerea materialelor plastice, la decloruarea poluanților ca bifenilii policlorurați și la deshidratarea și deshidrogenarea etanolului. Triflatul de samariu (III) (Sm(OTf), care înseamnă Sm(CFSO)) este unul dintre cei mai eficienți acizi Lewis pentru o reacție Friedel-Crafts a halogenilor cu alchenele. Iodura de
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
prin amestec cu secreții salivare și ceară. Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii și se realizează de către albinele specializate, în zilele călduroase, când temperatura este mai mare de 20 °C, moment în care acesta devine plastic. De la un stup se poate recolta o cantitate de 100 - 400 g de propolis, în funcție de regiune. Propolisul se prezintă ca o masă lipicioasă de culoare variabilă între verde, maro și negru, având miros aromat de rășini și balsamuri. Este solubil
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în Sud-Vestul Bucureștiului. Construcția blocurilor din zonă a început în anii '50. Fabrica de textile "Tricodava" și cea de plastic "Munplast" au fost construite aici de către regimul comunist. Tricodava a fost demolată în 2007 iar în locul fostei fabrici s-a construit un ansamblu rezidențial. Infrastructura cartierului nu este una foarte bună. Nu există stații de metrou în apropiere,însă cartierele
Ghencea () [Corola-website/Science/303440_a_304769]
-
scurtmetrajele de animație realizate de tinerii animatori români. "Mentalitatea actuală a junimii din "animație" li se datorează cu vârf și îndesat și domnilor actuali "profesori" de animație de pe la UNATC și Grigorescu... îi știți dumneavoastră... Mari maeștri în „teorii” și „analize plastice” vorbite, dar cu filmografii și experiențe practice microscopice", precizează animatorul Valentin Eliseu pentru animationmagazine.eu.
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
Călărași)) este un pictor din Republica Moldova. Se pare că originalitatea parvine din două direcții: din subconștientul fiecăruia, cît și din capacitatea noastră de a vedea de a observa, de a contempla. Chiar și un pictor poate trece pe lângă un motiv plastic fără nici o tresărire. Altul se oprește buimatis și îl pictează. În felul acesta se exprimă probabil individualitatea. În felul în care ințelegea Dostoevski, adică arta nu vine atît de la intelectual, cît de la sentimentul nostru"" — 1935-1944 - Studiază la școlile normale din
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
pictează. În felul acesta se exprimă probabil individualitatea. În felul în care ințelegea Dostoevski, adică arta nu vine atît de la intelectual, cît de la sentimentul nostru"" — 1935-1944 - Studiază la școlile normale din Iași și Chișinău 1948 - Absolvește școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
individualitatea. În felul în care ințelegea Dostoevski, adică arta nu vine atît de la intelectual, cît de la sentimentul nostru"" — 1935-1944 - Studiază la școlile normale din Iași și Chișinău 1948 - Absolvește școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
nu vine atît de la intelectual, cît de la sentimentul nostru"" — 1935-1944 - Studiază la școlile normale din Iași și Chișinău 1948 - Absolvește școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
intelectual, cît de la sentimentul nostru"" — 1935-1944 - Studiază la școlile normale din Iași și Chișinău 1948 - Absolvește școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
din Iași și Chișinău 1948 - Absolvește școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1963-1980 - Director al Muzeului de Stat
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1963-1980 - Director al Muzeului de Stat de Arte Plastice, Chișinau, Moldova 1972-1976 - Vice
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
Plastice "A. Plămădeala"), Chișinau, Moldova 1948-1955 - Institutului de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, Kiev, Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1963-1980 - Director al Muzeului de Stat de Arte Plastice, Chișinau, Moldova 1972-1976 - Vice președinte al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici din
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
Ucraina 1955-1959 - profesor la școala Republicană de Arte Plastice "I Repin" (Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1963-1980 - Director al Muzeului de Stat de Arte Plastice, Chișinau, Moldova 1972-1976 - Vice președinte al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova Expoziții solo: Expoziții în grup: Din 1956 - participă la toate expozițiile de Artă Plastică
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
Astăzi Colegiul de Arte Plastice "A. Plămădeală"), Chișinău, Moldova 1956 - Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1963-1980 - Director al Muzeului de Stat de Arte Plastice, Chișinau, Moldova 1972-1976 - Vice președinte al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova Expoziții solo: Expoziții în grup: Din 1956 - participă la toate expozițiile de Artă Plastică din Moldova și la cele organizate cu prilejul zilelor culturii moldovenești
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]
-
Artiștilor Plastici din Moldova 1959 - Membru al Comitetului de Conducere și secretar responsabil al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova 1963-1980 - Director al Muzeului de Stat de Arte Plastice, Chișinau, Moldova 1972-1976 - Vice președinte al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova Expoziții solo: Expoziții în grup: Din 1956 - participă la toate expozițiile de Artă Plastică din Moldova și la cele organizate cu prilejul zilelor culturii moldovenești la Moscova, Tallinn, Riga, Baku, Tașkent, Erevan, Odesa, Lvov, Cernăuți, Minsk Tabere de
Mihai Petric () [Corola-website/Science/299988_a_301317]